5,914 matches
-
numită o „substituire izomorfă”, astfel de combinații fiind numite silicați de aluminiu. Aluminiu are valența Al pe când siliciul Si, astfel va apare o încărcare electrică cu cationi. Familia silicaților au o serie de deosebiri ce privește: O formulă simplificată a mineralelor din grupa silicaților este: Locul complexului oxigen-siliciu poate fi înlocuit de grupări de hidroxid, apă sau de fluoruri. Poziția lul „M” finnd ocupat de un ion sau mai mulți ioni metalici până la un echilibru electric. Când un mineral anumit are
Silicați () [Corola-website/Science/308478_a_309807]
-
simplificată a mineralelor din grupa silicaților este: Locul complexului oxigen-siliciu poate fi înlocuit de grupări de hidroxid, apă sau de fluoruri. Poziția lul „M” finnd ocupat de un ion sau mai mulți ioni metalici până la un echilibru electric. Când un mineral anumit are în complexul structural de SiO substituiri prin ione de fluor (F) sau de hidroxil (OH) va apare de exemplu formula următoare: iar apa din structură va apare: Aceștia pot apărea sub forma de tetraedri dubli legați printr-un
Silicați () [Corola-website/Science/308478_a_309807]
-
7, acest tip de structură apare mai rar în natură un exemplu fiind Gehlenitul (CaAl[(Si,Al)O]). Tetraedrii de sunt grupați câte trei patru sau șase, într-o formă de structură inelară, astfel iau naștere: Berilul (AlBe[SiO]) și mineralele din grupa turmalinei De acestă grupă aparțin piroxenii și amfibolii, piroxenii alcătuiesc lanțuri simple într-o singură dimensiune (plan), unde la un atom de oxigen se leagă douăgrupări tetraedrice, raportul Si:O fiind de 1:3 ca de exemplu la
Silicați () [Corola-website/Science/308478_a_309807]
-
leagă douăgrupări tetraedrice, raportul Si:O fiind de 1:3 ca de exemplu la diopsid (CaMg[SiO]). Amfibolii alcătuiesc de asemenea lanțuri unidimensionale, însă pot apărea și structuri de lanțuri duble raportul Si:O fiind de 4:11, atfel un mineral reprezentativ din grupa amfibolilor fiind Actinolitul (Ca(Mg,Fe)[(OH)|SiO]). La un grad mai înalt de polimerizare se formează filosilicații, unde avem o structură mai complexă pe 2 sau 3 straturi, raportul de Si:O fiind de 2:5
Silicați () [Corola-website/Science/308478_a_309807]
-
cestei grupe fiind după structură și după ionii care se află între tetraedri, astfel spațiul dintre tetraedrii poate fi ocupat ca de exemplu de gruparea (-OH), (-OMe) legăturile chimice fiind bipolare sau ionice. De această categorie aparține mica, talcul, serpentina, mineralele argiloase ca vermiculitul. c Un exemplu de mineral cu structură pe 3 straturi este muskovitul„o mică argiloasă” (KAl[(OH)|AlSiO]) și cu o structură pe două straturi caolinitul (Al[(OH)|SiO] Silcații din acesată categorie, au legat atomul de
Silicați () [Corola-website/Science/308478_a_309807]
-
care se află între tetraedri, astfel spațiul dintre tetraedrii poate fi ocupat ca de exemplu de gruparea (-OH), (-OMe) legăturile chimice fiind bipolare sau ionice. De această categorie aparține mica, talcul, serpentina, mineralele argiloase ca vermiculitul. c Un exemplu de mineral cu structură pe 3 straturi este muskovitul„o mică argiloasă” (KAl[(OH)|AlSiO]) și cu o structură pe două straturi caolinitul (Al[(OH)|SiO] Silcații din acesată categorie, au legat atomul de oxigen printr-o punte de legătură cu două
Silicați () [Corola-website/Science/308478_a_309807]
-
preferă soluții de zahăr în apă simplă, care indică faptul că ei sunt în căutarea nutrienților. Deoarece multe specii sunt nocturne, numărul păianjenilor ce se hrănesc cu nectar ar putea fi subestimat. În afară de glucide, nectarul conține aminoacizi, lipide, vitamine și minerale, unele studii indică că păianjenii trăiesc mai mult atunci când nectarul este prezent în dietă. Nutriția cu nectar nu supune păianjenul unor riscuri precum luptele, nu necesită producerea veninului și enzimelor digestive. Diverse specii sunt cunoscute pentru consumul unor artropode moarte
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
ul este un mineral destul de rar, un silicat de calciu și aluminiu denumit după comerciantul austriac „Siegmund Freiherr von Zois” (1747-1819). Mineralul cristalizează în sistemul ortorombic, având formulă chimică CaAl(SiO)OH. Se prezintă sub formă de agregate masive, granulate, sau radiare, uneori prismatice
Zoisit () [Corola-website/Science/308593_a_309922]
-
ul este un mineral destul de rar, un silicat de calciu și aluminiu denumit după comerciantul austriac „Siegmund Freiherr von Zois” (1747-1819). Mineralul cristalizează în sistemul ortorombic, având formulă chimică CaAl(SiO)OH. Se prezintă sub formă de agregate masive, granulate, sau radiare, uneori prismatice. Mineralul are culori variate, agregatele masive au frecvent un luciu maț, pe când formele cristaline au un luciu sticlos
Zoisit () [Corola-website/Science/308593_a_309922]
-
destul de rar, un silicat de calciu și aluminiu denumit după comerciantul austriac „Siegmund Freiherr von Zois” (1747-1819). Mineralul cristalizează în sistemul ortorombic, având formulă chimică CaAl(SiO)OH. Se prezintă sub formă de agregate masive, granulate, sau radiare, uneori prismatice. Mineralul are culori variate, agregatele masive au frecvent un luciu maț, pe când formele cristaline au un luciu sticlos. Varietățile de zoisit cunoscute până în prezent sunt: ul se formează prin procese metamorfice, din rocile bogate în calciu, ca piroxeni-gneis sau amfiboli, sau
Zoisit () [Corola-website/Science/308593_a_309922]
-
sunt denumite hidroxid-silicații de aluminiu, asociați cu apă, care conțin cantități mici de magneziu, fier, sodiu, potasiu și calciu. Sunt minerale cu granulație fină (sub 2 µm). Cea mai mare parte din mineralele argiloase aparțin la silicați, mai precis la filosilicați, la care grupările tetraedrice de sunt așezate în straturi. Ele iau naștere prin procese de degradare suferite de silicați la
Minerale argiloase () [Corola-website/Science/308677_a_310006]
-
sunt denumite hidroxid-silicații de aluminiu, asociați cu apă, care conțin cantități mici de magneziu, fier, sodiu, potasiu și calciu. Sunt minerale cu granulație fină (sub 2 µm). Cea mai mare parte din mineralele argiloase aparțin la silicați, mai precis la filosilicați, la care grupările tetraedrice de sunt așezate în straturi. Ele iau naștere prin procese de degradare suferite de silicați la suprafața scoarței pământului sau prin procese de diageneză (sedimente supuse la presiuni
Minerale argiloase () [Corola-website/Science/308677_a_310006]
-
precis la filosilicați, la care grupările tetraedrice de sunt așezate în straturi. Ele iau naștere prin procese de degradare suferite de silicați la suprafața scoarței pământului sau prin procese de diageneză (sedimente supuse la presiuni și temperaturi ridicate). Bogate în minerale argiloase sunt argila, bentonitul, lutul (folosit în olărit), nisipul, argile ce conțin calcar, din mlaștini, smârcuri. Argila este folosită în mod deosebit în industria ceramicii, faianței, în olărit, în fabricarea țiglei și cărămidei pentru construcții, sau în operele de artă
Minerale argiloase () [Corola-website/Science/308677_a_310006]
-
tranzițiile electronilor de pe un strat energetic superior pe unul inferior, astfel femonenul luminos este mai îndelungat). Una din aplicațiile practice ale acestui fenomen fiind tuburile fluorescente(neon), ecranele televizoarelor sau computerelor, sau in biochimie, medicina și mineralogie la identificarea unor minerale. Referințe 1. "Modern Molecular Photochemistry", Nicholas J. Turro, University Science Books, Sausalito, California, 1991, ISBN 0-935702-71-7 2. "Principles of Molecular Photochemistry - An introduction", Nicholas J. Turro, V. Ramamurthy, J. C. Scaiano, University Science Books, Sausalito, California, 2009, ISBN 978-1-891389-57-3 3
Fluorescență () [Corola-website/Science/308675_a_310004]
-
a anunțat finanțarea operațiunilor până la 30 septembrie 2008. Echipa științifică a lucrat pentru a determina dacă gheață se topește vreodată suficient încât să fie disponibilă pentru procesele vitale și dacă sunt prezente substanțe chimice pe bază de carbon și alte minerale necesare vieții. La 24 iunie 2008, oamenii de știință de la NAȘĂ au lansat o serie majoră de analize. Brațul robotic a strâns din nou sol și l-a pus la dispoziția a 3 analizoare diferite de la bord: un cuptor care
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
unui pix mai mare, fiecare capabil să analizeze câte un eșantion, pentru un total de opt eșantioane separate. Membrii echipei au măsurat câți vapori de apă și cât dioxid de carbon este emis, câtă apă conțineau eșantioanele analizate, si ce minerale care s-ar fi putut formă în cadrul unui climat mai umed și mai cald sunt prezente. Instrumentul a măsurat și cantitatea de compuși organici volatili, ca metanul, cu o precizie de 10 părți pe notație. TEGA a fist construit de
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
: numele mineralului provine de la caolin, rocă alcătuită în cea mai mare din caolinit. Numele rocii vine de la localitatea chineză Gaoling (chin.: „deal înalt”). Prelucrarea caolinului în China, respectiv a caolinitului cu feldspatul pentru producerea vaselor de porțelan într-o formă mai primitivă
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
mai mare din caolinit. Numele rocii vine de la localitatea chineză Gaoling (chin.: „deal înalt”). Prelucrarea caolinului în China, respectiv a caolinitului cu feldspatul pentru producerea vaselor de porțelan într-o formă mai primitivă, datează probabil din secolul al VII-lea. Mineralul a fost folosit deja prin anul 105 d.C. la prelucrarea hârtiei, 600 de ani mai târziu fiind folosit ca materie primă în industria ceramică chineză. Dezvoltarea industriei porțelanului a dus în continuare la perfecționarea cuptoarelor de ardere a vaselor de
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
să fie o marfă importantă și apreciată în comerțul cu Europa. În anul 1707 sunt descoperite primele depozite de caolinit (caolin) în apropiere de Meißen din Germania de est (Saxonia). ul este constituit din cristale microscopice, cu un habitus foios, mineralul este de cele mai multe ori partea componentă a sedimentului mineralelor argiloase, cu mărimea particulelor sub 2 microni. Mineralul este format în general din silicați de aluminiu care se află în regiunile umede, fiind un produs tipic al silicaților de aluminiu supus
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
cu Europa. În anul 1707 sunt descoperite primele depozite de caolinit (caolin) în apropiere de Meißen din Germania de est (Saxonia). ul este constituit din cristale microscopice, cu un habitus foios, mineralul este de cele mai multe ori partea componentă a sedimentului mineralelor argiloase, cu mărimea particulelor sub 2 microni. Mineralul este format în general din silicați de aluminiu care se află în regiunile umede, fiind un produs tipic al silicaților de aluminiu supus proceselor chimice cauzate de intemperii, prin acțiunea acizilor sau
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
depozite de caolinit (caolin) în apropiere de Meißen din Germania de est (Saxonia). ul este constituit din cristale microscopice, cu un habitus foios, mineralul este de cele mai multe ori partea componentă a sedimentului mineralelor argiloase, cu mărimea particulelor sub 2 microni. Mineralul este format în general din silicați de aluminiu care se află în regiunile umede, fiind un produs tipic al silicaților de aluminiu supus proceselor chimice cauzate de intemperii, prin acțiunea acizilor sau proceselor de hidroliză, a mineralelor, ca cele din
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
sub 2 microni. Mineralul este format în general din silicați de aluminiu care se află în regiunile umede, fiind un produs tipic al silicaților de aluminiu supus proceselor chimice cauzate de intemperii, prin acțiunea acizilor sau proceselor de hidroliză, a mineralelor, ca cele din grupa feldspatului, care umplu prin diageneză porii sedimentelor. Caolinitul ia naștere în prezența concentrațiilor mici de potasiu, la presiuni și temperaturi joase, sub 300 °C și la o valoare pH între 3 și 5, iar la concentrații
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
C și la o valoare pH între 3 și 5, iar la concentrații mai mari de potasiu se formează filosilicatele care au o structură tetraedrică de SiO. Rocile de origine sunt frecvent roci magmatice acide ca granit sau riolit, iar mineralele prezente fiind feldspatul și muscovitul. Transformarea feldspatului potasic în caolinit se produce la o valoare pH sub 5 ca și la un proces de hidroliză parțială în mediu acid: În condiții calde tropicale cu precipitații bogate, cu procese de deshitratare
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
strat cu o structră octaedrică. Strutura tetraedrică sunt polimerizați bazal cu atomi de oxigen și siliciu, iar stratul octaedric sunt constituiți legați prin laturile octaedrilor care sunt legați de atomi de alumiu. Cele două straturi amintite sunt aranjate în structura mineralului într-un raport de 1:1. În afară de caolinit care se găsește în procentul cel mai ridicat în grupa caolinitului, mai există variante a caolinitului, identice din punct de vedere chimic, numai raportul straturilor de structură diferă de raportul 1:1
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
caolinit care se găsește în procentul cel mai ridicat în grupa caolinitului, mai există variante a caolinitului, identice din punct de vedere chimic, numai raportul straturilor de structură diferă de raportul 1:1 și anume Dickitul, Halloysitul și Nakritul. Utilizarea mineralului cea mai impotantă este obținerea porțelanului, sau ca emulgant al vopselelor și materialelor plastice. Caolinitul mai este în fabricarea hârtiei, la apretarea fibrelor textile, sau la fabricarea cărămizilor refractare. O utilizare importantă a caolinitului în prezent este acoperirea hârtiei cu
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]