5,267 matches
-
Folclorul managementului, cum ar fi „managementul prin excepție”, „managementul prin obiective”, „prosperitatea prin haos” etc., va continua să întârzie progresul afacerilor americane. De exemplu, o carte recentă de management a comparat leadership-ul organizațional cu dirijarea unei orchestre de jazz, deoarece „...jazzul de calitate, asemenea unei afaceri de calitate , are nevoie de dirijori puternici și de interpreți puternici”. Dirijorul „alege muzica, selectează cântăreții și interpretează în fața unui public”. Această analogie este valabilă până la un punct, dar o afacere nu este o producție
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
unde îi sunt reeditate cărți scrise în românește și apar în traducere unele din cele scrise în limba engleză. În doar nouă ani (1966-1974), P. pătrunde în forță în literatură: două volume de versuri (Zeu printre blocuri și Fire de jazz. 1964-1966 - 1969), două de proză scurtă (Moartea din fereastră și Om în somn - 1971), unul de eseuri (Între Socrate și Xantipa), un scenariu cinematografic ecranizat (Drum în penumbră) și cinci romane (Prins, Dulce ca mierea e glonțul patriei, Să crești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
căci, fără a face concesii gustului comun, a găsit căile de comunicare cu un public relativ larg, care i-a cumpărat cărțile. C. STĂNESCU SCRIERI: Zeu printre blocuri, pref. Paul Georgescu, București, 1966; Moartea din fereastră, București, 1967; Fire de jazz. 1964-1966, București, 1969; Prins, București, 1969; Om în somn, București, 1971; Dulce ca mierea e glonțul patriei, București, 1971; Între Socrate și Xantipa, București, 1973; Să crești într-un an cât alții într-o zi, București, 1973; Sfârșitul bahic, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Popescu, AFT, 1968, 1; Nicolae Manolescu, „Moartea din fereastră”, CNT, 1968, 4; Paul Georgescu, Tânărul și fereastra, GL, 1968, 20; Victor Ivanovici, „Moartea din fereastră”, VR, 1969, 3; Gheorghe Grigurcu, „Moartea din fereastră”, F, 1969, 4; Dan Laurențiu, „Fire de jazz”, LCF, 1969, 20, 21; Matei Călinescu, Poezie și sinceritate, CNT, 1969, 23; Radu Enescu, „Fire de jazz”, F, 1969, 6; Zaharia Sângeorzan, Doi poeți: Petru Popescu și Ion Hurjui, CRC, 1969, 28; Ion Caraion, „Fire de jazz”, VR, 1969, 7
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
GL, 1968, 20; Victor Ivanovici, „Moartea din fereastră”, VR, 1969, 3; Gheorghe Grigurcu, „Moartea din fereastră”, F, 1969, 4; Dan Laurențiu, „Fire de jazz”, LCF, 1969, 20, 21; Matei Călinescu, Poezie și sinceritate, CNT, 1969, 23; Radu Enescu, „Fire de jazz”, F, 1969, 6; Zaharia Sângeorzan, Doi poeți: Petru Popescu și Ion Hurjui, CRC, 1969, 28; Ion Caraion, „Fire de jazz”, VR, 1969, 7; Cornel Regman, Un roman-roman, TR, 1970, 1; C. Stănescu, „Prins”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6433; Adrian Marino, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Laurențiu, „Fire de jazz”, LCF, 1969, 20, 21; Matei Călinescu, Poezie și sinceritate, CNT, 1969, 23; Radu Enescu, „Fire de jazz”, F, 1969, 6; Zaharia Sângeorzan, Doi poeți: Petru Popescu și Ion Hurjui, CRC, 1969, 28; Ion Caraion, „Fire de jazz”, VR, 1969, 7; Cornel Regman, Un roman-roman, TR, 1970, 1; C. Stănescu, „Prins”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6433; Adrian Marino, Un roman despre viață și moarte, RL, 1970, 4; I. Negoițescu, Un realist victorios: Petru Popescu, LCF, 1970, 4; Eugen Luca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
din începutul poveștii Aventurile lui Pinocchio, Carlo Collodi. 10 Ceapă (ital.) 11 Foarte dulce (ital.) 12 Foarte mare (ital.) 13 Oțet aromatic (ital.) 14 Iubitei mele nu-i pasă de haine, îi pasă doar de mine (engl.), din piesa de jazz My Baby Just Cares for Me (versuri Gus Kahn). 15 Iubitei mele nu-i pasă de pantofi (engl.), piesa de jazz My Baby Just Cares for Me. 16 Nu, mulțumesc (ital.) 17 Da, vă rog (ital.) 18 Bună ziua (ital.) 19
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
aromatic (ital.) 14 Iubitei mele nu-i pasă de haine, îi pasă doar de mine (engl.), din piesa de jazz My Baby Just Cares for Me (versuri Gus Kahn). 15 Iubitei mele nu-i pasă de pantofi (engl.), piesa de jazz My Baby Just Cares for Me. 16 Nu, mulțumesc (ital.) 17 Da, vă rog (ital.) 18 Bună ziua (ital.) 19 Ați putea să-mi spuneți... (ital.) 20 Cartier, centrul istoric în Ortigia, Siracusa. 21 Cotidian italian fondat la Milano, în 1876
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
otrăvită la 27 iunie 1899, la vârsta de 15 ani; Jumbo Perceval (terrier) micul prieten cu adevărat iubitor și de ajutor. 3 septembrie 1887 - ucis la 24 iulie 1904. Niciodată nu va fi uitat. (engl.) 62 Pianistă canadiană, interpretă de jazz. 63 Du-mă pe lună... lasă-mă să mă joc printre stele... lasă-mă să văd cum e primăvara pe Jupiter sau Marte... cu alte cuvinte... ține-mă de mână... umple-mi inima cu cântec și lasă-mă să cânt
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
pe care le termină în 1977. Un timp, înainte de a deveni student, încearcă mai multe ocupații: muncitor necalificat, funcționar. După obținerea licenței va fi profesor de științe sociale și metodist la o casă de cultură, impresar al unor formații de jazz și rock. După 1989 se numără între inițiatorii Grupului de Dialog Social și ai Alianței Civice, între fondatorii revistei „22”, la care va avea funcția de redactor-șef. De asemenea, figurează ca editor al publicațiilor „Acum” și „Sfera politicii” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
III, 120-123; Holban, Profiluri, 402-405; Mircea Țicudean, Despre oameni și hamsteri, APF, 1990, 5-7; Cornel Ungureanu, De-a hamsterii, O, 1990, 43; Laura Pavel, Măștile bovarismului, ECH, 1990, 10; Nicolae Manolescu, În sfârșit, un roman, RL, 1990, 49; Mihai Dragolea, Jazz și bovarism, ST, 1990, 11-12; Ioan Holban, O populație în refugiu, CRC, 1991, 9; Maria-Ana Tupan, Arhitectura eului fictiv, VR, 1991, 4; Dorin Popa, „Prefer să fiu comparat cu Balzac decât cu Che Guevara” (interviu cu Stelian Tănase), CRC, 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
în realitate, nici cei mai prostalani dintre activiști nu agreau cu adevărat muzica zisă "patriotică"), tinerii și oamenii liberi erau la curent cu ce se întâmpla cu adevărat în lumea liberă din punct de vedere muzical. Emisiunile de rock și jazz de la Radio Europa Liberă aduceau, pe unde scurte, un stil de viață și o lecție de democrație al căror potențial subversiv nici nu-l bănuiau tovarășii și securiștii. Am ascultat primul disc (pentru mine!) al lui Michael Jackson, Thriller, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și soul, în ciuda faptului că fusese detonată o campanie mondială pentru lansarea lui (de-aia bănuiesc că îl și cumpăraseră părinții pentru Radu). Noi ascultam progressive rock (Pink Floyd, Genesis, Yes) sau rock în toate formele (hard, rock'n'roll, jazz rock) și îmi amintesc că ne-am uitat ca la o bizarerie la muzica lui Jackson (doar Beat It ni se părea mai comestibilă, pentru chitara lui Edie Van Halen). Cert este însă că, indiferent de gusturile noastre, Jacko a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a țâșnit ca o vedetă planetară (de altfel, dacă nu mă înșel, Thriller este cel mai bine vândut album al tuturor timpurilor), iar genialul dansator, condus cu o mână de fier de producătorul Quincy Jones, mare compozitor și interpret de jazz, a devenit starul muzical al mapamondului. Astfel că, în 1992, când a fost invitat în România, am urmărit de la Paris, cu mare curiozitate, toată tevatura legată de venirea lui Michael Jackson în țărișoara noastră. În 1992, România era izolată internațional
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a schimba vinylurile demodate pe nou-apărutele CD-uri, mi-am putut achiziționa toate discurile la care visasem ca student în dictatură, de la formațiile favorite de progressive rock, la marile trupe de hard sau ale unor influenți muzicieni de blues și jazz de care știam doar de la Radio Europa Liberă. A fost, de altfel, unul dintre puținele momente din viața mea când clișeul cu "a dream comes true" a căpătat o consistență materială și când am resimțit plenar gustul real al libertății
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de a depăși analfabetismul cultural la care propaganda ne îndemna activ. Deși conservatorismul care a decurs de aici (sesizabil, după cum cu îndreptățire observa conferențiarul, atât în atitudinea snoabă care ne îndeamnă să facem paradă de referințele culturale în loc să degustăm, relaxați, jazz-ul ca atare, cât și în lipsa de deschidere către formele noi de expresie sau către alte mode actuale) ar merita totuși un pic de atenție suplimentară. Are dreptate Cătălin Ștefănescu, mai nimic din muzica ultimelor decenii nu mi-a atras
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
produs cultural oarecare. Să fie acesta un sindrom al "tezaurizării"? Neîndoielnic că da. Pe de altă parte, este totuși ceva de argumentat aici: schimbarea modelor și modificările de gust nu sunt, totuși, semne indubitabile ale înnoirii culturale și artistice. Dacă jazz-ul și rock-ul au însemnat o transformare de anvergură a paradigmei culturale sub raportul inovării mijloacelor de exprimare artistică, a unor rupturi structurale cu tradiția care au generat filoane profunde și consistente în lărgirea mijloacelor de expresie culturală, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nedrept, și poate indecent, să compari paradigme incomensurabile. Să spui că Johnny Răducanu a fost cel mai mare, să spui că Ion Baciu Jr. e mai mai mic sau să crezi că Romeo Cozma e doar un minunat profesor de jazz la Universitate (asta, așa, ca o trecere frugală printr-o selecție subiectivă, parohială, a simpatiilor mele românești). E stupid și inutil, pentru că numai cine nu l-a degustat vreodată live nu știe că Harry Tavitian e unic. Așa cum sunt sau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vreo două decenii în care valurile vieții ne ținuseră departe, amintindu-mi de un text scris de mine, în perioada studenției, despre el și Ion Baciu Jr. în care construiam visul unui concert comun al celor doi mari pianiști de jazz, extrem de diferiți, ca stil și temperament, unul de celălalt. După ce mi-am revenit din stupoare, m-am executat și am organizat, cu sprijinul lui Cătălin Ivan, un concert-eveniment pe scena Teatrului "Luceafărul" din Iași, concert care a marcat, simbolic, primul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu un imn religios armenesc din secolul XIII cântat din shvi și ragtime-ul primitiv sincopat al lui Scott Joplin? Păi, după cum spuneam, prin magie... Ca să fiu sincer, nu cred că eticheta de etno-jazz poate însemna ceva. Forța imensă a jazz-ului vine de fapt din uriașa libertate pe care o descătușează. Aici poți asimila și retransfigura orice, zdrobirea, mutilarea, schimbarea sau ironia la adresa canonului fiind reguli de configurare. Sugestiile, influențele sau temele folklorice (în sensul de exprimare identitară a unei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
reguli de configurare. Sugestiile, influențele sau temele folklorice (în sensul de exprimare identitară a unei culturi prin muzica ei, nu de muzică populară, de consum) care generează astăzi genul proxim numit "world music" sunt, la urma urmelor, structurile esențiale ale jazzului, o lume unde sunt topite rădăcinile ritmice și meniul sufletesc specifice sudului american în combinație cu orice altceva mai poate fi la îndemână, deci și cu mirodenii balcanice și caucaziene, pentru că, aici, chiar asta e regula. Tehnica șamanului care a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și romantice. Parfumurile preferate inspiră activitatea intelectuală, fizică și sentimentală, acordurile lor acompaniază muzicieni, artiști și îndrăgostiți - o furie de seducție: Nuits Indiennes de Jean Luis Sherer, Panthère de Cartier, Paris de Yves Saint Laurent, Shalimar de Guerlain. Pentru bărbați: Jazz de Y.S. Laurent și Tsar de Van Cleef și Arpels. Scorpion Ambițioase, reflexive și uneori singuratice, nativele din Scorpion preferă miresmele profunde ascunse sub un covor de flori într-un parc strălucitor. Aveți atâta siguranță și mândrie înnăscute, încât
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Muzica influențează pulsul, respirația și presiunea sâmgelui, producând în plus chiar și unele modificări ale metabolismului; mai mult cercetările în domeniu au demonstrat că muzica instrumentală poate îmbunătăți eficacitatea activității cerebrale. S-a mai constatat că, de exemplu, piesele de jazz sporesc tonusul psihic și fizic, iar sonatele lui Mozart ( de exemplu, Sonata nr. 11 pentru pian în La major, „A la turca”) pot dubla capacitatea de concentrare. Conform cercetătorilor de la Universitatea din Frankfurt muzica are efecte stimulative asupra sistemului imunitar
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
J. Haydn sau W.A. Mozart, revigorează puterea de concentrare și memorie, oferind totodată senzația de spațialitate. Romantică - muzică încărcată de întreaga gamă a emoțiilor umane (Chopin, Liszt, Wagner) ce predispune la melancolie, reverie, tandrețe, meditație. Jazz, Blues - formele de jazz „clasic” pot reda ca și genul romantic emoțiile și trăirile ființei umane, dar au în plus un efect tonifiant asupra organismului. Rock - unele variante de rock stimulează pasiunea, altele relaxează tensiunea interioară, însă efectele acestui gen de muzică diferă foarte
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Observateur". Pentru că, poate mai mult ca oriunde altundeva, preferințele de lectură ale francezilor sunt un adevărat indicator socio-economic, cel puțin european, și dau măsura unor dominante ale imaginarului colectiv, definitorii pentru epoca noastră. Prin urmare, acest romancier discret, amator de jazz și de plimbări, de la care multă lumea așteaptă un Nobel, a publicat o trilogie inițiatică ce face furori în Japonia, încă de la publicare, în 2009, primul tiraj fiind epuizat în ziua lansării pe piață, lăsînd mult în urmă aventurile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]