5,345 matches
-
lungime și folosite în special pentru planaj pe vânt puternic. Datorită evoluției în proiectarea și fabricarea planșelor precum și a dezvoltării de noi tehnici de navigare, după anii 1990 s-au produs numai planșe scurte. Aceste planșe, mult mai scurte, mai late și mai ușoare, sunt mai rapide și mai ușor de manevrat. Deoarece sunt mai ușoare, dizlocă un volum mai mic de apă și se accelerează rapid favorizând planajul. Având contact mai mic cu apa, se pot executa manevre de neînchipuit
Windsurfing () [Corola-website/Science/328329_a_329658]
-
avut loc la jumătatea lunii iulie a anului 1968. Filmările s-au desfășurat în vara și toamna anului 1968 și au avut loc la București, Constanța, Mănăstirea Neamț și Mănăstirea Sucevița. Ele au fost realizate în sistem Cinemascop (pentru ecran lat), fiind folosită peliculă Eastman color, prelucrată în laboratoarele de la Buftea. Regizor secund a fost Radu Gurău, iar director de imagine Aurel Kostrakiewicz. La acest film au colaborat ca asistenți viitori profesioniști din domeniul cinematografiei precum Gheorghe Ilarian (asistent de sunet
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
(cunoscută la nivel global ca "Spätantike, Antiquité tardive" sau "Late Antiquity") reprezintă o perioadă de tranziție a Antichității spre Evul mediu timpuriu, cu localizare europeană-mediteraneeană și o periodizare relativă între secolele III-VII d.Hr., uneori extinsă la secolele II-VIII. Henri-Irénée Marrou plasează antichitatea târzie în perioada 303-604, în timp ce Patrick J.
Antichitatea târzie () [Corola-website/Science/327636_a_328965]
-
dezvelită clădirea unei sinagogi antice. Ea se afla in mijlocul unui cartier de locuințe construit în epoca romană. Clădirea a fost apreciată ca datând din secolul al V-lea. Ea este rectangulară, conținând o sală lungă de 15 metri și lată de 7 metri. La intrarea în camera de rugăciune se afla o cameră prin care se intra în sală. Direcția în care se facea rugăciunea în sală era contrarie direcției Ierusalimului. Pavimentul sălii de rugăciune conținea un mozaic, având inscripții
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
răpitoare de talie mijlocie (50-65 cm) din familia accipitridelor (Accipitridae), ordinul falconiformelor (Falconiformes), cu un penaj cafeniu-cenușiu pe spate, pieptul albicios cu dungi transversale întunecate, mai rare pe coadă, care are pene albe la rădăcină. Are coadă lungă, aripi scurte, late și cu vârful rotunjit. Tinerii prezintă pete lunguiețe pe abdomen. Adulții au deasupra ochiului o sprânceană de culoare deschisă. Are un zbor rapid și foarte abil printre copaci, cu planări întrerupte de câteva bătăi dese din aripi, atacând și prăzi
Uliu porumbar () [Corola-website/Science/327732_a_329061]
-
Gog este un film SF american din 1954 regizat de Herbert L. Strock pentru United Artists. Este notabil pentru că a fost filmat în culori, pe ecran lat și în 3D. În rolurile principale joacă actorii Richard Egan, Constance Dowling și Herbert Marshall. Acesta este al treilea episod din trilogia lui Ivan Tors numită "„Office of Scientific Investigation” (OSI)" după filmele "The Magnetic Monster" și "Riders to the
Gog (film) () [Corola-website/Science/327036_a_328365]
-
ani. Este înrudit cu nurca cu care poate hibridiza. Dihorul are un corp subțire și flexibil, cu picioare scurte adaptate mișcării rapide în pădure printre copaci, tufișuri și în vizuinele rozătoarelor și iepurilor cu care se hrănește. Capul este mic, lat și turtit cu urechi mici și rotunde. Lungimea trupului fără coadă este de 30-50 cm, iar lungimea cozii este de alți 10-20 cm. Greutatea dihorilor variază în funcție de sex, un dihor mascul ajunge la maturitate în jurul greutății de un kilogram în
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
sa laterală se ridică pe măsură ce ea se apropie de regiunea intercondiliană. În jumătatea sa anterioară ea se inclină în sus cu aproximativ 10°. Periferic, în jurul marginilor sale anterioare, mediale și posterioare, ea este acoperit de meniscul medial; amprenta meniscală, mai lată posterior și mai îngustă antero-medial, este adesea vizibilă pe această față. Meniscul acoperă o mare parte a suprafeței posterioare a acestei fețe, astfel încât, în ansamblu, se formează o suprafață concavă spre condilul femural medial. Fața articulară superioară laterală (cavitatea articulară
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
prespinală a platoului tibial, este porțiunea anterioară a spațiului intercondilian al platoului tibial și se află anterior de eminența intercondiliană (spina tibiei) și de tuberculii intercondilieni, între fețele articulare superioare (cavitățile glenoide). Ea are o suprafață neregulată și rugoasă, mai lată anterior, de formă triunghiulară cu baza anterioară și este situată într-un plan aproape orizontal; ea este mai largă decât aria intercondiliană posterioară. Aria intercondiliană anterioară prezintă, dinainte înapoi, 4 inserții: Aria intercondiliană posterioară a tibiei sau aria intercondilară posterioară
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
multe ori. După depunerea icrelor femela este foarte agresivă și păzește icrele până la eclozare, uneori chiar mai mult. În timp ce păzește cuibul femela prezintă un comportament teritorial. Hrănirea nu este limitată în acest timp. Un parazit specific al țigănușului este viermele lat "Gyrodactylus slovacicus" din clasa "Monogenea". Răpitorii țigănușului sunt insectele mari de apă, peștii răpitori și păsările care se hrănesc cu pești. Importanța economică a acestui pește este foarte redusă: carnea este mediocră, iar cantitățile prinse, mai mult de femei și
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
este lungă și aproape cilindrică la juvenili și speciile mai mici, dar comprimată lateral și înaltă la reprezentanții mai bătrâni ai speciilor mai mari. Corpul este acoperit cu solzi mărunți cicloizi. Capul este alungit și prevăzut cu un bot lung, lat și turtit, asemănător ciocului unei rațe. Gura este foarte mare, ocupând o jumătate a capului, înarmată cu numeroși dinți fixați pe mai multe oase: premaxilar, vomer, palatine, oasele faringiene și limbă. Maxilarul fără dinți. Falca inferioară proeminentă. Falca superioară este
Esocide () [Corola-website/Science/330694_a_332023]
-
depășește niciodată nivelul centrului ochiului. Maxilarul acoperit de extremitatea posterioară al premaxilarului și ascuns de către suborbital atunci când gura este închisă; premaxilarele puțin protractile. În partea anterioară a fălcilor poartă dinți asemănători cu incisivii mamiferelor, mărginiți pe laturi de dinți mai lați. Dinții sunt bine dezvoltați, diferențiați în dinți conici (caniniformi), aplatizați (incisiviformi) sau rotunjiți (molariformi). Plafonul bucal (vomerul și palatinele) sunt fără dinți. Au 6 raze branhiostegale și 24 vertebre. Capul cu sistemul canalelor mucoase slab dezvoltat. Osul accesor este prezent
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
km/h, până la aproximativ 60 km/h pentru slalom și aproape 190 km/h în cursele de schi nautic. Schiurile se aleg în general în funcție de greutatea practicantului, dar și de puterea bărcii cu motor (puteri mai mici necesită schiuri mai late). Schiul nautic de competiție constă din mai multe discipline: Schiul nautic fără schiuri sau schi nautic cu picioarele goale (engleză: "barefoot water skiing") este o variație a schiului nautic tradițional. A fost folosit prima oară în anul 1947 de americanul
Schi nautic () [Corola-website/Science/330784_a_332113]
-
de km lățime, ceea ce înseamnă o suprafață de 2500 km. Rama posedă gravitație artificială grație mișcării sale de rotație de 0,25 rpm. Cilindrul este împărțit în emisferele 'nordică' și 'sudică', separate la mijloc de o suprafață de apă de lată de 10 km pe care astronauții o denumesc 'Oceanul Cilindric'. În mijlocul acestuia se ridică o insulă acoperită cu structuri similare zgârie-norilor, pe care astronauții o numesc 'New York' datorită asemănării cu Manhattanul. La capetele navei se află "Polii" Nord și Sud
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
volume, dintre care putem aminti: • The World, the Text, and the Critic (1983) • Nationalism, Colonialism, and Literature: Yeats and Decolonization (1988) • Culture and Imperialism (1993) • Representations of the Intellectual: The 1993 Reith Lectures (1994) • Humanism and Democratic Criticism (2004) • On Late Style (2006) Cartea care l-a consacrat pe Edward Said, Orientalism (1978), analizează și denunță prejudecățile eurocentrice orientate împotriva popoarelor și culturii arabo-islamice, considerând că acestea au fost folosite drept justificare pentru expansiunea imperialismului Vestic în Orientul Mijlociu și Asia. Metodele
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
scoicos al litoralului marin din Europa și Asia și iernează în sudul și vestul Africii, sudul Asiei. Este mai mare decât un porumbel (are o lungime de 43 cm). Corpul este negru, cu alb pe abdomen, piept, aripi (o dungă lată) și deasupra cozii. Ciocul proeminent și drept, irisul și picioarele sunt roșii. Iarna apare o bandă albă peste gâtul negru, iar picioarele sunt roz pal. Sexele se aseamănă între ele. Cuibul este format dintr-o gropiță căptușită cu scoici și
Scoicar () [Corola-website/Science/330120_a_331449]
-
două angajate în zid. Coloanele sunt așezate pe un soclu masiv întrerupt la intrarea din față și spre sud. Pronaosul de plan dreptunghiular este acoperit cu o calotă semisferică de cărămidă, susținută de două arce laterale, sprijinite pe console. Arcurile late est-vest nu se prelungesc pe un singur plan până în pereții nord și sud, ci sunt întărite numai în partea dinspre calotă pe o lățime de 60 cm, partea lor laterală fiind la un nivel mai ridicat. Deasupra pronaosului se deschide
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
pe revers este ștanțată în relief deviza „Bărbăție și Credință” și o ghirlandă de lauri. Medalia este atașată la panglică printr-un inel lipit la două ramuri de laur ce susțin o bară orizontală de care se atașează panglica. Panglica, lată de 30 mm, este din mătase ripsată având la mijloc o bandă de culoare galbenă de 18 mm și pe fiecare margine câte o bandă albastră și roșie de câte 3 mm fiecare. În decembrie 1913 medaliei i-a fost
Medalia pentru bărbăție și credință () [Corola-website/Science/330220_a_331549]
-
pe fiecare margine câte o bandă albastră și roșie de câte 3 mm fiecare. În decembrie 1913 medaliei i-a fost adăugat un semn distinctiv pentru a recompensa militarii care luaseră parte la campania din 1913: o baretă de metal lată de 5 mm și de lățimea panglicii, de culoarea medaliei, având ștanțată în relief indicația "Campania 1913". Bareta metalică se fixa de-a curmezișul panglicii. În 1916, prin "Legea privind instituirea Ordinului militar „Mihai Viteazul”", au fost modificate condițiile de
Medalia pentru bărbăție și credință () [Corola-website/Science/330220_a_331549]
-
Izvorul Muntelui (Bicaz), Pecineagu, Vidraru și Brădișor. În râurile noastre de munte nu urcă niciodată la izvoare, iar în afluenții de munte ai Dunării nu coboară prea jos. Lostrița este o specie dulcicolă, bentopelagică, răpitoare. Trăiește în râuri mari și late de munte (zona lipanului și moioagei) cu apă adâncă și curent puternic și fund pietros. Preferă apele bine oxigenate și reci (6°C-18°C). De obicei, trăiește în ape adânci umbrite de vegetația riverană abundentă, de multe ori în
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Absența conștiinței" etc.). Ea este mama actriței Lamia Beligan. Filmul "Șeful sectorului suflete" a fost produs de Studioul Cinematografic București, fiind regizat de Gheorghe Vitanidis. Presa semnalează filmări în septembrie 1966. Ele au fost realizate în sistem Cinemascop (pentru ecran lat) pe o peliculă alb-negru. Rolul lui Gore i-a fost distribuit lui Radu Beligan, soțul scenaristei și actorul care-l interpretase și pe scena Teratrului de Comedie. Rolul principal feminin a fost interpretat de Irina Petrescu, o actriță cu 23
Șeful sectorului suflete (film) () [Corola-website/Science/329072_a_330401]
-
iazuri ale Europei și Asiei occidentale, cu o mărime de 34-41 cm (aproape cât porumbelul) și o greutate de 290-480 g, de culoare cenușie, cu capul cafeniu cu o dungă albă spre ceafă la masculi, cafeniu la femele; ciocul puțin lat, verzui-negricios la masculi, cenușiu-verzui la femele și picioarele brun-cenușii. Masculii sunt mai mari decât femelele. Se hrănește de obicei cu vegetale: semințe, grăunțe, cereale, ierburi etc.; destul de des și cu lipitori. Își face cuibul pe sol în ierburi, în apropierea
Rață cârâitoare () [Corola-website/Science/329292_a_330621]
-
mireasa îmbrăcați oșenește „cheamă’’ la nuntă cu o săptămână înainte de ceremonia propriu-zisă. Duminica „în sat’’ unde sunt adunați tineri, bătrâni, mirele strigă cu voce tare: „Feciorași și fete, / Boresari și neveste / Pe sâmbătă... vă poftim la nuntă’’. Împletitul miresei (coadă lată) se făcea vinerea dimineață de către o femeie pricepută. În prezent, miresele în ziua nunții sunt îmbrăcate oșenește, dar nu poartă cunună. Obiceiul s-a schimbat, miresele își pun cunună în ziua în care cheamă la nuntă. Cea mai îndemânatică meșteriță
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
Acest motiv denumit „fronton sirian” subliniază axa de simetrie a verandei și este reluat la intrarea mausoleului și a templului, creând prin această repetiție o unitate stilistică între cele trei spații. Frontonul este surmontat la rândul său de o plintă lată de cu scopul de a găzdui un grup de statui — probabil o cvadrigă. Accesul în verandă dinspre curte se făcea prin două grupuri de trepte ce duc spre deschiderile laterale, în timp ce intercolonamentul central era blocat de o transenă, care îi
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
mai păstrat nimic din pronaos și deci nici din fațadă, dar restul templului este foarte bine conservat. Pereții exteriori ai cellei, cu o lungime de , prezintă un aparat bine reglat, și sunt decorați la colțuri cu pilaștri cu capiteluri. Ușa, lată de și înaltă de , are o șambrană bogat sculptată: în mijlocul unui frunziș, copii culeg struguri în timp ce păsări bat din aripi în jur. Două console cu volute sustin o cornișă corintică cu zece modilioane: intermodilioanele sunt ocupate de capete sculptate ce
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]