5,696 matches
-
am dat drumul la mîini și m-am așezat lîngă ea, dîndu-i la o parte părul de pe față. — Și tot tu ai făcut filmul? — Filmul s-a făcut singur. Eu am apăsat pe buton. Ce contează? A fost doar o joacă. — Una destul de dură. Ăia doi bărbați care-au dat buzna În apartament... făceau parte din scenariu? Paula scutură din cap de parcă avea de-a face cu un pacient greu de cap, care nu Înțelege tratamentul prescris de ea. — Totul făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
aceeași Înflăcărare dintotdeauna, aprinși de acel vis al unei lumi mai fericite care Îl susținuse Încă din copilărie. Într-un fel, el Îi transformase pe locuitorii din Costasol În copii, umplîndu-le viețile cu jucării de adulți și chemîndu-i afară la joacă. — Charles...? Încîntat să mă vadă, luă fetița În brațe și sări de pe platformă, cu copiii bulucindu-se În jurul lui. — Te-am tot căutat... Ce face Laurie? — E bine, doarme liniștită. I-a dat Sanger un sedativ. Îi e mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de marele Darius, care i se închinau lui Ahura“. Nu bunicu-său îl dusese, ci maică-sa. După noaptea petrecută în Kerman, porniră devreme spre nord și Omar merse întâia oară cu avionul. De atunci, doi-trei ani, de Sofreh, ori la joacă, în vacanțe, cu puștii, nu vorbise decât despre zbor și despre călătoria comorii. Și orașul, și leul îl dezamăgiseră. Hamadanul îi păruse murdar, iar colosul - un bolovan prea tocit ca să mai fie și magic. În plus, rămăsese cu mamă-sa
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
îl sfidăm“, îi zisese Godun la un parastas al neveste-sii, când stătuseră amândoi la aceeași masă, „ne lasă iubirile neschimbate“. Se uitase la fotografia din ramă a băiatului său și Veterinara îl observase: — Despre ce ți-ai mai amintit? Joaca ei de-a nordul și sudul se pierdu într-un zâmbet trist. Nu putea să-i mărturisească, deși ar fi vrut să îi spună de-atâtea chestii care i se întâmplau numai lui: cum trecea în tablou cu pisica trufașă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
se înfunda în noroiul Cuțaridei. Împingea Mielu, ridica de osii, îi mai ajutau și mahalagiii, pentru că pe o astfel de vreme îl așteptau la pompă, lângă circiumă. Mirosul de pâine proaspătă pătrundea prin ferestrele deschise, îți muta nările. Copiii lăsau joaca și îi speriau calul, trăgând cu praștiile în tabla droaștei, strigînd: - A venit căruța cu pîine! A venit căruța cu pîine! În Cuțarida, Mielu lăsa și câteva pituști împletite pe care le avea pregătite în lada de sub capră: două pentru
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de fier, se strânseseră muierile deoparte, bărbații, câți erau, de alta; pe cimentul din fața cârciumii lui Stere, copiii. Ei n-aveau altă trebă. Cei mai mari erau duși la școală, dar ăștia, nerăsăriții, scoteau dambiluștile și biciul - și țin'te, joacă! Ene avea cea mai frumoasă dambilușcă din groapa lui Ouatu, făcută de ta-său, la Halta Grivița, cu strungul. Mare cât o ceapă și ascuțită, se învîrtea o zi și-o noapte, dac-o lăsai. Băiatul doar o mângâia cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ochi.Hămăia scurt. Al lui Gogu horcăia încă. Avea urechile clăpăuge și-l ciupeau muștele. Arunca zadarnic din coadă. Se mai canonea pe o parte și se scula cu dosul la biserică. Ceata se strângea și câinii se vânzoleau a joacă. Cățelele o luau înainte și dulăii după ele, tîrîndu-și limbile prin praf. O apucau spre șina Constanței, unde erau dughenile cu zarzavat. Drumul îl știau. Se lăsa amurgul și se întorceau sacalele primăriei. Sacagiii, niște haidamaci soioși, aruncau după ei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
e mai frumos. Au nimerit în spatele casei lui Tănase. Gunoierul era plecat, că altfel nu i-ar fi lăsat. Cum au nimerit, tocmai unde avea omul o magazie plină cu paie uscate pentru caii primăriei. Copiii au 264 răsturnat în joacă un felinar de bostan, și focul, gata. Au dat să-l înăbușe, nu se mai putea. De frică, au luat-o la fugă, împrăștiindu-se. Se aprinsese magazia lui Tănase și ardea ca o luminare. Până să bage oamenii de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
viitoarea fire. Jocuri Încheiate năucitor, doar pentru a câștiga: mâna adversarului mușcată până la sânge, „ca de un leu”, În clipa când simte că va fi biruit; sau trântitul nebunesc pe jos, În fața unui atelaj În galop, numai pentru ca tovarășii de joacă să poată socoti zarurile aruncate de el pe pământ. Iar ceva mai Încolo, din tinerețe până când se va săvârși din viață, la doar 46 de ani, cu un trup „bine alcătuit și viguros”, dovedind o grijă neabătută pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
acum Înainte, de la o generație la alta, va țese ca o rețea „un al treilea tărâm, Între insulă și continent, Între Hyde Park și le Boulevard des Italiens, Între Chelsea și Passy”1, pe care l-am numi, mai În joacă, mai În serios, „țara Dandy”, populată de bărbați excentrici, năucind aristocrație și burghezie deopotrivă cu stilul lor ciudat, sfidător, plin de farmec pervers. Să Îi luăm Însă pe rând. Predandysmultc "Predandysmul" Macaroni et aliitc "Macaroni et alii" Din câte se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ar fi credința de nestrămutat În forța frumosului, În arta Înțeleasă ca o nouă religie, estetizarea Întregii lui vieți nu doar prin elemente de recuzită (interioarele, obiectele), vestimentație sau accesorii, ci printr-un Întreg „program interior”. El Începe ca o joacă, Încă din adolescență, când, alături de bunii prieteni Jacques Bizet și Daniel Halévy, colegii de la liceul Condorcet, se exersează În „subtilism”, scoțând reviste Într-un singur exemplar ori În tiraje infime: La Revue verte, La Revue lilas, La revue de seconde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de câteva minute avea să ne facă bine. Soarele strălucea și, deși aerul se simțea rece, era, cel puțin, mai proaspăt decât în canal, în ciuda gazelor de eșapament de pe Pentonville Road. Am luat-o încet către Islington, pe lângă locul de joacă plin de copilași care urlau și mame care tot fumau și se priveau în gol, cu tristețe, pe lângă domeniul privat care urma, pe lângă părculețul cel verde unde mâncam sandvișuri când era vreme bună, pe lângă strada Cynthia și în sus, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
brunet și cârlionțat ca al tău... — Ah, Ofelia, murmură Hugo. Vi ar face o super scenă a nebuniei. Violet părea extrem de tulburată. Tocmai în acel moment, Tabitha țipă ușor. Paul își pusese mâinile în jurul gâtului ei și o zgâlțâia în joacă. Au! zise Tabitha, care începu să chicotească. Ai grijă, că mă sugrumi! Aceasta a fost ultima picătură. Violet, care-și înăbuși un hohot de plâns, se răsuci și se repezi către ușă. După un moment de ezitare, Sophie se duse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
trece pe acolo trebuie să înainteze doar în pași de dans și țopăind, altfel e lovit de friguri. Toată trupa noastră s-a pus veselă pe dănțuit, și eu, și gărzile, până și neguțătorii cei grași, unii făcând-o din joacă, alții din superstiție, alții spre a se feri de înțepăturile insectelor, cu excepția unchiului meu, care a socotit că demnitatea lui de sol îi interzicea soiul ăsta de ștrengării. Amar avea s-o regrete. Eram deja în munții cei mai înalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Mii de palestinieni și de evrei au murit în acest conflict. Durează de atâta vreme. De când am devenit noi adulți. Și va continua. Vei da drumul la televizor peste zece ani și vei vedea copii palestinieni bombardați la locurile de joacă și adolescenți israelieni făcuți bucăți în autobuze. —Și crezi că îl poți opri? —Eu? Eu nu pot opri nimic. Dar tu poți. Nu cred. Nu mai cred. — Haide. Nu te-ai schimbat atât de mult. Ascultă, n-am uitat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
prin poștă sau le plasase sub mașini, schilodind câțiva politicieni palestinieni. Multe dintre victime erau încă active, apărând la televizor în scaune cu rotile sau cu plăgi faciale îngrozitoare. Poate, continuă Yariv, vor arunca în aer vreo două terenuri de joacă arabe. Chiar și Moscheea. Nu era nevoie să spună care moschee. Știau cu toții că cei mai fanatici din Machteret visau să arunce în aer Domul Stâncii, cel mai venerat loc de pe pământurile sfinte al musulmanilor, făcând astfel loc unui Templu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
care avea negrele, mersese pe o variantă destul de comună, m-am amuzat să-i Încerc vigilența cu un sacrificiu de regină, tentant și spectaculos, e drept, dar facil pentru șahiștii ceva mai avansați. Mușcase și... jocul (sau mai bine zis, joaca) a mers strună de la un capăt la altul. Am deschis cu clasicul pion din fața regelui, Împins Înainte peste două căsuțe, e2 : e4, la care Howard a răspuns la fel de clasic cu e7 : e5. I-am atacat pionul, mutând calul din g1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ai vrut cu această promenadă romantică prin subteranele subteranei, Încheiat citatul. - O să te ajut Îndată, cu toate că nu-mi este foarte clar dacă meriți. Cum Însă generozitatea este a treia mea calitate fundamentală, după delicatețe și modestie... Adam, hai să lăsăm joaca, nu e momentul, crede-mă. Nu te-am adus aici să schimbăm amabilități, nici pentru că mi-era frică să vin singură. Am mai făcut-o și altă dată, nici o problemă. Ca să fiu sinceră (era să uit: poți să adaugi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
aproape o jumătate de milion de franci și se simte dator să-i atragă atenția. „Știu foarte bine, Îi răspunde acesta calm. Mai exact, cinci sute douăzeci și opt de mii, dacă punem la socoteală și indemnizația dumitale.” Îl Întreabă de ce inventase joaca asta dementă și care era sensul ei. „Mă amuză să observ din afară mistica jocului confruntat cu propria imanență”, a spus sibilinic insul. Insistă: nu-i e teamă că se va ruina perseverând În provocarea diabolică a destinului? „Imposibil, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Se știu astăzi prea puține amănunte despre copilăria lui Oliveira Salazar. Dar nu e greu să ni-l închipuim crescând în casa aceea de oameni muncitori și cuviincioși, atât de aproape de pământ și de cer, petrecîndu-și zilele într-o cumpătată joacă - pentru că viitorul dictator a fost întotdeauna cumpătat, - nedespărțindu-se niciodată de verdeață, niciodată supărîndu-și părinții. Toate informațiile biografice pe care le avem la îndemînă vorbesc de un Oliveira Salazar copil-model, înzestrat cu acele virtuți cu atât mai antipatice cu cât
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
călcase cu talpa piciorului ei Îngust cu degete lungi. Nu, nu eram englez. Ochii ei verzui păreau pistruiați, de parcă numeroșii ei pistrui ar fi debordat de pe fața cu trăsături ascuțite. Purta ceea ce azi s-ar putea numi un costum pentru joacă, compus dintr-un jerseu cu mânecile scurte și un șorț albastru croșetat. La Început am luat-o drept băiat, apoi m-a derutat brățara de la Încheietura mâinii ei subțiri și buclele castanii răsucite care fluturau pe sub bereta de marinar. Vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
În timp ce se Îmbrăca, un fluture colibri mort, pe care Îl găsise pisica. Dar când am cunoscut-o pe Colette, mi-am dat seama imediat că era iubirea adevărată. Colette mi se părea cu totul ciudată față de toți tovarășii mei de joacă ocazionali de la Biarritz. Aveam senzația că era mult mai puțin fericită și mai puțin iubită decât mine. O vânătaie de pe antebrațul ei delicat, acoperit cu puf, năștea tot felul de bănuieli Îngrozitoare. „M-a ciupit la fel de tare ca mama“ a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
aventurilor lui nocturne pentru a ne Însoți În a doua călătorie la Biarritz. Și-a luat două zile libere pentru a vizita spăsit și cucernic Lourdes-ul, În compania frumușelei și ușuraticei fete irlandeze care era guvernanta Colettei, tovarășa mea de joacă preferată de pe plajă. Max ne-a părăsit În anul următor pentru un post la secția de radiologie a spitalului din St. Petersburg și, mai târziu, Între cele două războaie mondiale, am Înțeles că a ajuns un fel de celebritate medicală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
poartă pantalonii mei albi sport și cravata cu dungi. În scurtul răstimp de o săptămână al șederii lui la noi În acel an, inventasem o ciudată distracție pe care n-am descris-o nicăieri. În mijlocul unui mic teren circular de joacă, În fundul grădinii, exista un leagăn Înconjurat de iasomie. Am ajustat frânghiile În așa fel Încât scândura verde a leagănului să poată trece cu câțiva centimetri pe deasupra frunții și nasului celui care stătea culcat pe spate pe nisipul de dedesubt. Unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de care a fost Îndrăgostit În secret la doisprezece sau treisprezece ani și cu care a făcut dragoste doi ani mai târziu. Mă temeam că prin comparație ar fi părut lipsit de interes să-i povestesc despre tovarășele mele de joacă de la mare, dar nu mai țin minte ce substitut am inventat pe măsura idilei lui. Totuși cam În aceeași perioadă mi-a ieșit În cale o aventură romantică adevărată. Acum voi face un lucru foarte dificil, un fel de dublu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]