5,276 matches
-
elementul care face ca libertatea să fie libertate umană - limita deci -, și nu libertatea pur și simplu, să dea titlul acestor pagini. Am numit libertatea care, ca să funcționeze, are nevoie de limite „libertate gravitațională“. Cartea s-ar fi putut atunci intitula Despre libertatea umană ca libertate gravitațională. Determinațiile cu care orice ființă umană pornește la drum și care fac parte din zestrea ei, ca „limite“ pe care nu ea le-a ales, dar dinlăuntrul cărora se înalță și se exersează propria
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
zonă a lucrurilor vagi. Această carte este până la urmă o carte despre lucrurile vagi. Lucrurile vagi sunt lucrurile cele mai importante. Dar pentru că la aceste lucruri nu am putut ajunge decât pornind de la hotarele lumii și ale libertății noastre, am intitulat totuși această carte Despre limită. Cu excepția Anexelor, care reprezintă formele pe rând abandonate ale discursului despre limită (istorică, hermeneutică și exegetică), paginile acestea alcătuiesc o carte fără bibliografie (nici un nume propriu și nici un citat nu există în ele), o carte
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
perfectă egalitate și într-un respect reciproc deplin între eu și tu, noi și voi. Unele idei ale ultimelor eseuri se află in nuce în prima carte a lui Ș., editată și în traducere românească în 1995. Un subcapitol se intitulează chiar A fi, a face, a avea. Fragment dintr-o antropologie metafizică. Se menționează că studiul Despre dialogul interior s-ar integra într-o lucrare amplă, existentă în manuscris, Unité et pluralité. Notes pour une métaphysique de l’„ens creatum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
a făcut într-un stil pe care europenii îl numesc "corect". Concizia prezentării vădea o ostilitate rece: "Vi-l prezint pe d-l Iorga, care vă va ține un curs de istorie"90. Cursul de deschidere al lui Iorga era intitulat Conceptul actual privind geneza istoriei. Pe parcursul a zece ani, Iorga îi cîștigase de partea lui pe studenți. Sloganul la modă era scurt: "Cu Iorga sau cu Maiorescu!" Dacă pe la 1904 majoritatea studenților erau iorghiști aceasta se datora rolului "apostolic", cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un mijloc de obținere a unor avantaje sau a celebrității, ci (mai curînd) de îndeplinire a unei datorii formidabile și esențiale față de țara (oricui), fără să te aștepți la vreo răsplată. N. Iorga Iorga a ezitat mult înainte de a-și intitula cel de-al doilea volum al autobiografiei sale Lupta 1. A consacrat o carte acestui subiect, Gînduri și sfaturi ale unui om ca oricare altul 2, respingînd acuzațiile că încerca să devină un apostol. Cît de adecvat este titlul acestui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care deținea adevărul în probleme istorice, politice și literare. Iorga părea să se identifice cu națiunea română prin numele ziarelor și a editurii sale. Virtuțile intelectuale pe care le revendica sînt ilustrate de numele altor publicații ale sale: și-a intitulat ziarul literar "Drum drept" iar forumul naționalismului său cultural "Cuget clar". Culegerea de articole scrise pentru ziarul "Epoca" publicate sub formă de carte a fost intitulată Cuvinte adevărate. Care este oare motivul pentru care "Neamul românesc" nu a devenit niciodată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe care le revendica sînt ilustrate de numele altor publicații ale sale: și-a intitulat ziarul literar "Drum drept" iar forumul naționalismului său cultural "Cuget clar". Culegerea de articole scrise pentru ziarul "Epoca" publicate sub formă de carte a fost intitulată Cuvinte adevărate. Care este oare motivul pentru care "Neamul românesc" nu a devenit niciodată un ziar de largă circulație?70 La aceasta au contribuit personalitatea, temperamentul și lipsa de simț practic ale lui Iorga. Deși voia să se adreseze, ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mai mult, deplîngea calitatea cursurilor predate la universitate, slaba pregătire a facultăților, extinderea favoritismului și alte lacune din învățămînt (cum ar fi lupta pentru putere abia deghizată din cadrul facultăților). Iorga lansase multe dintre aceste acuzații într-un articol din 1890 intitulat Cursurile de admirație reciprocă, scris cu o candoare dezarmantă, fără eufemisme, pentru că "ipocrizia nu duce la nimic bun, iar eufemismele nu ascund nimic". Au urmat contra-atacurile. Iorga a replicat printr-o serie de articole: "Opiniile primejdioase ale unui rău patriot
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
inima rănită". Iată și cuvintele lui de încheiere: "În centrul luptei noastre s-a aflat cultura națională! Fondatorul și directorul "Neamului româneasc": Nicolae Iorga"161. Avînd în vedere toate acestea, evenimentele din 13 martie 1906 erau inevitabile. Iorga și-a intitulat cronica: Lupta pentru limba românească 162. Prin 1906, Iorga a condamnat în mai multe rînduri reprezentațiile teatrale în limba franceză de pe scenele românești; tuna și fulgera împotriva frivolei Madam Flirt 163. Era împotriva frivolității în egală măsură în care condamna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în război a Statelor Unite. Iorga, admirator aproape fără rezerve al Statelor Unite, avea toate motivele să exulte. Titlul editorialului său era: America lui La Fayette vine în ajutorul Franței martirizate. America își va pune industria la dispoziția Aliaților. În alt editorial, intitulat Misiunea Americii, Iorga și-a exprimat înalta opinie asupra țelurilor războiului american și mai ales față de susținerea de către Președintele Wilson a principiului autodeterminării 93. Pentru frontul de vest, intrarea în război a Statelor Unite nu putea surveni într-un moment mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
est-european, și numai cei care trăiesc acolo înțeleg ce înseamnă acest lucru. Temperamentul său era aproape incompatibil cu democrația. Era teoretic de acord cu necesitatea criticii, dar, practic, ego-ul său era incapabil să accepte critica. Unul dintre editorialele sale era intitulat Cine are dreptul să mă judece? în care explica limpede că, într-o democrație, oricine are dreptul să-i judece pe ceilalți, dar nu era de acord cu acest lucru, replicînd: "Dar nu așa!" Numai oamenii cu un anumit standard
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În 1932, Iorga se referea la ea, numind-o "un Sabat al vrăjitoarelor pentru omenire", adăugînd că "nici măcar întunecatul Ev Mediu nu a găsit omenirea într-o stare atît de jalnică cum este cea de acum"1. Iorga și-a intitulat cel de al treilea volum al autobiografiei sale, care trata perioada interbelică, Spre înseninare, spre înălțimi limpezi și însorite. Aceasta era dorința fierbinte a unui om trecut de 60 de ani după o luptă de o viață. Dar n-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
devină virtuozii supraviețuirii. Capacitatea de supraviețuire a românilor transformă chiar și rămînerile în urmă în oportunități și reușește întotdeauna să-i facă să rămînă în picioare, ceea ce scapă uneori capacității de înțelegere a occidentalilor. Așa cum am văzut, Brătianu și-a intitulat cartea O enigmă și un miracol istoric: poporul român. Este adevărat că în timpul Evului Mediu (mai ales în perioada dominației otomane) au avut loc numeroase migrații ale popoarelor balcanice și un flux de valahi din Macedonia și Albania spre "Dacia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
SS-ul să fi simpatizat cu Legiunea, în vreme ce tradiționalul Minister de Externe prefera să aibă relații cu România pe căi oficiale. Hitler promova interesele naționale ale Germaniei, încercînd din această perspectivă să arbitreze diferitele tendințe. Sud-estul Europei (ierarhia nazistă îl intitula Südostraum) era o sursă de materii prime, Rohstoffszone, pentru Hitler. (România avea petrol). Geopolitica nazistă se baza pe recunoașterea acestui fapt. În ciuda acuzațiilor lui Carol cum că "Legiunea este o agenție germană aflată în solda Germaniei", nu există nici o dovadă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o ofensă, dar continua afirmînd că poți spori mărimea și trupul lui Behemoth, dar acesta nu va fi în stare să poarte încărcătura. În toamna lui 1939, Iorga a inaugurat în "Neamul românesc" un serial reluat de alte mari cotidiene intitulat Originile statelor mici. A inițiat și o serie de conferințe la radio, despre "Viitorul statelor mici". Esența acestora consta în faptul că practic patru state conduc Europa, dar principiul naționalității trebuie apărat. Cu toate acestea, statele mici nu trebuie să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înconjurați de popoare slave erau legați de "Roma de Răsărit" (Bizanțul). Datorită contactului lor permanent cu Bizanțul, ei au păstrat vie Roma antică și moștenirea romană. Reprezentînd astfel echilibrul moral, românii au contribuit la consolidarea națiunilor înconjurătoare. Primul volum este intitulat Strămoșii care i-au precedat pe romani, iar cel de al doilea, Amprenta Romei. Urmează apoi Întemeietorii și (mai important) cel de al patrulea, numit Oamenii ținutului, care este cel mai controversat dintre toate, deoarece se ocupă de mileniul lipsit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istoric român: inflexibilitatea nu ajută la supraviețuire. Toată măreția sa ca istoric și intelectual, dragostea lui pentru România și chiar și integritatea sa au fost anulate în politică de personalitatea sa nonpolitică. A fost oare Iorga democrat? Partidul lui era intitulat Partidul Naționalist Democrat. S-ar putea presupune că, pentru Iorga, democrația se sfîrșea acolo unde începea naționalismul. Iorga respecta democrația și admitea sistemul politic predominant în țările prietene și aliate ale României. El știa de ce Președintele Wilson sprijinea autodeterminarea României
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atît ceva copilăresc cît și barbar". Petre Țurlea, Nicolae Iorga în viața politică a României, București, 1990, p. 66 224 "Neamul românesc", 19 aprilie 1910. În Polonia, Partidul Național-Democrat al lui Roman Dmowski ("Endecja") nu s-a sfiit să se intituleze "democrat", în ciuda puternicului său totalitarism, a violentului său antisemitism și a Catolicismului său obscurantist. Dmowski era lipsit de scrupule și de principii, astfel că a avut mai mult succes în politică decît Iorga 225 "Neamul românesc", 13 ianuarie 1913 226
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au fost, vol. II, p. 398 37 O viață de om..., vol. III, pp. 13-16; p. 39. Vezi și Supt trei regi, p. 326 38 O viață de om..., vol. III, p. 65. Iorga a scris o carte despre Stere, intitulată La trahison de Stere, București, 1921, un bun exemplu de felul în care putea Iorga să piardă atît perspectiva cît și controlul asupra lui însuși atunci cînd erau implicate sentimente personale. Încercînd să-l descrie pe Stere, el uita rolul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
structuralistă nu putea fi, În vreun sens, greșită -, iar combinația dintre ambiția iconoclastă a tezelor și invulnerabilitatea la contradicție garantau structuralismului o audiență largă. Absolut orice putea fi explicat ca o combinație de „structuri”: cum spunea Pierre Boulez când Își intitula una dintre compoziții Structures, „șacestaț e cuvântul de ordine al epocii noastre”. În cursul anilor ’60 s-a ivit o pletoră de structuralisme aplicate: În antropologie, istorie, sociologie, psihologie, științe politice și, bineînțeles, literatură. Adepții cei mai cunoscuți - cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Iuli Daniel. Sub pseudonimele Avram Tertz și Nikolai Arjak, ei scoseseră clandestin din țară diferite lucrări de ficțiune, cu intenția de a le publica În Occident. Lui Tertz-Siniavski Îi apăruse În străinătate un scurt eseu critic despre literatura sovietică modernă, intitulat Despre realismul socialist. În februarie 1966, cei doi au fost judecați. Cum nici o lege sovietică nu interzicea publicarea de lucrări peste hotare, autoritățile au susținut că Însuși conținutul cărților era dovada activității antisovietice. Cei doi au fost găsiți vinovați și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Menthon l-a deranjat conceptul de crime Împotriva umanității (preferând formula crime Împotriva păcii) și pe parcursul procesului nu s-a referit deloc la deportarea sau uciderea evreilor 1. Trei ani mai târziu, editorialul din Le Monde din 11 ianuarie 1948, intitulat „Supraviețuitorii din lagărele morții”, a reușit să relateze despre „280.000 de deportați, 25.000 de supraviețuitori”, fără să menționeze o singură dată cuvântul evreu. Conform legislației promulgate În 1948, termenul déportés le putea fi aplicat numai cetățenilor sau rezidenților
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
culesului viilor. Este un vin de sărbătoare, care le dă oamenilor prilejul de a regăsi gustul bucuriei de a trăi și de a petrece. Despre celebrarea lui vorbește și scriitorul francez, René Fallet (1927-1983), în cartea sa pe care a intitulat-o, Le beaujolais nouveau est arrivé, găsind astfel formula ideală pentru vestirea lansării vinului de recoltă nouă, formulă devenită celebră, regăsită în toate bistrourile franceze și nu numai, o dată pe an, în cea de-a treia joi a lunii noiembrie
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
au pierit Când pivnița plină va fi la cules Sub tălpile voastre o să clocotească Căci glia noastră nu de robi ne-a ales Și-Alsacia noastră o să vă gonească. Aceiași autori, Villemer și Delormel, au scris un cântec în același stil, intitulat Privighetoarea și Germanul, în care o privighetoare spune astfel, în penultimul cuplet: Bismarck a spus: "Bravi fii germani, Nepoții așteaptă s-ocupăm Și Burgundia dar și Champagne Vin alb și roșu să-nhățăm Destul cu berea de Bavière Din Dunkerque
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
o breșă serioasă la vremea apariției în rândul comentatorilor literari tocmai prin ambiția de a inventaria nu atât figuri, cât fenomene literare, nu neapărat reușite individuale, cât tendințe epice, poetice, ideatice. Schițe pentru o retorică a romanului cu teză se intitula secvența în care se află incluși Augustin Buzura, Al. Ivasiuc și D. R. Popescu, George Bălăiță, Norman Manea și Dana Dumitriu. Seismografia critică îi cuprinde pe Alexandru George și Mircea Zaciu, dar și pe Marian Papahagi, Ion Vartic, Mircea Iorgulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]