6,277 matches
-
Scrisorile persane” în care prezintă călătoria a doi persani prin Europa și care critică realitățile continentului nostru și anume: intoleranța religioasă, instituțiile culturale și de stat, inclusiv monarhia absolută. În cartea ,Spiritul legilor” teoretizează principiul separării puterilor în stat. Consideră monarhia constituțională forma de guvernare cea mai eficientă, deoarece puterea executivă, legislativă și judecătorească erau independente una față de cealaltă. Jean-Jacques Rousseau era de orientare iluministă radicală. Lucrările sale, ,Discurs asupra inegalității de avere” și ,Contractul social”, exprimă aspirațiile micii burghezii din
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
religioasă și armata să fie mai eficientă și mai puțin costisitoare. Brienne a trebuit să supună reformelor sale Parlamentului din Paris pentru a fi înregistrate. Acesta a refuzat și a declarat că numai Stările Generale puteau aprobă noile impozite. Popularitatea monarhiei a scăzut rapid. Pe 15 august, regele a exilat Parlamentul la Troyes. Opoziția parlamentelor din Paris și din provincie a paralizat guvernul, împiedicând coroana să obțină banii necesari. Regele a cedat, iar în septembrie, a permis Parlamentului să revină la
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
necesitatea politică a unei republici democratice, de grupurile din Adunare care doreau să acceadă la guvernare. Mirabeau, orator și politician al Adunării Constituante, membru al Comitetului celor treizeci, nobil monarhist, a reprezentat starea a treia în Stările Generale. Dorea schimbarea monarhiei pentru a supraviețui, o monarhie limitată, cu un guvern care să răspundă în fața Adunării. Era singurul care putea asigura o conducere eficientă, dar nu i s-a acordat încredere. Din mai 1790, el a avut legături strânse cu cei de la
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
democratice, de grupurile din Adunare care doreau să acceadă la guvernare. Mirabeau, orator și politician al Adunării Constituante, membru al Comitetului celor treizeci, nobil monarhist, a reprezentat starea a treia în Stările Generale. Dorea schimbarea monarhiei pentru a supraviețui, o monarhie limitată, cu un guvern care să răspundă în fața Adunării. Era singurul care putea asigura o conducere eficientă, dar nu i s-a acordat încredere. Din mai 1790, el a avut legături strânse cu cei de la curte, care i-au achitat
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
regele, deși nu-i mai acordau încredere și și-au pierdut sprijinul popular. Controlau în acel moment Parisul și Adunarea, dar victoria lor pe termen lung depindea de cooperarea cu Ludovic. Adunarea Constituantă a elaborat o Constituție pentru a înlocui monarhia absolută cu una limitată, iar puterea reală urma să fie transferată unei adunări alese prin vot. O parte din Constituție s-a stabilit în 1789 în privința atribuțiilor limitate ale regelui, dreptul de veto suspensiv nefiind votat definitiv decât în septembrie
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
deputați și numiți după numele liderului lor, Jacques Brissot. S-au unit cu câțiva deputați și din Gironde, departament din sud-vestul Franței, fiind cunoscuți sub numele de girondini. Brissot era susținătorul unei republici și după fuga de la Varenne, dorea abolirea monarhie și judecarea regelui, înțelegând că acesta nu a acceptat constituția și că se uneltea împotriva revoluției. Erau 130 de girondini în Adunare, astfel, pentru a obține majoritate, aveau nevoie de sprijinul lui La Fayette și al adepților săi. Brissot a
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Braunschweig a fost publicat la Paris în care amenința că toți membrii Gărzii Naționale care vor fi prinși luptând vor fi pedepsiți ca rebeli și amenințau Parisul cu invazia. Francezii s-au înfuriat și mulți dintre cei care au sprijinit monarhia s-au întors împotriva ei. Radicalii și federații erau pregătiți pentru o noua insurecție, iar girondinii l-au avertizat pe rege de răscoală, propunându-i să-i recheme pe miniștrii demiși. Ludovic a refuzat. Liderul iacobin, Robespierre, a cooperat cu
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
pe miniștrii demiși. Ludovic a refuzat. Liderul iacobin, Robespierre, a cooperat cu comitetul central al federaților, la 29 iulie, într-un discurs la Clubul Iacobinilor, și-a anunțat propunerile, renunțând la sprijinul acordat anterior constituției din 1791 și reclamând răsturnarea monarhiei. Dorea o Convenție națională, aleasă prin sufragiu, care să înlocuiască Adunarea Legislativa, o epurare a conducerii departamentale, ce includea mulți regaliști. În urma susținerii petițiilor federaților, cluburilor și provincialilor, la 3 august, Petion, primarul Parisului, a venit la Adunarea Legislativă și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Adunarea Legislativa, o epurare a conducerii departamentale, ce includea mulți regaliști. În urma susținerii petițiilor federaților, cluburilor și provincialilor, la 3 august, Petion, primarul Parisului, a venit la Adunarea Legislativă și a cerut în numele a 47 din 48 de secțiuni abolirea monarhiei. Adunarea a refuzat să-l detroneze pe rege și a respins moțiunea de judecare a lui La Fayette. I-a convins că insurecția era necesară. În noaptea de 9 august, sanculoții au preluat Primăria ("Hôtel de Ville") și au înlăturat
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
dacă seniorul nu posedă titlul de proprietate. Regimul feudal s-a încheiat. Adunarea a dispus ca proprietățile emigranților să fie vândute în loturi mici, iar regele a fost suspendat. Convenția s-a întrunit la 20 septembrie 1792. Pe 21 septembrie, monarhia a fost abolită. Teroarea a început cu atacul de la Tuilleries din 10 august 1792, ce a provocat masacrele din septembrie și s-a încheiat cu bătălia de la Valmy, invazia aliaților fiind respinsa. În timpul mișcărilor din 31 mai-2 iunie 1793, au
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
februarie, Convenția a declarat război Angliei și Olandei, în martie, a declarat război Spaniei. Dumouriez a fost înfrânt de austrieci la Neerwinden. A decis să se îndrepte spre Paris pentru a dizolva Convenția și să reinstaureze Constituția din 1791 și monarhia. Fiindcă armata a refuzat, el a dezertat la austrieci alături de ducele de Chartres, viitorul rege Ludovic Filip. Franța a pierdut Belgia și malul stâng al Rinului. Guvernul a ordonat înrolarea a 30.000 de soldați în februarie. S-a produs
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
de departamente au protestat împotriva expulzării girondinilor. Montagnarzii au considerat că aceste revolte federale erau menite să distrugă unitatea republicii. La Toulon, revolta a escaladat, aprovizionarea cu hrana fiind întreruptă, iar autoritățile orașului chiar au negociat cu englezii pentru proclamarea monarhiei. Trupele britanice au sosit în oraș la 28 august. Marsilia, Lyon și Toulon au dezavuat Convenția, urmate de alte orașe mici din valea Ronului și din Proventa. Însă orașele n-au putut strânge forțe considerabile, iar cooperarea între centrele revoltei
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
dar pentru a preveni tulburări stradale guvernul a acționat cu prudență. Nu i-a arestat pe liderii Comunei, iar hebertiștilor li s-au adus acuzația că sunt agenți străini, care vor instaurarea unei dictaturi militare și pregătind terenul pentru restaurarea monarhiei. Plebea s-a lăsat manipulată, iar hebertiștii au fost ghilotinați la 24 martie. Comitetul a profitat pentru a-și instaura dictatura, armata revoluționară fiind dezmembrată, clubul cordelierilor find închis, iar societățile populare fiind dizolvate,Comuna epurată și împânzită de susținătorii
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
pune capăt Terorii. Desmoulins a cerut în ziarul sau, Le Vieux Cordelier, eliberarea a 200.000 de cetățeni suspectați. Comitetul salvării publice l-a considerat pe Danton drept o amenințare, având mulți adepți în Convenție și credea că va restaura monarhia. Danton a fost adus în fața Tribunalului revoluționar la 5 aprilie 1794, el, Desmoulins și ceilalți adepți ai săi fiind executați prin ghilotinare. Nevasta lui Desmoulins a încercat să organizeze o demonstrație în sprijinul sau, dar a fost arestată și ghilotinată
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
perioada 1800-1804, în Perioada Consulară. În 1802, Senatul a modificat Constituția, impunând Constituția Anului X, consulii devenind demnitari pe viață. De aceea are loc un complot regalist împotriva lui Napoleon, regaliștii fiind nemulțumiți că Napoleon nu a militat pentru readucerea monarhiei, având ca lideri pe Pichergru. Au avut loc interogatorii în care se implicase și ducele d’Enghien, fiul șefului armatei exilaților. Peste 3,5 milioane de francezi au votat pentru instaurarea imperiului și modificarea constituției. Astfel, pe 2 decembrie 1804
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
naval norvegian și om de stat, prim-ministru al Norvegiei din 1905 până în 1907, a jucat un rol important în separarea pașnică a Norvegiei de Suedia de la 7 iunie 1905. După ce un referendum național a conchis că populația dorește o monarhie, și nu o republică, guvernul norvegian a oferit tronul Norvegiei prințului danez Carol, și parlamentul l-a ales rege în unanimitate. A fost proclamat rege cu numele Haakon al VII-lea, nume inspirat de regii medievali ai Norvegiei independente. În
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
relativ blândă, considerând situarea geografică. Majoritatea porturilor nu îngheață iarna, dar multe regiuni au cel puțin 3 luni cu zăpadă pe an. În nordul țării, de exemplu la Tromsø, soarele nu este vizibil între noiembrie și ianuarie. Norvegia este o monarhie constituțională cu un sistem de guvernare parlamentar. Casa regală provine din familia princiară Glücksburg, din regiunea Schleswig-Holstein din Germania. Atribuțiile regelui Harald V sunt în mare doar protocolare, dar el este important ca simbol al unității naționale. Deși constituția din
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
regelui Harald V sunt în mare doar protocolare, dar el este important ca simbol al unității naționale. Deși constituția din 1814 acordă puteri executive importante regelui, acestea sunt aproape întotdeauna exercitate prin intermediul Consiliului de Stat în numele regelui. Puterea extraordinară acordată monarhiei de către constituție este totuși importantă, monarhia având un rol decisiv în domeniul securității statului, ultima oară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Consiliul de Stat constă dintr-un prim-ministru și miniștrii săi, cu toții nominalizați întâi de către rege. Guvernul
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
doar protocolare, dar el este important ca simbol al unității naționale. Deși constituția din 1814 acordă puteri executive importante regelui, acestea sunt aproape întotdeauna exercitate prin intermediul Consiliului de Stat în numele regelui. Puterea extraordinară acordată monarhiei de către constituție este totuși importantă, monarhia având un rol decisiv în domeniul securității statului, ultima oară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Consiliul de Stat constă dintr-un prim-ministru și miniștrii săi, cu toții nominalizați întâi de către rege. Guvernul trebuie apoi să fie confirmat de
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
a condus la multe reforme în secolul al XIX-lea și concesii majore intereselor mercantile britanice (de aceea mulți istorici includ Thailanda în „Imperiul Britanic neoficial”). Revoluția din 1932, în mare măsură fără vărsare de sânge, a condus la o monarhie constituțională. Cunoscută la început ca Siam, țara și-a schimbat denumirea prima dată în Thailanda în 1939, și definitiv în 1949, după reîntoarcerea la vechiul nume după al Doilea Război Mondial. În timpul conflictului, Thailanda a fost într-o alianță dezavantajoasă
Thailanda () [Corola-website/Science/297703_a_299032]
-
insultă extremă. Cărțile sau alte documente sunt respectate ca niște obiecte seculare, de aceea nu este permis să freci o carte de masă sau s-o faci să alunece pe masă sau să o pui pe jos. Thailanda este o monarhie constituțională și regele este extrem de respectat. Este ilegal să insulți familia regală sau să calci pe o imagine a regelui. Bucătăria thailandeză abundă de gusturi fundamentale: dulce, pipărat, acru și sărat. 95% din cei 62 milioane de thailandezi sunt budiști
Thailanda () [Corola-website/Science/297703_a_299032]
-
noul dominion și readerând la Regatul Unit la 8 decembrie 1922. În memoriul adresat regelui, se cerea „ca puterile Parlamentului și Guvernului Statului Liber Irlandez să nu se mai extindă asupra Irlandei de Nord.” Statul Liber Irlandez a fost o monarhie constituțională, regele său fiind monarhul britanic. Exista un , un parlament bicameral, un cabinet denumit „Consiliul Executiv” și un prim ministru, denumit „președintele Consiliului Executiv”. a fost o consecință a înființării Statului Liber Irlandez. Forțele ce se opuneau tratatului, în frunte
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
provocată de Ultimatumul Britanic (pentru trupele portugheze pentru a elibera teritoriile între Angola și Mozambic) fiind adoptat că imnul republican și, în final, de către nouă Republică Portugheză în 1910 că imn național, înlocuind "O Hino da Carta", ultimul imn al monarhiei constituționale din Portugalia. "" se traduce că "Portughezul" în sensul "cântecul Portugaliei" la fel ca și La Marseillaise, imnul național al Franței, care se traduce "cântecul Marsiliei" și că imnul belgian, La Brabançonne care se traduce că "cântecul Brabantului." În 1890
A Portuguesa () [Corola-website/Science/296614_a_297943]
-
coloniile sale africane, Angola, pe coasta de vest, si Mozambic, pe coasta de est, în scopul de a unii cele două teritorii. În ciuda revoltei populare, guvernul a acceptat termenii britanici, ceea ce a dus la scăderea popularității regelui Carlos și a monarhiei aducând suporteri mișcării republicane. Inspirat de sentimentele de furie ale oamenilor, poetul Henrique Lopes de Mendonça a scris un poem epic determinându-i pe oameni "să lupte pentru patrie" (Pela Pátria lutar) și să recreeze trecutul puterii navale, mai ales
A Portuguesa () [Corola-website/Science/296614_a_297943]
-
revoluție republicana a început în orașul nordic Oporto și "A Portuguesa" a fost adoptat de către rebeli că și imnul lor. Revoluția a fost însă înfrânta și cântecul interzis. În 1910, pe 5 octombrie, o nouă revoluție a reușit în înfrângerea monarhiei, stabilind Republică Portugalia. În anul următor, 1911, o lege a proclamat "A Portuguesa" că și imnul de stat al Portugaliei. Acestea sunt versurile complete ale poemului lui Henrique Lopes de Mendonça. Doar primele două strofe sunt cantate." Heróis do măr
A Portuguesa () [Corola-website/Science/296614_a_297943]