5,675 matches
-
pragul se puneau „bani, agheasmă și tămâie, ca să nu se apropie ciuma.” Iar pentru apărarea averii și a casei, pe stâlpi se incizau figuri antropomorfe, protectoare. Motivele sculptate aveau substraturi magice (unele), însă decodificarea celor mai frecvente elemente utilizate de meșterii populari ne permit incursiuni într-un univers mitologic, antecreștin: funia, nodurile, rozetele solare - cu variațiile: cerc simplu, cercuri concentrice, soare cu chip omenesc, toate având la origine un ancestral cult solar -, apoi pomul vieții („simbolul vieții fără de moarte și al
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
poartă, mai mult sau mai puțin grandioasă, simbolizează o transformare (de suprafață ori structurală, fizică sau virtuală). La 22 martie 2012, la noul sediu al ambasadei SUA la București a fost inaugurată o poartă tradițională maramureșeană din lemn, realizată de meșterul Teodor Bârsan după modelul agreat de reprezentanții ambasadei.
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
1985). Același apel la o istorie îndepărtată și la evidențe ce suportă cu dificultate o contrareplică a venit și din partea profesorului maramureșean Mihai Pop (1980, născut la Glod, Maramureș), „ ... Nu ne mirăm că în poezia colindelor de la noi există Miorița, Meșterul Manole, Soarele și Luna, colindele cu Cerbul ș.a.m.d., fiindcă aceste colinde sunt, în fond, forme poetice ale unor vechi rituri”. Ion Taloș (1981) (născut la Prodănești, județul Sălaj): „Din păcate, mai toate cercetările de până acum au pornit
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
simple, în colindele transilvănene, considerate fiind „formele cele mai arhaice”. Un alt reprezentant al acestei generații este Ovidiu Bârlea (1967)(născut la Bârlești, județul Alba). „Nu mai încape îndoială că forma colindă păstrează stadiul cel mai arhaic al Mioriței și Meșterului Manole. Faptul epic este redus la esența lui în conformitate cu trăsăturile specifice ale colindei care exploatează doar semnificația, înțelesul ce se poate desprinde din fabulație, desfășurarea narațiunii cu etalarea întâmplărilor rămânând pe plan secund, subordonată acestui țel, în opoziție cu ce
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
16 ani mai târziu, când numărul variantelor trecuse de pragul de o mie.( A. Fochi, Miorița - texte poetice alese, Editura Minerva, București 1980, p. 23.) În 1980, A. Fochi revine cu un compendium - "Miorița, texte poetice alese" (Editura Minerva, colecția "Meșterul Manole", București, 1980) - unde schițează un bilanț a ceea ce știm despre Miorița „la modul absolut sigur”, dar și a ceea ce „nu vom ști niciodată”. Reia principalele concluzii din ediția 1964 și alcătuiește o antologie de 92 de texte provenind din
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
2 minute, în 10 ore de muncă pe zi. În cimitirele de lângă piramidă, scheletele multor muncitori arată că au suferit evidente leziuni. Mulți lucrători au fost trimiși în cariere ca să extragă blocurile de granit și calcar și să le prelucreze meșterii pietrari. Blocurile erau apoi transportate pe Nil, pe un canal special construit. La debarcare, blocurile erau trase de sănii, împinse pe rampe (făcute din cărămizi de lut) cu rulouri de lemn sub ele. A fost nevoie de timp cca 20-30
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Păunescu", CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, 18 ian 2011 - - "Slatina: George Păunescu, doctorul în arte vizuale pasionat de lumea satului", Adevărul, 23 septembrie 2010, Dana Mihăilă - - "Expoziția: Peisaje cordiale", CJ Timiș, 26 august 2010 - - "Slatina: Gheorghe Smarandache promovează artiștii și meșterii olteni în Spania", Adevărul, 17 iulie 2010, Crina Jilavu - - "Tradiție și modernitate în pictură românească", Editura Eurogama, 2010, albumul - catalog al dnei. Georgetei Djordjevici. - Site oficial al pictorului -
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]
-
posibilitatea constructorilor să treacă la rezolvarea unor planuri îndrăznețe de cetăți. Se poate considera că alegerea unui plan precis pentru cetatea de la Stremț nu se datorează numai terenului pe care e plasată, ci și experienței acumulate de comandanții militari și meșterii epocii respective. În aceste împrejurări, am putea presupune că, întrucât vechea curte a nobililor de Geoagiu, situată pe dealul „Cetățuia”, prevăzută și ea cu fortificații datând din secolul al XIII-lea, nu mai corespundea noilor cerințe militare, mai ales o dată cu
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
din județul Bihor și a fost ridicată în anul 1715. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Începutul acestei biserici este fixat de o inscripție lungă pe peretele vestic, la dreapta intrării: "" Când au gătat meșterii besiareaca în luna lui cireșia de 25 zile ani de la nașterea lu Hs 1715"". În urma unei renovări majore, probabil la 1901 sau în decursul secolului 19, biserica a primit aspectul unei biserici de zid. Cu această ocazie a fost refăcută
Biserica de lemn din Cociuba Mică () [Corola-website/Science/313347_a_314676]
-
pe reversul monedelor au fost reprezentate o cruce grecească sau un înger. Imaginea monedei diferă de cea a vechiului aureus. În general aureusul se caracteriza printr-o reprezentare extrem de fidelă (aproape de perfecțiune, nici în perioada contemporană nu întâlnim așa ceva, arta meșterilor monetari romani atinge perfecțiunea) a împăratului. Practic, nu este nevoie de deslușirea inscripției cu numele emitentului, era destul de a privi chipul emitentului pentru a-ți da seama cine este. Odată cu Constantin cel Mare și cu noua monedă, chipul cezarului tinde
Solidus () [Corola-website/Science/313343_a_314672]
-
ei întâlneau un oraș cu adevărat fortificat, după sistemul bizantin, și poate nu ar fi putut fi cucerit dacă în portul Antiohiei (Suwajdia) nu ar fi ancorat tocmai atunci flota genoveză și cea engleză, care le-a furnizat materialele și meșterii necesari construirii mașinilor de război. Dar și cu acest ajutor, asediul a fost lung și greu, iar soarta bătăliei nu odată a înclinat de partea adversarului. Timp de șapte luni, asediatori și asediați s-au aflat într-o încleștare pe
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
ultimul ban pentru a-și prelungi agonia. La 13 iunie s-a încercat primul atac, fără nici un rezultat. Din fericire pentru cruciați, la fel ca și în cazul Antiohiei, au sosit câteva vase genoveze cu provizii, materiale pentru asediu și meșteri. La 17 iunie, ele ancorau in portul Jaffa și cu toate că Fatimizii au încercat scufundarea vaselor, încărcătura a fost salvată și transportată la Ierusalim. Au fost construite turnuri de asediu mobile din lemn, acoperite cu piei de animale ca să nu ia
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
coboară aproape spre mijlocul lăcașului. Pe latura de sud a bisericii este situată prispa, adăugată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, la care doi stâlpi sculptați au rămas la forma lor originală, ei, ca și prestolul-masa altarului-putând fi atribuiți aceluiași meșter. Decorația picturală a bisericii este și ea deosebită, fiind creația unor cunoscuți zugravi din secolul al XVIII-lea. Îi întâlnim pe zugravii Ioan și Gheorghe, care pe la 1740, pe lângă altele pictează „Plângerea lui Iisus”, dar și pe Toader zugrav, cu
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
partea estică a Munteniei. În 1938 i s-a adăugat un pridvor închis (. În patrimoniul bisericii se păstrează tâmpla cu șase icoane mari, trei uși împărătești, 12 icoane mici, plus un crucifix, sculptate în lemn și pictate în tempera de meșterii Mihail și Stancu Zugravu, pe la 1791, din vechea școală populară a secolului al XVIII-lea. Biserica Galbenă se află în cartierul Arioneștii Noi. Monument de arhitectură (inventariat sub nr. 2409, în Lista... din 1956) înălțat în 1761 de către boiernașul mazil
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
pivniță), care are numeroase elemente arhitectonice împrumutate de la casa țărănească din zona Cricovului Sărat, foișorul-culă de intrare (construit după modelul turlei-clopotniță a Vărbilei), fundațiile conacului propriu-zis, distrus la cutremurul din 1977 (24 de încăperi dispuse pe două nivele, operă a meșterului zidar Barbu Bezdedeanu de pe la mijlocul sec. al XIX-lea), ruinele acareturilor (magazii, grajduri și atenanse pentru argați, grăjdari, rândași și unde au fost tolerați să-și încheie zilele ultimul vlăstar al familiei Bellu și soția sa, o franțuzoaică modestă) și
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
din iun. 1971, o interesantă și cuprinzătoare secție de Practica viticulturii în podgoria Dealu Mare. Schitul Sf. Maria - Cricov cu biserica de lemn se află în Jercălăi, Urlați. Biserica de lemn, monument de arhitectură, a fost construit în 1731, de meșteri populari în satul Luieriu (Mureș). După un timp, bisericuța a fost demontată și transportată la Toplița (Mureșului). Remarcată de regina Maria a fost mutată, de aici, la Bran, în 1928. În sfârșit, în septembrie 1956, lăcașul de închinăciune face ultimul
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
împărat Iosif I și a mării sale Vlădica Alexandru Suluț, fiind protopop Eparhii Mihail Crișan și parohu satului Pop Aron fecorator Teodor Suci și ceilalț coratori Ioan Badi, Ioan Suci, Danil Pop, Mihail Botoș, Moisă Suci, Gavril Matei, Nicolae Mihuț, meșterii ce au făcut-o din lemn au fost din Șerbeni, Teodor Pop cantor și Gore Bîrsan și s-au zugrăvit de mine Popa Gheorghe din Șerbeni”. Sematismul din anul 1900 face referire la preoții care au slujit în această parohie
Biserica de lemn din Urisiu de Jos () [Corola-website/Science/313851_a_315180]
-
fost stăpânită de slavi, pecenegi, cumani și în final de tătari. În secolele XIII- XIV, Ungaria și-a extins influența în această zonă imediat după invazia tătarilor din 1285, când armata lui Ludovic Cumanul a trecut Carpații pe la Câmpulung și meșterii săi sași au creat niște fortificații în apropierea râului Trotuș (în România de azi), în zona Neamțului și în zona Gura Humorului (Baia în 1300) pentru a preveni desele invazii tătare. Sunt păreri că 1285 este data fondării Moldovei cu
Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/313919_a_315248]
-
Moscheile au fost refăcute. Cupola Stâncii redevenea moscheea Sakhra. Moscheea Al-Aqsa era placată din nou cu marmură alb-verzuie, lucrată în maniera bizantină, era ornată cu inscripții din Coran, în ea instalându-se marele anvon, sculptat cu o măiestrie deosebită de meșterii din Alep. Aici în Aksaera instalat din nou un imam, Molhi-Al-Din, fiul unui cadiu din Damasc, care avea să oficieze de acum înainte slujbele de vinerea în prezența lui Saladin, când sultanul aflat în cetate voia să-și guste din
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
de la Biserica din Răpciuni, astăzi scufundată în apele Barajului de la Bicaz, sculptura ei fiind realizată de Filip Bocic, iar pictura de Nicolae Popovici-Lespezi, ambii din Iași. Biserica are un policandru de 420 kg, realizat prin contribuția preoților din raion de către meșterul argintar Gh. Damian din Târgu Neamț și unul mai mic realizat în Atelierele Patriarhiei și donat de către membrii Consiliului Parohial. Biserica a fost pictată în frescă după proiectul prof. univ. Victor Brătulescu, lucrările fiind executate între anii 1959-1960 de către pictorii
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
Mircea Zorileanu. În perioadele în care își refăcea sănătatea la băi, sau în momentele de relaxare, Mircea Zorileanu a scris câteva lucrări și mai multe articole în sprijinul aviației. În 1916 scrie " Pentru Carpații noștri", publicat la București, sub pseudonimul Meșterul Manole, în care adună impresii, informații și reflecții despre școala de aviație, aviatori, aviație și viitorul ei. În 1917 publică în colaborare cu Marcel Drăgușanu la Piatra Neamț "Pe urmele libertății". În 1918 publică la Iași "Ion Pripitu, poștaș aerian", în
Mircea Zorileanu () [Corola-website/Science/314889_a_316218]
-
ridicată și natalitate scăzută, deși în a doua jumătate a secolului XX număra aproximativ 900 de persoane. Biserica parohială, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, se află în mijlocul satului pe coama unui deal și a fost ridicată în anul 1739 de meșteri ardeleni prin contribuția credincioșilor și a fost refăcută în anul 1864 de meșteri localnici. Este construită din lemn și are formă de navă, cu o lungime de 21 m. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete, la fel și
Biserica de lemn din Filea de Jos () [Corola-website/Science/314892_a_316221]
-
aproximativ 900 de persoane. Biserica parohială, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, se află în mijlocul satului pe coama unui deal și a fost ridicată în anul 1739 de meșteri ardeleni prin contribuția credincioșilor și a fost refăcută în anul 1864 de meșteri localnici. Este construită din lemn și are formă de navă, cu o lungime de 21 m. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete, la fel și altarul de naos, pe acesta din urmă fiind aplicat iconostasul, în trei registre
Biserica de lemn din Filea de Jos () [Corola-website/Science/314892_a_316221]
-
problemelor și nevoilor satului, este locul în care și bogatul și săracul târguiesc deopotrivă, pe măsura pungii, firește, este liantul desăvârșit. În vâltoarea târgului este loc pentru tot și pentru toți. Târgul Creatorilor Populari din România reunește peste 250 de meșteri populari reprezentând majoritatea zonelor etnografice ale țării care conturează imaginea întregii tipologi a meșteșugurilor tradiționale: țesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn și os, pictură de icoane, cojocărit, confecționat măști, podoabe, păpuși, instrumente muzicale și pălării, împletituri de fibre
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
confecționat măști, podoabe, păpuși, instrumente muzicale și pălării, împletituri de fibre vegetale etc. Atmosfera specifică târgului și bâlciului tradițional este completată de spectacole de marionete și nelipsitele standuri de turtă dulce -„puiul târgului” de odinioară- care pe lângă demonstrațiile practice ale meșterilor și veritabile spectacole de virtuozitate muzicală ad-hoc ale participanților, fac deliciul publicului vizitator. Beneficiind de un cadru mirific, la care își dau concursul deopotrivă exponatele muzeului în aer liber și natura, pitorescul costumelor populare și varietatea și calitatea produselor, târgul
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]