8,051 matches
-
minune, casă în care vecinii spun că i-ar fi văzut strecurându-se noaptea pe soții Năstase. Și chiar s-a găsit în curte o scândură de ambalaj cu numele acestora. Totuși, vila e pe numele altei persoane, care se jură că a cumpărat-o de la mătușa Tamara. Nici în reședința de la țară procurorii nu au putut intra „să-i numere ouăle“, cum spunea odată Năstase. Nici soția acestuia n-a putut fi audiată pentru că i s-a făcut rău și
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
din Dante și Sacontala de Kalidasa. C. Cosco publică frumoase versuri prin reviste, ca și Roza Covrig. Șt. Cruceanu plânge cu emoționante Lacrimi; Maria Cunțan are o grație tandră și tristă. A.C. Cuza are un spirit mușcător. Davidescu și-a jurat să întinerească prozodia. Traian Demetrescu a avut o sensibilitate ascuțită și maladivă care s-a concentrat în strofele din Senzitive, cu toată acea melancolie pe care o mai exprimă carp sau Cruceanu. Al. Gh. Doinaru, născut în 1882, la Tescani
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a zidi Cea-ntâi soțioară, Cea-ntâi surioară Care s-a ivi Mâini în zori de zi Aducând bucate La soț ori la frate. Deci dacă vroiți Ca să isprăviți Sfânta mănastire Pentru pomenire, Noi să ne-apucăm Cu toți să jurăm Și să ne legăm Taina s-o păstrăm: Ș-orice soțioară, Orice surioară Mâini în zori de zi Întâi s-a ivi, Pe ea s-o jertfim În zid s-o zidim!" Iată-n zori de zi Manea se trezi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ochii ucigașului tatălui tău". Balaurul roșu, care-și păstrase înfățișarea omenească, îi lămurea după puterile lui aceste cuvinte stranii. Era fie cântecul unui corb, fie vântul ce sufla prin sălcii. Însă Mihai nu reușea să dea de balaurul roșu și jură că nu va mai mânca până nu-l ucide. Balaurul roșu este în culmea deznădejdii. Dar copilul lui, legat prin jurământ, nu mai mâna și avea să moară de foame. Atunci bietul tată, după ce încercase zadarnic să-l facă pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
soarta balaurului rău este greu de înțeles. Pentru că nu este vina lui că este rău, iar în dragostea sa părintească dă dovadă de blândețe și devotament. Ascultați-l când vrea să-și convingă fiul să nu moară de foame după ce jurase să ucidă balaurul: "Ți-e foame, ți-e sete, copile? Tată, setea mă arde ca un foc. Nu mă-ndoiesc, copile, că, fără să-ți rupi jurământul, ai putea să bei o picătură din sângele meu. Sângele meu e proaspăt
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
copile, că, fără să-ți rupi jurământul, ai putea să bei o picătură din sângele meu. Sângele meu e proaspăt încă, chiar dacă nu mai fierbe ca pe vremea când eram tânăr și mama ta mă iubea. Nu, răspunde Mihai, am jurat să nu beau nimic. Ai jurat, fiule, să nu te atingi de apă, de vin, de sucul plantelor sau al fântânii, dar nu tea gândeai, când ai făcut jurământul, la sângele tatălui tău. Nu, nu, răspunde Mihai. Tată, nu mă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
jurământul, ai putea să bei o picătură din sângele meu. Sângele meu e proaspăt încă, chiar dacă nu mai fierbe ca pe vremea când eram tânăr și mama ta mă iubea. Nu, răspunde Mihai, am jurat să nu beau nimic. Ai jurat, fiule, să nu te atingi de apă, de vin, de sucul plantelor sau al fântânii, dar nu tea gândeai, când ai făcut jurământul, la sângele tatălui tău. Nu, nu, răspunde Mihai. Tată, nu mă ispiti". Și încă trei zile fiul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
iar interpretările potrivit cărora se investighează cu predilecție oameni ai puterii pentru ca pe viitor, în apro pierea alegerilor, să se investigheze și oameni din opoziție sunt fără temei. E un punct de vedere. Mai trebuie știut însă că, din perspectivă juri dică, un dosar nu se face așa ușor; adică lumea care își închipuie că e de ajuns să vrea Morar sau procurorul X să se facă un dosar și se face este superficială. Un dosar se con stru iește în
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
mai mult pe vocale: a avut un haz enorm. Cum vă gândiți la vocația de actriță, era ceva predestinat? Nu știu. Am ales teatrul pentru că mama mea a fugit de acasă și s-a făcut artistă. Eu aveam cinci ani. Jur că așa a fost! Apoi, când am terminat liceul la 17 ani, am venit la București să fac filologie. Am avut o profesoară de română foarte bună. Mama era actriță la Bulandra. Mi-a spus: de ce nu dai tu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
fantezie. Ionesco l-ar fi iubit. Ce credeți că ar fi spus Ionesco la aniversarea a 50 de ani de când piesele sale se joacă, neîntrerupt, la Huchette? Ionesco mi-a spus odată: „Dacă Huchette s-ar opri, aș muri!“. Vă jur că mi-a spus-o, deși era un creștin ortodox, desigur. Ar trebui însă să murim noi, toți actorii, ca să moară apoi Teatrul Huchette. Ionesco însă nu moare. Ce-a avut și ce-a pierdut Mircea Dinescu este laureatul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
ani de destindere ai regimului trecut, la sfârșitul anilor ’60, televiziunea română i-a înecat și ea pe melomanii noștri cu imaginile unui Karajan cu alură mistică, dirijând cel mai adesea cu ochii larg închiși simfoniile beethoveniene. Și mulți au jurat atunci numai pe el. Cu excepția lui Leonard Bernstein, pentru Karajan nomine odiosa, imaginile altor mari dirijori ai secolului au rămas atunci practic necunoscute. Sau erau cunoscute doar pentru cei puțini care aveau șansa să primească de la rude din Occident sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
profesională. Spitalul cunoaște o permanentă dezvoltare. În 1940 se realizează „marea extindere”. În unele documente ea este denumită „aripa nouă”, în altele - „Floreasca Nou”. Această dezvoltare - sub toate aspectele ei - pregătește și asigură înnobilarea universitară a Spitalului. Devine și de „jure” spital universitar. Profesorul Traian Nasta - apreciind că sunt îndeplinite aici toate cerințele unui învățământ universitar, vine în 1942 la Spitalul Floreasca cu clinica sa de chirurgie de la Spitalul Polizu. Vin aici - pe lângă maestrul profesor - și alte cadre de rezonanță în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
florilor" este adevărata cale spre adevăr, dreptate, ordine, armonie și împlinire. Urmărind în această grilă hermeneutică evenimentele de la Chișinău, nu ai cum să nu îți amintești de mișcările "flower power" din America și Europa anilor '60. Tinerii hippy de atunci jurau pe cartea iubirii, păcii și nonviolenței. Protestau cu flori în mâini împotriva războiului din Vietnam. Astăzi, alți tineri protestează, tot cu flori în mâini, împotriva războiului dus de regimul Voronin cu propriul său popor. Hippioții anilor 60 și tinerii moldoveni
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
va întâmpla așa sau nu va depinde de judecata lui Dumnezeu, prezentă în fapta electorală a poporului român. Până atunci, cei doi finaliști din cursa prezidențială 2009 au fost supuși unei ordalii pur creștine: jurământul pe Biblie. Mircea Geoană a jurat solemn că nu a pus țara la cale cu Sorin Ovidiu Vântu, Dan Voiculescu și Dinu Patriciu. Traian Băsescu a jurat și el că nu a lovit copilul cu pumnul în plex și nici în față. Din punctul meu de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
doi finaliști din cursa prezidențială 2009 au fost supuși unei ordalii pur creștine: jurământul pe Biblie. Mircea Geoană a jurat solemn că nu a pus țara la cale cu Sorin Ovidiu Vântu, Dan Voiculescu și Dinu Patriciu. Traian Băsescu a jurat și el că nu a lovit copilul cu pumnul în plex și nici în față. Din punctul meu de vedere, ambii au fost neconvingători. Impresia este aceea că au jurat strâmb. Or, Dumnezeu nu rămâne niciodată dator. Pe unul dintre
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Ovidiu Vântu, Dan Voiculescu și Dinu Patriciu. Traian Băsescu a jurat și el că nu a lovit copilul cu pumnul în plex și nici în față. Din punctul meu de vedere, ambii au fost neconvingători. Impresia este aceea că au jurat strâmb. Or, Dumnezeu nu rămâne niciodată dator. Pe unul dintre ei îl va pedepsi imediat cu nuielușa electorală a Sfântului Nicolae: votul popular. Pe celălalt îl va chinui cu teroarea crizei în 2010. Drama este că și noi, cei mulți
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
optimistă cheie religioasă. Toate sunt probe pe care Dumnezeu ni le dă, punându-ne la încercare credința. "Teroarea istoriei" politice este, în fond, o ordalie națională la care suntem cu toții "condamnați" să-i facem față. Prin Geoană și Băsescu am jurat, de fapt, noi, românii. Uneori avem evident, nu toți vinovate reacții violente. Lovim (simbolic sau nu) cu pumnul/palma. Avem și tainice alianțe suspecte cu expresiile comunitare, locale, ale arhetipurilor Vântu, Voiculescu și Patriciu. În fond, Vântu, Voiculescu și Patriciu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
președinției și guvernului, nu este acceptabil să ți se anuleze o lege prin care ți se dă bani și să se înființeze imediat o alta prin care-ți ia bani. De fapt, cei doi candidați altceva ar fi trebuit să jure. Faptul că nu vor mai tăia salariile oamenilor și nu-i vor mai trimite pe români în șomaj. Este, în cele din urmă, ordalia bunului simț. Băsescu și puterea ocultă a flăcării violet Fiecare român știe că presa românească și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
altă variantă la fel de frecvent întîlnită, mai veche și mai melodramatică: "Tu comanzi sticle de bere/ eu cu lanțuri la picere/ tu comanzi sticle-nfundate/ eu sînt condamnat la moarte... Curvo, bei și chefuiești/ la mine nu te gîndești/ și-am jurat pe fata mea/ că eu cînd m-oi libera/ să-mi moară familia/ viața ta eu ți-o voi lua". Și în timp ce ea se distrează, se recăsătorește sau profită de dragostea altor bărbați, deținutului nu îi rămîne decît masturbarea: "Eu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
suduitori și uneltitori ai domniei; despăgubirea valorii prădate; pierderea zestrei pentru soția adulteră; azilul în biserică pentru toate faptele, mai puțin răpitul de femei, adulter, crimă; dezmoștenirea copiilor pentru cei care se împreunează cu animalele; tăierea limbii pentru cei care jură strîmb; moartea prin sabie pentru robul care are raporturi cu stăpîna lui, incest, otrăviri, vrăjitorie, dezertare la dușman, răzvrătirea poporului contra domnului; tăierea organului sexual pentru raporturi sexuale cu animalele; raderea părului pentu hoții din biserică; tragerea în țeapă, practicată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ea și i-am spus: "Montserrat, eu sunt prima oară aici și nu cunosc nici măcar un câine de pe stradă. Cum îți închipui tu că eu aș putea face așa ceva? Crezi că eu sunt Fiorenza? Voi faceți așa ceva, eu nu! Îți jur pe mormântul tatălui meu!" S-a uitat la mine, s-a gândit și m-a rugat să stau până la sfârșit. Ce crezi? M-a obligat să ies cu ea, în hainele mele, peste care mi-am pus un vizon gris-perle
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
multele spectacole de Povestirile lui Hoffmann. — Cu Domingo, Catherine Malfitano, Christiane Eda-Pierre și James Morris, de data asta în cele patru întruchipări ale Răului, cu Michel Sénéchal... — și cu Ruth Welting în Olympia, o bomboană delicioasă, blondă, de puteai să juri că este de porțelan! — Producția lui Otto Schenk, dirija... Riccardo Chailly. — Când cântam Carmen la Chicago cu Jesús López-Cobos, Riccardo avea puțin peste douăzeci de ani. Atunci a debutat în Rigoletto. Era un copil minune. — L-ați cunoscut și pe
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ar fi putut spune unde, în orice caz în altă localitate), însoțit de vreun subaltern mai tânăr, ca să-și facă cheful; se întorcea nou nouț, fercheș, spășit și blând ca o oiță, tovarășul lui de dezmăț (sublocotenent sau locotenent nefamilist) jurându-se că n-a fost decât „o plimbare“. De câte ori taică-meu lipsea inopinat și misterios, mama era nervoasă, abătută, îngrijorată, întrebându-se continuu de n-a pățit ceva fugarul, iar eu încercam cu râvnă s-o liniștesc. La examenul de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
n’était... Cinematograf, ca teren de acțiune, aveam în apropiere, pe strada Paris: cinematograful Edison. Mă așezasem, așadar, lângă un bărbat blond, cu mutră sănătoasă din popor, purtând scurtă de piele, de unde am dedus că e măcelar și aș fi jurat că e ungur. Spre satisfacția mea, „jocul“ cu pulpele s-a bucurat de atâta participare, încât, încurajat și incitat, am îndrăznit să-mi pun mâna pe coapsa lui, ceea ce, în loc de respingere, a adus o sporire a presiunii pulpei lui; din
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
căror portrete erau unanim venerate. De fapt, maică mea era prietenă cu Miți, cealaltă soră a lui Rebreanu, măritată la Cluj cu originalul colonel Strat: acesta, ca june ofițer în armata română care, după înfrângerea Puterilor Centrale, a ocupat Transilvania, jurase - în vibrantul său patriotism - să ia de soție pe prima fată ardeleancă pe care o va cunoaște în înaintarea prin provincia eliberată. Într-o gară, din rândurile entuziaștilor veniți să-i întâmpine pe eliberatori, s-a desprins domnișoara în costum
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]