5,637 matches
-
promovează interesul consumatorului prin erodarea acelor rente temporare de care se bucură primul care oferă un bun sau un serviciu. În schimb, învestirea guvernelor cu puterea de a determina cine poate sau nu poate să furnizeze bunuri și servicii creează monopoluri monopoluri efective, observate în cursul istoriei care sunt dăunătoare pentru consumatori și care restrâng forțele productive ale umanității, pe care se bazează îmbunătățirea vieții umane. Dacă piața ar duce în mod obișnuit la apariția monopolurilor, nu ne-am aștepta să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
interesul consumatorului prin erodarea acelor rente temporare de care se bucură primul care oferă un bun sau un serviciu. În schimb, învestirea guvernelor cu puterea de a determina cine poate sau nu poate să furnizeze bunuri și servicii creează monopoluri monopoluri efective, observate în cursul istoriei care sunt dăunătoare pentru consumatori și care restrâng forțele productive ale umanității, pe care se bazează îmbunătățirea vieții umane. Dacă piața ar duce în mod obișnuit la apariția monopolurilor, nu ne-am aștepta să vedem
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
furnizeze bunuri și servicii creează monopoluri monopoluri efective, observate în cursul istoriei care sunt dăunătoare pentru consumatori și care restrâng forțele productive ale umanității, pe care se bazează îmbunătățirea vieții umane. Dacă piața ar duce în mod obișnuit la apariția monopolurilor, nu ne-am aștepta să vedem atâția oameni ducându-se la guvern să primească un monopol în detrimentul concurenților lor mai puțin puternici și al clienților. Ei ar putea obține aceste monopoluri prin intermediul pieței. Merită întotdeauna să ne amintim că guvernul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
consumatori și care restrâng forțele productive ale umanității, pe care se bazează îmbunătățirea vieții umane. Dacă piața ar duce în mod obișnuit la apariția monopolurilor, nu ne-am aștepta să vedem atâția oameni ducându-se la guvern să primească un monopol în detrimentul concurenților lor mai puțin puternici și al clienților. Ei ar putea obține aceste monopoluri prin intermediul pieței. Merită întotdeauna să ne amintim că guvernul însuși caută să exercite un monopol; este o caracteristică definitorie clasică a guvernului faptul că exercită
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Dacă piața ar duce în mod obișnuit la apariția monopolurilor, nu ne-am aștepta să vedem atâția oameni ducându-se la guvern să primească un monopol în detrimentul concurenților lor mai puțin puternici și al clienților. Ei ar putea obține aceste monopoluri prin intermediul pieței. Merită întotdeauna să ne amintim că guvernul însuși caută să exercite un monopol; este o caracteristică definitorie clasică a guvernului faptul că exercită un monopol asupra utilizării forței într-un anumit spațiu geografic. De ce ne-am aștepta ca
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vedem atâția oameni ducându-se la guvern să primească un monopol în detrimentul concurenților lor mai puțin puternici și al clienților. Ei ar putea obține aceste monopoluri prin intermediul pieței. Merită întotdeauna să ne amintim că guvernul însuși caută să exercite un monopol; este o caracteristică definitorie clasică a guvernului faptul că exercită un monopol asupra utilizării forței într-un anumit spațiu geografic. De ce ne-am aștepta ca un astfel de monopol să fie mai prietenos cu concurența decât însăși piața, care este
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
concurenților lor mai puțin puternici și al clienților. Ei ar putea obține aceste monopoluri prin intermediul pieței. Merită întotdeauna să ne amintim că guvernul însuși caută să exercite un monopol; este o caracteristică definitorie clasică a guvernului faptul că exercită un monopol asupra utilizării forței într-un anumit spațiu geografic. De ce ne-am aștepta ca un astfel de monopol să fie mai prietenos cu concurența decât însăși piața, care este definită de libertatea de a concura? 4. Piețele depind de informație perfectă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
întotdeauna să ne amintim că guvernul însuși caută să exercite un monopol; este o caracteristică definitorie clasică a guvernului faptul că exercită un monopol asupra utilizării forței într-un anumit spațiu geografic. De ce ne-am aștepta ca un astfel de monopol să fie mai prietenos cu concurența decât însăși piața, care este definită de libertatea de a concura? 4. Piețele depind de informație perfectă, fiind nevoie de reglementări guvernamentale pentru a face disponibilă informația Pentru ca piețele să fie eficiente, toți participanții
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
rândul claselor de sus în rândul claselor mijlocii. Societățile bogate sunt pline de oameni de succes care au lăsat în urmă țări în care piețele sunt sever restricționate sau obstrucționate de favoruri speciale pentru cei puternici, de protecționism și de monopoluri mercantiliste și controale de prețuri, în care oportunitățile de reușită pe piață sunt limitate. Ei au părăsit acele societăți cu puține bunuri asupra lor, sau fără niciun bun, și au reușit să obțină succes în societăți mai deschise și mai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
diferită de starea de drept, în care contractul social a creat și a legitimat o autoritate centrală. Alteori, anarhia internațională, cu multiplicitatea sa de state suverane egale, a fost opusă relației din interiorul statului, în care un singur centru deține monopolul legitim al violenței. Și în sfîrșit, relațiile internaționale sînt legate de o societate aparte, care acordă rolul principal unor instituții, cum ar fi diplomația, managementul practicat de marile puteri, balanța puterii, dreptul internațional și războiul (limitat). Indiferent de denumire, consecința
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
se situează la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Analiza istorică marxistă a capitalismului scotea în evidență cîteva trăsături dominante. Prima era dezvoltarea extrem de rapidă (în țările din nucleu) și expansiunea colonială fulminantă. Apoi, marxiștii și-au concentrat atenția asupra caracteristicilor monopolului capitalist, cum ar fi cartelurile, trusturile și importanța crescîndă a băncilor mari. Unii gînditori s-au ocupat de revenirea tarifelor. Alții au analizat o schimbare produsă în chiar natura clasei burgheze, care colabora din ce în ce mai mult cu guvernele, ale căror funcții
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
subconsumului a fost criticată la acea vreme de Bukharin și de Lenin. Luxemburg a fost atacată în special pentru că neglija adaptările dinamice ale procesului capitalist de producție - supraproducția de azi poate fi absorbită de nivelul de mîine al consumului. Teoriile monopolului capitalist uzează de o serie de legături cauzale pentru a explica imperialismul. Secțiunea următoare va prezenta relația dintre clase și state, legăturile cauzale dintre statele capitaliste și expansiune și în fine, legătura dintre expansiune și război (vezi fig. 6.1
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
capitaliste și expansiune și în fine, legătura dintre expansiune și război (vezi fig. 6.1). Fig. 6.1 Teorii ale imperialismului bazate pe capitalismul monopolist (Hilferding, Bukharin, Lenin) Legătura cauzală dintre clasă și stat se face prin conceptul central de monopol și prin capitalul financiar ca nou stadiu al dezvoltării capitaliste. În mod tradițional, se consideră că statele reflectă interesele divergente ale clasei burgheze. Gînditorii marxiști din această școală a monopolului consideră că s-a produs o schimbare istorică în cadrul capitalismului
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dintre clasă și stat se face prin conceptul central de monopol și prin capitalul financiar ca nou stadiu al dezvoltării capitaliste. În mod tradițional, se consideră că statele reflectă interesele divergente ale clasei burgheze. Gînditorii marxiști din această școală a monopolului consideră că s-a produs o schimbare istorică în cadrul capitalismului, atunci cînd piețele concurențiale au căzut pradă marilor trusturi. Capitalismul monopolistului în-seamnă o tot mai mare concentrare a producției și cartelizarea piețelor în țările capitaliste avansate. Rudolf Hilferding a arătat
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nota Bukharin, aceasta permite o simplificare conceptuală, deoarece comportamentul statului poate fi de fapt redus la interesul unei clase foarte restrînse. Hiprlferding a analizat în detaliu cum erau împinse statele la o politică mercantilistă, pentru a proteja propria piață de monopolurile străine, dar și pentru a permite expansiunea trusturilor autohtone în vederea susținerii procesului monopolizării. Acest lucru s-a produs în detrimentul producătorilor naționali mai mici. Lenin considera că simultaneitatea dezvoltării monopolurilor și a creșterii intervenției statului este trăsătura de bază a capitalismului
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
statele la o politică mercantilistă, pentru a proteja propria piață de monopolurile străine, dar și pentru a permite expansiunea trusturilor autohtone în vederea susținerii procesului monopolizării. Acest lucru s-a produs în detrimentul producătorilor naționali mai mici. Lenin considera că simultaneitatea dezvoltării monopolurilor și a creșterii intervenției statului este trăsătura de bază a capitalismului monopolist de stat și că imperialismul este o consecință a faptului că a fost atins stadiul cel mai avansat al capitalismului. Din moment ce statul nu este un actor autonom, ci
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
bazează explicația pe capitalul financiar autohton, ale cărui încercări de cartelizare ar depăși în cele din urmă anarhia producției (piețelor) capitaliste și crizele economice, dar nu pot soluționa contradicția dintre burghezie și proletariat. El a explicat expansiunea imperialistă prin nevoia monopolurilor capitaliste de a căuta materii prime și mînă de lucru ieftină pentru a avea profituri mai mari, de a deschide noi piețe pentru bunurile în exces și de a găsi debușee pentru investiții. Cu alte cuvinte, expansiunea decurge din necesități
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Cu alte cuvinte, expansiunea decurge din necesități financiare, comerciale și de concurență intra-burgheză. Imperialismul este văzut aici ca o internaționalizare a unei competiții interne din cadrul bur-gheziei2. Capitalul-finanță avea nevoie de un stat puternic, a cărui politică să sprijine lupta monopolurilor capitaliste pentru piețe de desfacere în întreaga lume. Pentru a mobiliza suficiente resurse interne pentru politicile imperialiste, statul se baza din ce în ce mai mult pe o ideologie a imperialismului, consolidată în vremurile unei aprige competiții internaționale: ea era un amestec de rasism
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
consolidată în vremurile unei aprige competiții internaționale: ea era un amestec de rasism, naționalism și militarism. În mod similar, Bukharin a subliniat că internaționalizarea continuă a capitalismului mergea mînă în mînă cu o crescîndă naționalizare a politicii. La nivel intern, monopolurile capitaliste nu prea puteau să se bazeze pe o strategie de genul "dezbină și stăpînește", din cauza contra-reacției sindicatelor. Însă la nivel internațional, ele puteau să mobilizeze loialitatea naționalistă contra altor state capitalist-monopoliste. Aceasta ne conduce la punctul final, și anume
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
al teoriei sub-consumului. Lenin vorbea ca și cum n-ar fi pus niciodată sub semnul întrebării principiul lui Marx cu privire la tendința scăderii ratei profitului, ca primă cauză a imperialismului (O'Connor 1970). Cu toate acestea, el era ferm convins că tendința către monopoluri interne nu poate fi replicată la nivel internațional. Altfel spus, el nu accepta viziunea unui trust mondial, care să conducă lumea în mod brutal, dar care să evite războiul în interiorul capitalismului. Războiul se datorează, după Lenin, surplusului de capital și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
viziunea unui trust mondial, care să conducă lumea în mod brutal, dar care să evite războiul în interiorul capitalismului. Războiul se datorează, după Lenin, surplusului de capital și legii dezvoltării inegale. Datorită dezvoltării inegale a diferitelor ramuri industriale și a țărilor, monopolurile nu pot eradica competiția. Capitalul este condus dinspre ramurile și țările cele mai dezvoltate, și în care rata profitului este cea mai scăzută, spre cele care oferă cel mai mare profit. Ceea ce înseamnă că deplasarea capitalului spre alte ramuri și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cea mai scăzută, spre cele care oferă cel mai mare profit. Ceea ce înseamnă că deplasarea capitalului spre alte ramuri și țări devine cea mai importantă caracteristică a imperialismului capitalist. Nu nevoile comerciale, ci cele financiare provoacă o competiție internațională între monopoluri și o reîmpărțire a lumii între țările cele mai puternice. Acest argument se opune altei faimoase teorii marxiste, anume teza ultra-imperialismului a lui Kautski (pe care atît Luxemburg, cît și Lenin o resping). Kautski, figură centrală a partidului social democrat
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
democrat german (care era încă marxist la acea vreme), susținea că burghezia ar fi suficient de rațională pentru a împărți lumea fără a se expune riscurilor (și costurilor) războiului. Acest ultra-impe-rialism semnifică exploatarea solidară a lumii de către o alianță a monopolurilor capitaliste. Insistența lui Lenin asupra dezvoltării inegale implică faptul că un astfel de compromis, în caz că are loc, nu este viabil pe termen lung: monopolul de stat care se va dezvolta cel mai rapid va încerca inevitabil să răstoarne alianța (pentru
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
expune riscurilor (și costurilor) războiului. Acest ultra-impe-rialism semnifică exploatarea solidară a lumii de către o alianță a monopolurilor capitaliste. Insistența lui Lenin asupra dezvoltării inegale implică faptul că un astfel de compromis, în caz că are loc, nu este viabil pe termen lung: monopolul de stat care se va dezvolta cel mai rapid va încerca inevitabil să răstoarne alianța (pentru cîteva motive convingătoare pentru care atacurile lui Lenin și Bukharin împotriva lui Kautski nu sînt convingătoare, fără ca prin aceasta Kautski să aibă dreptate, vezi
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
suveranitatea membrilor și exigențele socialismului inter-național, angajat în lupta antiimperialistă. În politica practică, aceste imperative erau totuși destul de echivoce, așa cum au demonstrat-o înăbușirea revoltei din Ungaria din 1956 și sfîrșitul sîngeros al Primăverii de la Praga din 1968. URSS deținea monopolul definirii acestor imperative ale socialismului internațional, care se impunea în dauna suveranității atunci cînd aceasta din urmă însemna eliberarea de sub conducerea comunistă. Dependența SUA de URSS în privința menținerii stabilității în lumea a treia Lumea a treia era regiunea în care
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]