5,788 matches
-
pe care am mai scris-o cu ani În urmă. Am mai lucrat și În aquarelă, dar vremea asta cu aromă polară, te imobilizează și psihic și fizic. Mă mir cum nu le este frig la fetele acestea cu rochițe invizibile. Cred că tot vremea te-a reținut și pe mata lângă calorifer. Doresc familiei pentru sfintele sărbători, multă mulțumire și sănătate. Cu aceleași sentimente de deosebită afecțiune, Teodor Tatos cărți Întregi pentru... Institutul Agronomic București. Doctoratele erau În perspectivă. Relațiile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în spinare, dar de o fi cazul de apărare a patriei, tot muncitorul și țăranul sunt carnea de tun, căci ei sunt soldații țării. Securiștii vor fi tot la mafie, milițienii tot opresori, activiștii tot cu pălăvrăgeala și cu acțiunea invizibilă a sarcinilor și instrucțiunilor verbale, și nu pe hârtie. De aia în 1968 de pe balconul CC s-a apelat la mase, la patriotism. Partidul face, partidul desface, partidul taie, partidul spânzură și totul se știe bine până sus. Nu există
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lovească oricare din lăcașurile sfinte ale capitalei. Dacă nu se ajunge la demolare, sistematizatorii se mulțumesc să înconjoare în așa fel cu blocuri câte-o biserică, încât aceasta să fie bine ascunsă, ocultată cu grijă, să devină pe cât se poate invizibilă, ca și cum nu ar exista. Încât cu ani în urmă, constructorii imobilului în care se află Delta Dunării, la colțul Căii Victoriei cu bulevardul Gheorghiu-Dej, au înălțat ziduri oarbe în jurul Bisericii Doamnei, Ctitorie a doamnei Maria, a lui Șerban Vodă Cantacuzino
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
forțează ființa să asimileze „Înlocuirile”, deformările, să devină cea necesară literaturii. Educarea restrictivă a sensibilității, metabolismul deformat de solitudine, orgoliul devoțiunii creatoare, cinismul spiritului critic, excesul auster sau, dimpotrivă, senzorial, tensiunea somației artistice?... Trăirea În obsesie, precum scrutarea insistentă a invizibilului În transparențele vasului de Bacara, nu mai Îngăduie, apoi, reacomodarea instantanee cu realitatea. Timpuria conviețuire cu arta (și cu artificialitatea, de altfel) modifică, treptat, se pare, Însăși „gena” bestiei creatoare. Este magia și mizeria artistului, miracolul, mistificarea, morbidul, măreția și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fermecătoare seară petrecută la Cluj, În apartamentul soților Petrescu. Prezent mai era, dacă nu mă Înșel, Mircea Martin, dar prezentă era, mai ales, Ioana Petrescu, care m-a fascinat instantaneu prin neverosimila forță de „vătuire” care, În loc de a le face invizibile, cum s-ar fi putut crede, potența, dimpotrivă, fiecare cuvânt și gest ale extraordinarei prezențe. Extraordinară tocmai prin inefabilul și irezistibilul conjunct dintre cerebralitatea intensă, precisă, sublimată și feminitatea adorabilă, simplă, sociabilă, „servind” Încăperea și dominând-o fără efort. Liviu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În așa-zisa „plenitudine” și Într-o convențională percepție a existenței umane nu era Musil interesat, chiar dacă realitatea cotidiană furnizează adesea prozei sale surprinzătoare și magistrale observații „realiste”. Amprenta scrisului lui Musil vine, Însă, din scrupulul lucid cu care radiografiază invizibilul și imperceptibilul, finețea introspecției În profunzime a individualității, văzută ca o discontinuă interrelaționare complice dintre multiplele euri care compun și recompun identitatea umană. Însuși numele „Claudine”, susține În introducerea la edița americană Joel Agee, pare a sugera mai curând un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
O comportare firească, deschisă, fără gomă sau fandoseli. Părea un fermier sau un bătrân aristocrat sau artist În vacanță. Mă Întreba despre colegiul Bard unde predase În tinerețe și unde locuise Împreună cu prietenul său negru, Ralph Ellison, autorul capodoperei Omul invizibil, un soi de „aristocrat” literar și el, de origine socială modestă și deloc agreat de comunitatea etnică din care făcea parte. Știa că Hannah Arendt era Înmormântată la Bard. Nu o admira. „Avea un picior În nazism, cu Heidegger, celălalt
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
culturale. Să fi profitat CONSPIRAȚIA până și de această drastică deosebire? Să fi devenit operațiile ei atât de subtile, Încât să folosească până și un conspirator deloc conspirativ, care - cine știe - poate nici habar n-avea de fantoma care trăgea invizibilele fire ale magiei? Acțiunea debutează la Începutul anilor ’80, când volumul meu Octombrie, ora opt, apărut la Editura Dacia din Cluj, ajuns pe căi misterioase În Germania, printr-un transfug balcanic cu nume de cod Dieter Schlesak (același cu numele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să lucreze cu ceea ce este dat, decis să expună sau să inventeze „partea ascunsă, cu adevărat semnificativă”, a realului sau irealului. Un serial al interogațiilor nesfârșite asaltează, Înainte de toate, propria antrepriză, reprezentările proprii, incursiunea temerară și creatoare În neștiut și invizibil. Jocul adult se inventă și subminează continuu pe sine. * Extrema mobilitate spirituală a invitatului nostru s-a convertit instantaneu, În contactul cu clasa, În generoasa sa capacitate de a-și asuma Întrebările studenților ca și cum ar fi fost ale sale. Medita
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al clasei dedicate lui Fernando Pessõa, Tabucchi a vorbit, pentru a ilustra opțiunea estetică (și nu numai) a poetului portughez, dar și propria sa viziune, despre poziția pictorului În celebra pânză a lui Velázquez LasMeninas. O magistrală demonstrație, făcând vizibil invizibilul, ascunsul, teritoriul Încă obscur, viețuind temporar În amnezică inerență. „Înțelegerea se produce abia când realizăm că privirii noastre i s-a răspuns, că ne-a fost returnată”, spunea Tabucchi. Reprezentarea depinde de autoreflecție și de relația pe care o stabilește
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
privirii, interpreta aceeași pânză. Referindu-se la pictorul din lucrarea lui Velázquez, Foucault scrisese: „El poate fi văzut Într-un moment static, În centrul neutru al oscilației. Întunecatul său torso și fața luminoasă sunt la jumătatea drumului Între vizibil și invizibil ( Între a fi blocat de pânză și a fi posedat de privirea noastră)... Ca și cum pictorul nu ar putea În același timp să fie văzut În pânza În care este reprezentat și să și vadă ceea ce el Înfățișează acolo. El domnește
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu gulerul cămășii desfăcut și mânecile neglijent suflecate, cum aveam să-l revăd În anii următori, nu o dată, la München, Frankfurt sau New York. Glumea cu Întâmplări de ieri și de demult, dar părea să mângâie, În răstimpuri, o mare pisică invizibilă. Lenea ei lascivă Îi tempera, fără să-i blocheze, locvacitatea. Eram un gasteropod scăpat dintr-o grădină nu doar neliniștită, ca În poemul său dedicat lui Leopardi, ci și părăginită, Estul socialist. Privirea fixată asupra vorbitorului. Fascinat În aceeași măsură
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
departe să te iau cu mine Nu te duce, nu te duce! Au prins să strige atât mama cât și sora lui. Am vrut să le ascult, fiindcă le iubesc așa de mult și totuși parcă împins de o forța invizibilă, căreia nu puteam să mă opun, l-am urmat pe tata, lăsând în urmă, plângând, pe aceste ființe cele mai scumpe ale sufletului meu. Am rămas îngândurat, fiindcă am simțit că visul era neobișnuit și trebuia să însemne ceva, ceva
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Semn că iarna e aproape. Toate animalele din oraș stau cu capetele plecate și-și fac curaj s-o întâmpine. Nu numai ele. Absolut totul e gata să înfrunte anotimpul dur. Semnele iernii se lasă peste oraș ca o membrană invizibilă. Vuietul vântului, tremuratul frunzelor și al ierbii, tocurile care răsună pe piatra de pavaj în liniștea nopții... toate se pierd sub greutatea apăsătoare care nu prevestește nimic bun. Nici măcar apa râului pe care o ascultam cu plăcere cum se izbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
satisfacerea preferințelor cetățenilor nu reprezintă o politică publică, Întrucât cetățenii apar doar În rolul de beneficiari, nu și de inițiatori ai procesului. De exemplu, acțiunile agenților economici pe piața liberă, deși contribuie la satisfacerea preferințelor cetățenilor (ca efect al mâinii invizibile 1), nu constituie politici publice. De asemenea, acțiunile colective ce au ca scop satisfacerea preferințelor unor indivizi (dar nu ca cetățeni) nu pot constitui politici publice. De exemplu, acțiunile Întreprinse de către o corporație sunt acțiuni colective ale celor cu putere
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care distribuția resurselor va fi pareto-optimală (așadar, nici un participant nu-și va mai putea Îmbunătăți situația fără să o Înrăutățească pe a cel puțin unui alt participant). Piața liberă este o instituție ce are o structură competitivă, de tipul mâinii invizibile. Însă, deși regulile jocului sunt competitive, indivizii folosesc această instituție pentru că le aduce beneficii. Dar funcționarea pieței ca instituție presupune, desigur, un nivel de cooperare Între participanți, pentru a asigura respectarea regulilor ce specifică interacțiunile pe piața liberă. De aceea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de puterea unei priviri absolute, o privire non-mimetică, pe care cuvîntul nu o poate Înțelege. (...)Limbajul poetic nu mai ordonează vizibilul gîndirii conform economiei reprezentative, ci are ca principiu dedublarea prin care orice lucru Își prezintă sensul și orice vizibil, invizibilul.” Dar prezența, știm, nu echivalează cu ființa. Sensul rămîne, o spune Lyotard, ne-Întruchipabil. Contradicția poate fi rezolvată, Însă, prin stil. Stilul este, de fapt, la un moment dat, exact privirea absolută pe care reprezentarea nu o Înțelege, dar care se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
superbia = orgoliu), mărește miza eseului. Revue de littérature générale, la care Gleize nu face de altfel nici o aluzie, este Revue de poesie générale, poezia este oaia neagră - miorița - literaturii, ea rămîne acolo, adică la marginea socialului și (În) inima literaturii, invizibilă dar reperabilă la palpare, ca orice inimă, atunci cînd ceea ce se publică astăzi sub formă de literatură urmărește - vînează - cititorul, deghizîndu-se În mode, tendințe, la adăpostul sistemului de obiecte. Există un al doilea regim de vizibilitate a literaturii. Este vorba
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o modernitate soft. Ultrași soft sînt Însă complementare, pentru că fiecare particulă este asociată unei alte realități: ultramodernitatea este aceea a civilizației materiale, ticsite de obiecte, corelativă agoniei tuturor realităților culturale al căror principiu se sprijină pe diferența dintre vizibil și invizibil. Adevărul literaturii, acela niciodată dezvăluit tocmai pentru că locuiește În limbajul literar, În interiorul unui limbaj de ne-explicat, a ars și a lăsat doar cenușă. Adevărul literaturii de astăzi, cînd se scriu, se cumpără și se vînd atîtea cărți, astăzi cînd
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Parisului, nu departe de Hôtel de Ville, printre clădiri decrepite din secolul al XVII-lea, așezăminte evreiești, teatre minuscule și apartamente majuscule locuite de moștenitoare bătrîne, brocanterii și magazine etno-vestimentare, se află rămășițele cartierului homosexual din Paris. Ziua, cel puțin, invizibile. Paradele gay nu au loc la Paris, nu se mai ascultă nici muzică disco - un gen gay, așa cum ne reamintesc studiile de gen americane. Centrul avangardelor nu se mai află În Franța, revendicările sociale aparțin sans-papier-iilor magrebini. Iar asemenea fraze
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cel mai mare a fost aceea claustrofilă. I se poate spune și „psihologizantă”. Focalizarea țintește personajul În serii de manifestări mai mult sau mai puțin analitice astfel dispuse Încît spre final să se poată revela ceea ce ține de capacitățile lui invizibile - de natură inefabilă: cu cît mai ascunse, cu atît mai puternice. „Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari”, proclama apostolul Pavel. Această literatură se vrea a fi o pneumatologie, o hagiografie, explicită sau
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a proporțiilor, Echenoz nu are nimic irepresibil de transmis, dacă nu faptul că n-a mai rămas nimic capital de spus pentru că totul e posibil În cea mai bună dintre lumi. Iar dacă totul e posibil, de la existența unui pitic invizibil care salvează viața cuiva În picaj spre asfalt; până la un pahar de vin băut cu subalternul care ți-a furat milioane după ce În prealabil ai aflat că murise, nimeni nu poate să mai spună nimic capital. Pentru că un adevăr ar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Caracterizarea interpersonală a diverselor tulburări de personalitate (după Millonă. Conduita interpersonală Schizoid Neangajat (de exemlu, pare indiferent și detașat, răspunde rareori la acțiunile și sentimentele celorlalți, alege activitățile solitare, posedă interese „umane” minime, se menține în fundal, este distant și „invizibil”, nu dorește și nu se bucură de relații strânse, preferă un rol marginal în mediul social, de lucru și familială. Evitant Aversiv (de exemplu, se distanțează de activitățile care presupun relații interpersonale intime și raportează un istoric de pan-anxietate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Lovinescu, scene din viața literară și se delimitează pe un ton polemic de manifestările megalomane sau narcisiste care își pun amprenta în cele din urmă și asupra creației literare, dovedindu-se reprobabile nu doar etic, ci și estetic. Eseul Duelul invizibil. München XX sau Puterea de anticipație a artei (1977) cercetează vocația avangardistă a capitalei Bavariei prin prisma operelor lui Kandinski, Brecht, Th. Mann, Rilke sau Kafka și descifrează în atmosfera de emulație intelectuală a începutului de secol XX simptomele violenței
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
Direcții și tendințe în proza nouă, București, 1963; Intrarea în castel, București, 1970; G. Călinescu romancier. Eseu despre măștile jocului, București, 1971; ed. (La ora 12, ziua), București, 1995; Fals tratat despre psihologia succesului, București, 1972; ed. București, 1995; Duelul invizibil. München XX sau Puterea de anticipație a artei, București, 1977; ed. București, 1996; Scufița Roșie nu mai merge în pădure, București, 1994; Replici din burta lupului, București, 1997; Aruncând mănușa, București, 1999; Pivnițe, mansarde, nu puține trepte, București, 2002. Traduceri
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]