6,186 matches
-
gândim la ceea ce ne deosebește cu adevărat de românul Mailat și de alți români plecați în Vest să fure, să violeze, să ucidă. Și tot începând cu acel moment, ne va fi realmente mai ușor să ne revoltăm față de acei italieni, la rândul lor mult mai puțini decât transpar din mass media, care nu știu sau nu vor să vadă acea deosebire. Românii e deștepți Enciclopedii Radu Pavel Gheo Citesc într-o revistă literară un comentariu despre neglijența cu care folosesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
ferme micuțe, care Îi aminteau lui Kitty de Sinaia, orașul natal al părinților ei, din Munții Carpați. — Bel Air e tot o parte a Beverly Hills-ului, Îi explică el, și toate străzile au nume italienești. A fost fondat de un italian, Alphonso Bell, În 1923, făcea parte din așa-numitul triunghi de aur: Bel Air, Beverly Hills și Holmby Hills. Președintele Reagan a locuit aici. Când ajunse În vârful dealului, taxiul se opri la una dintre porți, Matthew o deschise și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
destul de tare și nu era nimic interesant de văzut, așa că intrară În primul restaurant italienesc pe lângă care trecură și se așezară la o masă Îmbrăcată În alb. — Vrei să auzi ceva amuzant? Întrebă Diane după ce-i comandase unui tânăr ospătar italian spaghetti bolognese și pâine cu usturoi. — Oricând! răspunse Kitty, apoi comandă o salată cu somon afumat. — Am cunoscut de curând un tip foarte tare, african, are douăzeci și trei de ani, zise Diane Îndată ce ospătarul plecă. — Douăzeci și trei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
cu plămâni rezistenți, cu garda ținută sus și cu croșee sâcâitoare, în al doilea, auto-botezat Paolo Rossi, ca o nouă frunză așezată într-un arbore genealogic strâmb, prin care încerca să ne convingă că se trage dintr-un neam de italieni. Cele mai aprige partide îi aduceau în ring (în extremitatea sudică a lui D 13, sub bara unde se băteau covoarele) pe Gigi Maimuță, înalt de doi metri zero trei, slab, inter stânga la handbal, la juniorii de la Steaua, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
putem afla comunități majore de emigranți cam În felul următor: Astoria, grecii cu restaurante și produse culinare Încât poți mânca ieftin până ce-ți pleznește burta; Greenpoint, polonezii cu produsele lor animalice În care salamul preparat e prea dulce; Middle Village, italieni cu asigurări, construccții și precum chinezii au Împânzit orașul cu Pizza lor, În prezent de slabă calitate ducând dorul clienților și mai pot adăuga, alte ocupții nu prea ortodoxe; Coney Island rușii cu produse din mobilă și birouri de plătit
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
acceptase ocuparea României fără luptă și, În anul 1941 Împreună cu Finlanda,Italia, și Germania la 22 Iunie 1941,declară război Uniunii Sovietice, eliberând Basarabia și Bucovina de Nord și În loc să se oprească, forțați de Hitler, atacă rusia În profunzime, În timp ce italienii - dezertează...! Întâmplarea face ca, În acea perioadă de frică, de instabilitate a celor ce vor urma, să muncesc În calitate de (Băiat de prăvălie) chiar În inima capitalei Într-un magazin de piese de schimb auto, În blocul Lido, vizavi de clădirea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
un smarald. Medicul arab Bon al Haisam din secolul al XI-lea, Întocmind prima descriere științifică a ochiului omenesc, a remarcat ca obiectele privite prin lentile biconvexe par mult mai mari, dară observația a trebuit sa aștepte trei secole până ce italianul Salvio Amati din Florența a fabricat primii ochelari. * Oglinda a fost cunoscută Încă din Egiptul antic. Era de fapt o plăcuță de metal lustruita. Primele oglinzi de sticlă le-au făcut vestiții sticlari din Murano, prin secolul al XII-lea
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
comercial al artei estice, Giancarlo Politi a făcut o „mutare de șah“ în 2001, anunțând prima mare bienală de artă contemporană din Est la Tirana, cu un buget minimal. Evenimentul avea loc în cea mai săracă țară europeană, fost „teritoriu“ italian în cel de-al doilea război mondial și care avea câteva nume de artiști cu cariere internaționale de succes, precum Anri Sala sau Adrian Paci. După prima ediție, partenerii locali din Tirana l-au acuzat pe Politi de practici „neprincipiale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
de altele, înregistram automat livezi, lespezi albe, borne kilometrice, țigani cu femeile lor pitice după ei, când deodată Clara ne-a arătat niște pete de culoare fluorescentă în dreapta drumului, la capătul unei liziere de salcâmi. La început crezusem că erau italieni cu corturile, dar regiunea nu prea era căutată de turiști. Petele se vedeau tulbure, ca o flacără de nuanțe 55 schimbătoare sau cum vezi marea, de foarte departe, printre colți de stâncă. Predomina un frez cu striații sidefii. Sa vin
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
obrayech a datatech/A History of the Theater in Pictures and Dates. Slovart, Praha, 2004. 597 pp. VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE BOBI Românii aduc voturi Făceam o binevenită comparație între procesul electoral românesc și cel italian, pornind de la un aspect straniu, și anume poziția românului, ca individ, față de fenomenul votului. Dacă ești român în România, ai peste 18 ani și nu ai fost diagnosticat cu vreo urmă de oligofrenie care să te facă incompatibil, atunci ești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
însă succesul în alegeri constă în felul în care promiți că o să scapi de noi, simpla alungare nemaistingând setea de răzbunare a broscarului. Astfel, unii promit că în fiecare sâmbătă vor fi legați câte doi români în fața primăriei, pentru ca orice italian să-i poată scuipa și lovi cu pietre, puse special la dispoziția lui în cutii reciclabile. Alții promit locuri de joacă pentru copiii italieni, dotate cu cuști în care să fie închiși copiii români, iar odraslele mascalțonilor să-i poată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
dureau degetele și stiloul începuse să picure din nou, făcând pete mari de cerneală. Ca de obicei când era vizitat de neputința de a scrie, a ieșit să se plimbe, ca să-și pună gândurile în mișcare. În dreptul lui Hotorget, un italian l-a întrebat care e drumul care duce la gara centrală. Era din Palermo, și se prezentase într-un fel simpatic: - SEVERINO PANE VINO! Era un băiat foarte fermecător, întâmplător lefter și fără acoperiș deasupra capului! O voce șoptise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
că fantoma lui Leonardo apare în oraș, în locurile în care el își petrecuse cei mai buni ani ai săi, în orașul Milano, la curtea lui Lodovico il Moro. Cerul e albastru precum florile de cicoare deasupra orașului și fiecare italian se simte dedesubtul lui un potențial artist. Peste tot se mai vede încă jocul între profan și sacru. Pentru un turist obișnuit Scala e, de exemplu, „il grandioso teatro“, dar pentru un italian e ceva mai mult - toți știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
florile de cicoare deasupra orașului și fiecare italian se simte dedesubtul lui un potențial artist. Peste tot se mai vede încă jocul între profan și sacru. Pentru un turist obișnuit Scala e, de exemplu, „il grandioso teatro“, dar pentru un italian e ceva mai mult - toți știu că Scala s-a construit pe ruinele unei biserici, Sancta Maria delle Scala -, așa că fundamentul întregului oraș este sacru ca și viața. Bisericile domină Milano cu putere împietrită. Dar, cu toate proporțiile gigantice, arhitectura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
mai exista nimic în albeața fără sfârșit. Numai pe impenetrabilul cer se profilau coroanele negre ale copacilor goi. La hotelul Wilden Mann domnea haosul. Totuși m-au recunoscut imediat și am primit aceeași cameră ca de obicei. Personalul, aproape toți italieni din cantonul Ticino, se sculaseră dis-de-dimineață pentru a face pârtii de zăpadă. În zadar, pentru că începuse să ningă în alt ritm, fără întrerupere. Cu toate astea personalul era foarte disciplinat. Având senzația că munca îi făcea să supraviețuiască, ținând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
a trecut toți 5 ani pe barbă mă-sii și a terminat o facultate perfect inutilă. Decanul, care a fost, de altfel, invitat la nunta lui (eu nu) a fost acuzat de incest, un rector de vânzare de diplome la italieni, altul de deturnare de fonduri europene, facilitata de ăla de îi era șef și îl trimitea după țigări. O universitate în care șpagă la examen e regulă, nu excepția. Care au fost exemplele lui în viață? Că eu eram, după
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
și se duse glonț la Autoservice. Băiatul de-acolo avea așa ceva, era un model Gordini cu șase goarne nichelate, care intona primele măsuri din Marșul gloriei din Aida. De fapt, băiatul putea să facă rost de așa ceva, știa el un italian care avea nevoie de bani. În vreo săptămână avea să-i comunice arhitectului rezultatul. Firește, fiind lucru străin, putea să coste destul de mult. Emil Popescu îi spuse că plătește oricât, ba îi băgă și-o sută de lei în buzunarul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
consecință, cum să reacționeze. Când află însă cât costase acest capriciu al soțului, adoptă o conduită corespunzătoare, moștenită de la mama ei, și care se manifestă prin mimică, gesturi și mai ales cuvinte exagerate. Un salariu întreg se prăpădise pe șmecheria italianului. Dar Emil Popescu nici nu se gândea s-o ducă înapoi, cum îi sugera amenințător Elena, ci, tolănit într-un dolce famiente total pe canapeaua mașinii, apăsa la nesfârșit pe claxon, ascultând, cu voluptăți de meloman, mica frază a celebrului
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fost retras din competiție (dar s-a ales, oricum, cu două premii), ca să nu fie încălcată una dintre prevederile regulamentului de la Cannes. Premiul de regie i-a fost acordat lui Ragnar Bragason (Islanda), pentru Börn/ Copii, iar cel de interpretare italianului Luca Lionello (pentru rolul din Cover-Boy... L’ultima rivoluzione). Gala de închidere, parcă mai glamorous ca-n anii trecuți, i-a adus pe scenă pe premierul României (care-a povestit cât de emoționat a fost când a aflat de la soție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
1983, respectiv italiană, în 1984), cât și în limba rusă, mai întâi în Occident și abia în 1990 în țara de origine a autorului său. La apariția lui în limbile de mare circulație romanul a fost apreciat de critici francezi, italieni, englezi și germani, la ora actuală el reușind să ocupe unul dintre primele locuri în rândul celor mai citite scrieri din lume, alături de Lolita lui V. Nabokov, de microromanele Ninei Berberova (acestea din urmă prea puțin cunoscute la noi) sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
dintâi repetă cu stupefacție: — Spălarea banilor? — Întocmai. — Dar banii nu se pot spăla, protestă femeia. Odată am uitat o bancnotă în buzunarul unui jaique și când am vrut s-o scot, se făcuse ferfeniță. De data aceasta, cel derutat era italianul, ce dădu din cap ca și când ar fi făcut un efort imens ca să asimileze cele auzite. — Nu e vorba de spălat bani cu apă și săpun, îngăimă în cele din urmă. Este vorba de „albit“ sume mari de bani. — Cum ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
atâția ani în mijlocul deșertului, văzuseră foarte puțini bani în viața lor. Când vorbesc de spălat sau albit, nu mă refer la bancnote, ci la legalizarea unor bani ilegali. — Legalizarea unor bani ilegali? repetă Gacel. Te referi la bani falși? Nu! - italianul era cât pe ce să-și piardă răbdarea. Nu! Una sunt banii falși și cu totul altceva sunt banii ilegali. Odată au încercat să-mi dea o bancnotă falsă, recunoscu tuaregul. Dar, din câte știu eu, niciodată n-au încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ar intra la pușcărie, se duce la anumite bănci care reușesc să facă în așa fel încât acești bani să pară că au fost câștigați în mod onorabil. — Și banca tatălui tău face asta? În fața gestului mut de aprobare al italianului, Suleiman exclamă: — Halal tată ai! Ce mai om! — Nu suntem aici ca să judecăm familia mea, ci pentru a încerca să salvăm niște oameni nevinovați, spuse băiatul, care începea să câștige încredere puțin câte puțin. Și printre ei mă includ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ne aflăm unde ne aflăm. Dacă are dreptate și organizatorii competiției se spală pe mâini, mă voi vedea obligat să-mi țin cuvântul, și ar fi o povară pe care ar trebui s-o suport toată viața. — Am dreptate, insistă italianul, care își dădea seama că poziția sa se consolida tot mai mult. Raliul a mai trecut pe aici și pe organizatori nu i-a interesat niciodată ce lasă în urmă. Obsesia lor este să înainteze cu orice chip, să treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Sper să facă ce-i spui, căci altfel îți prezic un viitor negru... Continuară să înainteze repede până când soarele începu să ardă ca plumbul topit. Atunci tuaregul căută umbra unei ieșituri de stâncă sub care obligă animalele să îngenuncheze, în timp ce italianul se trânti într-un colț și ațipi. Pantofii săi scumpi, gândiți pentru a conduce o mașină și nu pentru a merge atâtea ore prin pietrele ascuțite ce tăiau ca niște cuțite, se făcuseră ferfeniță și, în cele trei ocazii când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]