26,035 matches
-
6% 25% Un alt indicator comportamental este întrebarea: „Cât de des vă rugați lui Dumnezeu în afara serviciilor religioase?”. Este interesant de observat că, spre deosebire de religiozitatea măsurată prin indicatori de credință, care nu variază în funcție de educația sau de vârsta subiectului, religiozitatea măsurată prin frecvența rugăciunilor variază considerabil. În ceea ce privește educația, aproximativ 55% dintre cei cu studii liceale și cei cu studii universitare declară că se roagă zilnic, dar circa 70% dintre cei cu educație gimnazială sau mai puțin fac acest lucru. Similar, 75
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
declarat al indivizilor față de anumite conținuturi ale vieții politice (viața politică din localitate sau țară, alegeri parlamentare, campanii electorale, emisiuni, discuții și lecturi pe teme politice). Dat fiind faptul că interesul declarat este o stare internă, el nu poate fi măsurat obiectiv, ci doar subiectiv (cât de interesați sunt indivizii, pe o scală ordinală de la „deloc” la „foarte mult”). Indiferent de conținutul politic la care se raportează, doar aproximativ 20-25% dintre români declară că sunt mult sau foarte mult interesați. Tot
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și doar 7% prin discuții cu ceilalți. Cunoașterea politică poate fi o cunoaștere a liderilor politici, instituțiilor politice, a apartenențelor politice. Prin cunoaștere ne referim la aspecte legate de notorietate, reguli de funcționare, atribuții și apartenențe instituționale. Prin urmare, am măsurat nivelul de cunoștințe politice prin intermediul mai multor indicatori precum cunoașterea numelui unor persoane cu poziții politice importante (președinte, prim-ministru, ministru de Externe, parlamentar), a apartenențelor instituționale internaționale (UE, NATO), a unor reguli electorale (obligativitatea votului, ora de închidere a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
influența pe care alegătorii cred că o pot exercita asupra politicului, contează și reprezentarea lor cu privire la efectele acestuia asupra societății, vieții cetățenilor mai exact. Datorită faptului că nu dispunem de o măsură clasică a acestui concept am ales să-l măsurăm cu ajutorul a doi itemi proximi: „Indiferent cine câștigă alegerile până la urmă lucrurile merg la fel în următorii patru ani” și: „Partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor decât de problemele oamenilor”. Acordul cu aceste două afirmații reprezintă de fapt
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
apropiați (puternici). Valorile prezentate în graficul de mai sus sunt raportate la totalul populației urbane. Pentru analiza tipurilor de electorate ale unui partid este cel puțin la fel de utilă și raportarea indicatorilor între ei. Prin urmare, în continuare ne interesează să măsurăm gradul în care încrederea este convertită în încredere ridicată, aceasta din urmă în vot, votul în partizanat și partizanatul în partizanat puternic. Gradul în care diferitele partidele reușesc aceste conversii este destul de variabil ( REF Ref508438903 \h \* MERGEFORMAT Graficul 14). Astfel
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
pragului motor, o durată de 0,2 ms și o frecvență de 3 Hz) nervului median la nivelul articulației radiocarpiene, bilateral, succesiv și au fost înregistrate utilizând electrozii de culegere C3´, C4´ și referință Fz plasați pe scalp; au fost măsurate latentele undelor PEȘ (P14, N20, P22-25, N25-30, P35, N40, P45) și intervalele dintre undele P14-N20 și N20-P25. Rezultate Analizând datele obținute, pentru întregul lot studiat și pentru subloturilor sportive, nu sau remarcat diferențe semnificativ statistice a valorilor latentelor parametrilor undelor
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
s-au folosit filtre de joasă frecvență de 10 Hz și de frecvență înaltă, de 5000 Hz. Pentru extragerea potențialului evocat din traseul electroencefalografic de fond, s-a utilizat metodă medierii, prin însumarea a 250-300 răspunsuri evocate. Rezultate Au fost măsurate latentele, amplitudinile și diferite intervale între punctele de maxim a undelor PEȘ (P14-15, N20, P22-25, N25-30, P35, N40, P45) [12][15] și intervalele dintre undele P14-N20 și N20-P25 care reprezintă conducerea intracraniana (Fig. 4), pentru prelucrarea statistică fiind folosit testul
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
nici lipsit de simțul răspunderii și de luciditate. Dar dacă nu face un pariu cu posteritatea e un impostor. De aceea, nu are voie să se teamă de critică (iar dacă o disprețuiește își fură căciula) și nici să-și măsoare valoarea după adulația pe care reușește să o obțină. august 1972 POEZIA ȘI PROZA NOASTRĂ DE AZI - I - Întrebare: Ce trăsături noi au intervenit în structura literaturii noastre actuale, în comparație cu literatura ce se scria în România interbelică? Răspuns: Nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
evaluează indivizii și diferențele dintre ei cu privire la modul în care aceștia apreciază succesul, precum și tendința acestora de a se orienta spre sarcină sau spre sine (spre comparație socială) (Petherick & Markland, 2008). Chestionarul are în componența sa zece itemi. Cinci itemi măsoară orientarea spre sarcină (ex. „Am atins scopul exercițiul fizic”), iar cinci itemi măsoară orientarea spre sine (ex. „Pot să arăt celorlalți care fac exercițiu fizic că sunt mai bun ca oricine”), răspunsurile subiecților fiind înregistrate pe o scală de tip
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
precum și tendința acestora de a se orienta spre sarcină sau spre sine (spre comparație socială) (Petherick & Markland, 2008). Chestionarul are în componența sa zece itemi. Cinci itemi măsoară orientarea spre sarcină (ex. „Am atins scopul exercițiul fizic”), iar cinci itemi măsoară orientarea spre sine (ex. „Pot să arăt celorlalți care fac exercițiu fizic că sunt mai bun ca oricine”), răspunsurile subiecților fiind înregistrate pe o scală de tip Likert de la 1 (Dezacord puternic) la 5 (Acord puternic). Chestionarul BREQ-2 (Reglarea comportamentului
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
1 (Dezacord puternic) la 5 (Acord puternic). Chestionarul BREQ-2 (Reglarea comportamentului în exercițiul fizic Markland & Tobin 2004) BREQ-2 evaluează tipurile de reglare ale motivației, reflectând măsura în care comportamentul indivizilor este autodeterminat (Petherick & Markland, 2008). Acesta conține 19 itemi care măsoară amotivația (4 itemi, ex. „Nu văd vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
Kant) Cel care se poartă cu viclenie față de lume va avea parte de trădare. Pentru că viclenia invită la a fi tratată cu viclenie: „Rău de vei semăna, mai rău vei secera”; Cine seamănă vânt culege furtună”; „Cu ce măsură vei măsura, cu aceea ți se va măsura”. Prin urmare: „De-ți vrei binele, fă și tu altora bine”; „Nu-i da binelui cu piciorul, că pe urmă-i duci dorul”.) „Nu da cu piciorul În cel nefericit, căci soarta e comună
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
viclenie față de lume va avea parte de trădare. Pentru că viclenia invită la a fi tratată cu viclenie: „Rău de vei semăna, mai rău vei secera”; Cine seamănă vânt culege furtună”; „Cu ce măsură vei măsura, cu aceea ți se va măsura”. Prin urmare: „De-ți vrei binele, fă și tu altora bine”; „Nu-i da binelui cu piciorul, că pe urmă-i duci dorul”.) „Nu da cu piciorul În cel nefericit, căci soarta e comună tuturor.” (Menandru) Ferește-te de cel
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
purifică inimile corupte. (Dragostea Îl poate abate, la un moment dat, din drumul său chiar și pe un puritan, dar tot ea Îl poate face pe un om știut drept păcătos să aprindă candelă În biserică.) „Frumusețea unui sentiment se măsoară prin sacrificiul pe care ești gata să-l faci pentru el.” (J. Galsworthy) „O, puternică iubire! Într-o privință faci din bestie om, și-n alta, din om bestie.” (W. Shakespeare) Istețime, Înțelepciune - prostie, nerozietc "Istețime, Înțelepciune - prostie, nerozie" Ia
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Înclinați să-l manifestăm În autoaprecieri.) „Oamenii au rareori obiceiul de a se pune În situația celorlalți, și de aici decurg o mulțime de judecăți greșite, cruzimi și nedreptăți. Ei nu vor să renunțe niciodată la propriul punct de vedere; măsoară, cântăresc, judecă totul după gustul lor, după Înclinațiile și preferințele lor, fără să țină seama vreodată de ceilalți (...) Înainte de a acuza pe cineva, Încercați pentru câteva minute măcar să vă puneți În situația sa; și, deseori, veți constata că dacă ați
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de răspuns comportamental. Cine nu admite compromisul? Vanitoșii a căror Încăpățânare sfidează bunul-simț al realității și astfel Își creează tot felul de Încurcături.) „Când te aperi, este mai bine să-l crezi pe dușman mai puternic decât pare.” (W. Shakespeare) Măsoară de zece ori, taie o dată. (Tocmai acesta este și rostul anticipării, al proiectării În activitate: la nivelul reprezentărilor mentale, omul Încearcă și chiar verifică, prin intermediul unor calcule și deducții logice, diferite ipoteze sau variante constructive.) Limbă amuțită, viață liniștită. (Așa cum
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
într-o perioadă mai scurtă). Sloganul amintit afirmă, în laconismul său de fenomen dezvăluit brusc în fața conștiinței noastre, dar deja complet și definitiv, că noii industriași și noii tehnicieni sunt complet laici, dar de o laicitate care nu se mai măsoară în raport cu religia. O astfel de laicitate reprezintă o „nouă valoare” născută în entropia burgheză, conform căreia religia ca autoritate și ca formă de putere este pe cale de dispariție, ea supraviețuind doar ca produs natural la un macronivel de consum și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Pentru determinarea tipului psihologic al subiecților incluși în cercetare, s-a utilizat testul MBTI (Meyers-Briggs Type Indicator), forma G, cu o fidelitate și validitate internă de 0,88, cu media de 0,86. MBTI este un instrument dezvoltat pentru a măsura componentele personalității pe baza teoriei tipurilor psihologice, propusă inițial de Jung (1921/1971), deseori folosit în studiile organizaționale. Chestionarul MBTI (I.B. Myers; M.H. McCaulley, 1985) conține patru scale bipolare separate care reflectă această preferință individuală pentru exercitarea percepției sau judecății
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tendință spre raționalitate (25-62,5%), având dominant un mod de operare stâng (32-80%). Aceasta înseamnă că subiecții apreciază lucrurile sau ideile prin componentele lor, întregul fiind ignorat (analitic). Preferă să utilizeze un raționament logic, înțeleg ușor conceptele tehnice și științifice, măsoară cu precizie, percep și înțeleg cifrele manipulându-le cu ușurință (matematic). Preferința pentru detalii și nu pentru ansamblu, prezentarea logică a faptelor, relațiile de la cauză la efect sunt aspecte caracteristice acestor persoane. Trăsătura tipică pentru emisfera stângă este abordarea rațională
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
chiar unele dezvoltări conceptuale complementare privesc următoarele domenii, care deschid/impun cercetări pe viitor: clarificarea terminologiei S.O. (stresul ca stimul extern vs. răspuns vs. interacțiune persoană-situație) și a delimitărilor conceptuale, operaționalizarea mai eficientă a constructelor care urmează să fie măsurate pentru creșterea validității relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O. cu cât mai multe variabile-criteriu (de exemplu performanță individuală, eficiență organizațională, satisfacție, sănătate fizică și/sau mentală, variabile organizaționale, structurale sau procesuale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O. cu cât mai multe variabile-criteriu (de exemplu performanță individuală, eficiență organizațională, satisfacție, sănătate fizică și/sau mentală, variabile organizaționale, structurale sau procesuale), variabile independente, dependente, moderatoare de măsurat, relaționate specific organizației, situației profesionale și persoanei (chiar dacă toate aceste variabile nu pot fi incluse deodată într-un singur experiment sau studiu explorativ, ele definesc domeniul și aria de cuprindere ale aspirației cercetătorilor la ora actuală). Nu există conturată clar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
0,90; un chestionar (A1) care vizează aceleași politici de personal, dar de data aceasta evaluate din perspectiva angajaților din compania respectivă; chestionarul cuprinde 21 de itemi și are un coeficient de validitate de 0,95; un chestionar (A2) care măsoară indicele de conflict din cadrul grupurilor de muncă și care se adresează tot angajaților; instrumentul are un număr de 20 de itemi și un coeficientul de validitate de 0,87; un alt chestionar (A3) vizează stilul de abordare a situațiilor conflictuale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
complex cum este dialogul social, în cadrul mai larg al comunicării intergrupuri (sindicate-patronate). S-a aplicat studiul de caz (care este în același timp descriptiv și exploratoriu) pentru că nu este vorba de un fenomen foarte bine cunoscut căruia trebuie să-i măsurăm intensitatea, nu se pornește cu niște ipoteze care trebuie să fie confirmate sau infirmate, ci este abordat un fenomen ale cărui trăsături caracteristice nu sunt încă suficient conturate, care trebuie încă identificate sau aprofundate, urmărindu-se descrieri și explicații cât
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
for Human Development, Block (1971) a raportat indici semnificativi de stabilitate temporală pentru un număr impresionant de aspecte ale personalității. În acest caz, înregistrările efectuate au cuprins aproape trei decade din viața indivizilor investigați. Conform psihometriei clasice, în măsura în care trăsăturile sunt măsurate pe un eșantion care dispune de reprezentativitate, caracteristica stabilității poate fi generalizată, personalitatea devenind un atribut uman universal. Perspectiva longitudinală de analiză dictează în mod automat alegerea unor designuri cross-temporale de verificare a consistenței personalității (vezi figurile 2a și 2b
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
poate fi invocat studiul efectuat de Piccione, Hilgard & Zimbardo (1989), care au evidențiat că predispoziția la hipnotizabilitate pe care o dețin persoanele se păstrează foarte bine chiar atunci când ea este re-testată după o perioadă de 25 de ani. Autorul a măsurat stabilitatea temporală pe baza unor indicatori comportamentali obiectivi, cum ar, fi de pildă, testul rigidității brațului, obținând valori de corelație de r = 0,71. Totuși, s-a arătat că pe parcursul unor perioade lungi de timp expresia fenotipică pentru multe din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]