6,137 matches
-
tulburărilor de pe Axa II. Astfel, co-ocurența s-ar explica, în toate sensurile, pe axe și între axe. Modelul ar permite și predicții pe baza mecanismelor biologice ce stau la bază. Factorii ambientali sunt cuprinși la capătul dimensiunilor și ei pot modela manifestările și evoluția. Modelul nu e însă suficient de elaborat în direcția specificului antropologic al psihismului. Probleme metodologice în studiul comorbidității dintre axele I și II. Din perspectivă metodologică o primă problemă ar fi cea a definirii tulburărilor de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
viața, fața și amprenta digitală fiind mărci de identificare. Corpul este însă evident marcat de creștere, maturizare, îmbătrânire, poate fi modificat de boli sau accidente. Mutilarea feței, îngrășarea sau slăbirea exagerată, modificarea pilozității, operațiile estetice, lentilele de contact, toate pot modela aspectul corporalității. Experiențele adânci de viață modifică expresivitatea fizionomiei. Vestimentația, frizura, podoabele pot contribui la schimbarea aspectului, la „mascarea” identității. Creierul e supus și el ciclurilor biologice, poate suferi leziuni care să afecteze memoria sau stilul comportamental. S-au imaginat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
responsabilități, coordonarea în acțiune împreună cu alții, câștigarea unor experiențe și habitudini. Orarul și forma în care subiectul integrează rolurile sociale nu e prestabilit. Schimbările și evenimentele de viață importante, mai ales cele ce se impun indiferent de voință subiectului, pot modela persoana în toate perspectivele. Se consideră că persoana învață din experiențele sale de viață importante. Ansamblul cunoștințelor dobândite de subiect se organizează după liniile de forță ale unor opinii, convingeri, credințe care deseori sunt influențate de afilierile sale la diverse
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de mult de-a lungul vieții. Totuși rămâne problema dacă nu sunt aspecte ale personalității care se schimbă și la aceste persoane (STANDINGER, 1995Ă. Se consideră că persoanele inteligente, chiar dacă prezintă tulburări de personalitate ar putea cu timpul să se modeleze, să se controleze parțial, și în plus, să-și creeze o personalitate secundă, relativ adaptată vieții sociale. În perspectiva stilului caracterial pe care-l studiază psihologia trăsăturilor persoanei, există în prezent multe argumente privitoare la stabilitatea acestuia la persoanele normale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
28 din 1870, sub două scrisori din Pitești în care se relatau brutalitățile comise de armată cu prilejul unor manifestații politice, apare semnătura Maior Teacă, și nu este exclusă posibilitatea ca viitorul personaj al lui Anton Bacalbașa să fi fost modelat, cel puțin parțial, după acest vajnic militar piteștean. R.Z.
DARACUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286687_a_288016]
-
dezvoltați o afacere, dă următorul sfat: „Alege ca model pentru afacerea ta un copil, un pui de animal, un stejar sau o organizație pentru care ai respect și admirație. Găsește ceva cu care simți că te poți confrunta relaxat și modelează-ți afacerea pe aceleași baze sănătoase”. Atât inovațiile, cât și strategiile tehnologice și antreprenoriale evoluează continuu și interdependent la nivel funcțional, la cel al afacerii și la cel corporatist. Generalizarea practicilor manageriale inovaționale și antreprenoriale la nivel național și global
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
dintr-o perspectivă de ansamblu, a unei națiuni, traseul parcurs spre recunoașterea publică uzează de un set de strategii și politici culturale variind de la epocă la epocă. Simultan, un c.l. și gruparea pe care el o exprimă modifică și modelează orizontul de așteptări al publicului, dictează gustul care va ajunge, în final, regulă și atrage, direct sau indirect, devalorizarea sau căderea în desuetudine a altuia. De la statutul de lectură apreciată într-un cerc restrâns, de inițiați, căruia pare, în primă
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
le corecteze pe cele greșite. Mai mult - credea Skinner -, profesorul nu poate determina atât de abil succesiunea în ordinea corectă și ritmul prezentării problemelor (vezi, în acest sens, comentariile lui Hilgard și Bower, 1966, 1974). Mașinile lui Skinner și altele modelate după acestea s-au numit curând mașini de învățare sau instrumente autoinstrucționale, iar materialele care au devenit baza instrucției au fost numite programe. Unele au început să fie prezentate în cărți speciale de programe (de exemplu, Holland și Skinner, 1961
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
bine să iscodească la rele.”) Euripide După al doilea război mondial, americanii au înțeles că nu numai individul și libertățile sale sunt importante, ci și cetatea cu indivizii ei cu tot, care trebuie să învețe regulile cetății și să se modeleze pentru binele ei. Primul psiholog important care a început să studieze această problematică a fost Albert Bandura. El a reușit să „agațe” o punte solidă între behaviorism și „noile psihologii”, extinzând mult și spectaculos granițele celui dintâi, ce păreau impenetrabile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
performanțelor modelelor apropiate; răspunsurile emoționale pot fi condiționate din punct de vedere observațional prin participarea la reacțiile afective ale celorlalți, care au ei înșiși parte de experiențe plăcute sau mai puțin plăcute. „Comportamentul urât” poate fi stopat datorită observării comportamentului modelat de obiectele de care persoana respectivă se teme, fără nici o reacție adversă pentru cel care o face; inhibițiile pot fi induse asistând la comportamentul celorlalți (care sunt pedepsiți); în final, expresia răspunsurilor (reacțiilor) este controlată în mod extensiv de stimulii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de repetiție stabilizează efectiv și întăresc răspunsurile dobândite (Michael, Maccoby, 1961). Nivelul de învățare observațională poate deci să fie întărit considerabil prin repetiția deschisă a secvențelor de răspuns modelate (în special dacă repetiția este interpusă după segmente naturale de pattern modelate pe larg). De o importanță mare este dovada că repetiția deschisă - ce poate fi angajată când participarea deschisă este fie împiedicată, fie imposibilă - poate foarte bine să mărească retenția de răspunsuri potrivite dobândite. Codificarea simbolică a stimulilor modelatori este și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
auzi numele fără experiența imaginară a caracteristicilor fizice ale acelei persoane (Bandura îl dădea ca exemplu sugestiv pe președintele Richard Nixon!). Cercetările indică faptul că, în cursul observării, fenomenele perceptuale tranzitorii produc o îndurare relativă, imagini de recuperare de secvențe modelate de comportament. Mai târziu, reinvestirea mediatorilor imaginari servește drept ghid pentru reproducerea de răspunsuri potrivite. Al doilea sistem reprezentațional, care probabil pledează pentru viteza notabilă a învățării observaționale și retenția pe termen lung a conținuturilor modelate de oameni, presupune codarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de recuperare de secvențe modelate de comportament. Mai târziu, reinvestirea mediatorilor imaginari servește drept ghid pentru reproducerea de răspunsuri potrivite. Al doilea sistem reprezentațional, care probabil pledează pentru viteza notabilă a învățării observaționale și retenția pe termen lung a conținuturilor modelate de oameni, presupune codarea verbală a evenimentelor observate. Majoritatea proceselor cognitive ce reglează comportamentul sunt mai degrabă verbale decât vizuale. Bandura lua ca exemplu ruta traversată de un model ce poate fi dobândită, reținută și mai târziu reprodusă mult mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
decât aceia aflați în condiția de privitori solitari care, pe rând, au dat dovadă de un nivel mai înalt de achiziție decât copiii ce s-au angajat în simbolizarea competitivă. Dovezi ulterioare pentru influența operațiunilor de codare simbolică a răspunsurilor modelate în cadrul achiziției și retenției au fost furnizate de Gerts (1969) într-o disertație susținută la Universitatea Stanford (vezi bibliografia). Studenții au observat că un model filmat produce răspunsuri motorii complexe compuse din mișcări luate din alfabetul surzilor. Imediat după observarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de codare pentru reprezentarea mnemonică. Subiecții aflați în această condiție au reținut în mod semnificativ mai multe răspunsuri adecvate decât cei care s-au bazat pe verbalizări imaginative și concrete. Subiecții din toate grupele au înregistrat o scădere a răspunsurilor modelate în timp. Descreșterea poate fi cel mai bine atribuită faptului că răspunsurile au fost foarte complexe; acestea au fost formate din combinații diferite ale unui set obișnuit de elemente comportamentale care ar produce intervenții asociative considerabile; iar subiecții nu au
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
discrepanțe mai mari prin ajustări mai mari și la discrepanțe mai mici prin ajustări mai mici. Totodată, indiciul diferenței de timbru a devenit un impuls al învățării și indiciul asemănării, o răsplată a acesteia, astfel încât comportarea ulterioară a putut fi modelată de răspuns, având loc inducerea și reducerea impulsului. Ipoteza că anumite elemente similare în cazul unor situații în care sunetul e fals (contrastând cu sunetul ascuțit sau dintr-o gamă) a permis generalizarea către noi timbre a acestor răspunsuri de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
separat au proprietăți, ci întregul însuși are calități. E important ca, în studiul diverselor fenomene, să se localizeze întreguri funcționale și coerente ca „realități cu drept de existență”, distincte de părțile individuale. Conform legii gestaltiste numite Prägnanz („semnificație”), ceva este modelat, organizat ca fiind „bun” - în așa fel încât condițiile predominante permit ca, în legătură cu închiderea, articularea și consistența „întregurilor particulare”, pe de o parte, și a câmpului „în totalitate”, pe de alta, să se realizeze cel mai bun echilibru posibil (sau
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nou”. Versuri în curgere impetuoasă încearcă să dea sugestia puterii implacabile a destinului (Mare!...), dominant fiind însă lirismul solar (Devenire, Al vieții mele soare...ș.a.). Poetul scrie, de asemenea, balade fantastice, dintre care una mai reușită (Acvina), și alte stihuri modelate după specii folclorice. Cele mai multe dintre poeme sunt adunate în volumul Poezii (1934), apărut postum. Scriind și proză, G. își ilustrează în parte concepția filosofică. Eroii nuvelelor sale, romantici cerebrali, cu model în Dionis, își plăsmuiesc o lume a lor, de
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
iar opera, intrând, fără a avea această prejudecată, pe tărâm literar, devine din ce în ce mai apăsat subiectivă. Personalitatea autorului nu se mai ascunde în spatele autorității mesajului pe care îl transmite, ci are inițiativa de a ieși dintr-un semi-anonimat strategic, de a modela mesajul în funcție de propriile interese, de propriile intenții. Nici o scriere din cultura noastră de până în secolul al XIX-lea nu este într-o măsură apropiată subiectivă, slujind intereselor autorului, constituindu-se în platformă de uz personal. Cantemir marchează, de fapt, posibilitatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
așezat în mijocul lumii ca să cuprinzi mai ușor cu ochii tot ceea ce se află în ea. Nu te-am făurit nici ființă divină, nici pământeană, nici muritoare, nici nemuritoare, pentru ca tu, propriul și nobilul tău creator și plăzmuitor, să-ți modelezi chipul pe care îl preferi. Vei putea să degenerezi spre ființele inferioare, care sunt brute; vei putea însă să te înalți, după călăuza cugetului, spre cele superioare, care sunt divine"8. Ceea ce urmează, istoria preschimbării Monocheroleopardalului din miel blând în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a dorinței de putere și chiar a prostiei arogante, cei dedați studiului sunt rejectați către margine ca incomozi; ei deranjează planurile celor puternici, tulbură jocurile de culise și deconspiră intrigile murdare. Nu e o lume care să aprecieze rațiunea, mintea modelată de cultură, ci una care favorizează viclenia primară, instinctuală. Să revenim însă la intervenția Ciacalului: pentru început, el sfidează decizia unanimă a celor mulți și rostește, cu tărie, un adevăr care nu avea cum să convină: "Vidra, neam cu prepus
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tocate fin și călite în ulei, 200 gr. de franzelă înmuiată, cinci căței de usturoi tocați mărunt, o legătură de mărar tocat, sare, piper, delicat, după gust, patru linguri de făină de grâu. Se amestecă toate la un loc, se modelează pifteluțe care se dau prin făină de grâu amestecată cu două linguri de pesmet și se prăjesc în ulei încins. Aceste pifteluțe se servesc cu sos de tomate și garnitură de orez fiert. TOCANA DE CIUPERCI CU CASTRAVETI MURATI 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
DE VACI 200 g piure de cartofi, 500 g brânză de vaci, 2 ouă, o lingură de margarină și 300-350 g făină albă, un praf de copt, sare Se frământă toate la un loc, iar cu mâna unsă cu ulei modelăm crochetele și le prăjim în ulei pe ambele părți. Se servesc cu smântână și zahăr, cu lapte acru, la bere, ca și garnitură la tocănițe din carne cu sos, la gulaș. CRUTOANE DIN PÂINE 500 g felii de franzelă albă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
carne de pasăre, o felie de pâine înmuiată în lapte și stoarsă bine, 2 ouă, pătrunjel verde, sare și piper Se dau carnea și pâinea prin mașina de tocat, se amestecă cu piperul, sarea, pătrunjelul verde tocat și oul; se modelează crochete care se dau prin făină și ou, după care se prăjesc în ulei. Se servesc cu soté de mazăre sau morcov. FICAT DE RATA CU MERE 4 mere ionatane, un ficat de rață, 100 g ulei, unt și crochete
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
mici de hârtie. CARTOFI DE CIOCOLATA 1 pahar de zahăr pudră, 1 pahar de nucă măcinată, 1 pahar de ciocolată rasă, 10 gălbenușuri răscoapte și date prin sită, 3 linguri de rom Se amestecă toate ingredientele și compoziția obținută se modelează cu mâna sub formă de cartofi care se dau prin ciocolată rasă. CORNETE (1) 3 ouă întregi, 7 linguri de ulei, 6 linguri de zahăr, o linguriță de amoniac stins cu lămâie, 100 g lapte, sare și făină cât cuprinde
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]