6,914 matches
-
antichitate, epocă în care s-au dezvoltat cultura, arta, religia și marile civilizații, această temă fiind căutată și transpusă pe diferite suporturi de la pânză și gravură până în zilele noastre transpusa în tehnici moderne: arta digitală. Numeroși artiști plastici, filozofi, scriitori, muzicieni au fost inspirați de formele feminine și de zona erotică, acest subiect discutat, controversat, judecat, și pentru unii lasciv* și pornografic*. De la imaginile atât de expresive și directe ale antichității, mă voi opri la gravurile lui Rembrandt, acele gravuri care
Erotism () [Corola-website/Science/303820_a_305149]
-
(n. 23 martie 1949, București), cunoscut și ca Ciocu', este un muzician, cântăreț și compozitor român de muzică folk. face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor '70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, cât și ca membru al
Mircea Vintilă () [Corola-website/Science/303878_a_305207]
-
Madama de pică", material discografic produs de Roton, ce reprezintă primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care și-au adus contribuția muzicieni de marcă: Iulian Vrabete (membru al grupului Holograf, în calitate de producător executiv și chitarist bas), Horia Stoicanu (co-autor la muzică și versuri), Gheorghe Emanuel „Fisă” (programare și claviaturi), Relu Bițulescu (percuție), Eugen Caminschi (chitară), Marius Bațu (chitară acustică și voce adițională
Mircea Vintilă () [Corola-website/Science/303878_a_305207]
-
Colibri își încetează activitatea. Pentru Mircea Vintilă au loc câteva schimbări pe plan artistic. Astfel, semnează un contract cu o nouă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă trupa Brambura, care îl acompaniază pe muzician în concerte, dar și pe noul material discografic. Formația este compusă din instrumentiști de valoare: Eugen Caminschi (chitară), Gelu Ionescu (claviaturi), Vadim Tichișan (baterie), Cătălin Crețeanu (bas), Elena Pavel și Andrada Popa (voci adiționale). Este realizat albumul "Toți într-o
Mircea Vintilă () [Corola-website/Science/303878_a_305207]
-
anti-Britney.” E stupid... Nu cred în așa ceva. Și ea (Britney Spears - n.n.) este o ființă umană. Dumnezeule, lăsați-o în pace!». În vreme ce Lavigne și Ben Moody - solistul formației americane de metal gotic Evanescence - compuneau albumul "Under My Skin", cei doi muzicieni și-au tatuat câte o stea la încheietura mâinii stângi. La finele anului 2004 interpreta și-a făcut un nou tatuaj, în forma unei inimi roz, mărginită de litera „D”, dedicată soțului său de la acea vreme, Deryck Whibley. Pe parcursul anului
Avril Lavigne () [Corola-website/Science/303858_a_305187]
-
se bucura de festivaluri publice, precum Festivalul Lanternelor sau Festivalul Qingming. Erau centre de divertisment în orașe, ce ofereau o gamă constantă de distracții. Au existat păpușari, acrobați, actori de teatru, înghițitori de săbii, îmblânzitori de șerpi, povestitori, cântăreți și muzicieni, prostituate; locuri de relaxare (incluzând case de ceai, restaurante și banchete organizate). Populația frecventa, în număr mare, cluburile sociale - existau cluburi de ceai, cluburi de produse alimentare exotice, cluburi de anticariat și de artă de colecție, cluburi de iubitori de
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
2 Șostakovici a început să lucreze și la opera satirică "Nasul", bazată pe o poveste de Nikolai Gogol. În iunie 1929 a avut parte de premiera concertistică împotriva dorințelor lui Șostakovici și a fost puternic atacată de Asociația Rusă a Muzicienilor Proletari. Premiera scenică a avut loc pe 18 ianuarie 1930 dar a avut parte de recenzii negative. În 1929 Șostakovici a compus prima sa muzică de film, pentru filmul mut "Noul Babilon". De la sfârșitul anilor 1920 până la începutul anilor 1930
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
Kuibîșev în interpretarea orchestrei Teatrului Bolșoi și în curând a fost interpretată și în străinătate la Londra și în Statele Unite. Totuși, cea mai importantă interpretare a fost premiera de la Leningrad din timpul asediului. Orchestra Radio mai avea doar 14 de muzicieni iar dirijorul Karl Eliasberg a fost nevoit să recruteze pe oricine care putea interpreta la un instrument pentru a interpreta simfonia. În 1943 Șostakovici și familia sa s-au mutat în Moscova. În vremea când a fost compusă Simfonia nr.
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
felul următor Dmitrij Schostacowitsch. Colaborator de lungă durată cu Șostakovici, Evgheni Mravinski, a spus că „Șostakovici își exprima foarte des intențiile prin imagini și conotații specifice.” Perspectiva revizionistă a fost susținută și de copiii săi, Maxim and Galina, și alți muzicieni ruși. Volkov a scris în "Memorii" și în "Șostakovici și Stalin: artistul și țarul", că Șostakovici adopta poziția unui "urodiv" în relația cu guvernul. Printre alți revizioniști importanți se află Ian MacDonald, a cărui carte "Noul Șostakovici" dezbătea și alte
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
cu guvernul. Printre alți revizioniști importanți se află Ian MacDonald, a cărui carte "Noul Șostakovici" dezbătea și alte interpretări revizioniste ale muzicii sale, și Elizabeth Wilson, a cărui "Șostakovici: O viata in amintiri" adună mai multe mărturii din partea cunoștințelor compozitorului. Muzicieni și cărturari precum Laurel Fay și Richard Taruskin contestă autenticitatea acestora și dezbat semnificația „Memoriilor”, susțințnd că Volkov le-a strâns dintr-o combinație de articole reciclate, bârfe, și probabil unele informații venite direct de la compozitor. Fay aduce dovezi în
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
să aleagă o altă cale în viață și să studieze dreptul. Dan nu se opune și, în 1996, se înscrie la Facultatea de Drept. Deși acceptă să le facă pe plac părinților, Dan nu-și abandonează visul de a deveni muzician. Părinții promit să-i cumpere un sintetizator nou-nouț în cazul în care reușește să se înscrie la facultate. Dan nu-i dezamăgește, însă arde de nerăbdare să se ocupe de muzică la modul serios. Fondează prima sa trupă, Inferialis, care
Dan Balan () [Corola-website/Science/304045_a_305374]
-
Dan realizează primul album al trupei O-zone și începe astfel o nouă etapă de creație în activitatea sa muzicală. Dan își dă seama că e timpul să se detașeze de stilul undergound. La momentul respectiv, mulți dintre prietenii săi muzicieni nu l-au înțeles, acuzându-l că ar fi dat muzica de suflet pe cea comercială. Dan nu s-a considerat însă niciodată adept doar al muzicii rock/metal, ci s-a văzut mai degrabă atras de activitatea de producător
Dan Balan () [Corola-website/Science/304045_a_305374]
-
septembrie 2005, în cadrul festivalului Cerbul de Aur din România. După desființarea proiectului O-zone, Dan adună o nouă echipă de instrumentiști și începe să lucreze la piese noi. La începutul anului 2006, își stabilește reședința la Los Angeles, unde, împreună cu muzicienii săi, înregistrează, în faimosul studio Ocean Way, un nou album rock. Co-producător al albumului, alături de Dan, este Jack Joseph Puig, cel care, în trecut, lucrase cu artiști precum The Rolling Stones, John Mayer, No Doubt, Eric Clapton etc. Din anumite
Dan Balan () [Corola-website/Science/304045_a_305374]
-
unui nou album. El este atât compozitorul, textierul cât și producătorul albumului. Noile piese au fost inregistrate în legendarele studiouri Abbey Road, AIR Studios, RAK Studios, Strongroom Studios și Sarm Studios. La înregistrări au participat Marea Orchestră Simfonică a Uniunii Muzicienilor din Marea Britanie, corul London Community Gospel Choir, Marele cor londonez London Voices, dirijat de Terry Edwards și Ben Parry, precum și instrumentiști precum bateristul trupei Massive Attack, Julien Brown, chitaristul Seton Daunt, care, în trecut, a lucrat cu Nelly Furtado, Robin
Dan Balan () [Corola-website/Science/304045_a_305374]
-
Lee anunță că Tim McCord, chitaristul formației "Revolution Smile", îl va înlocui pe Will. La 4 mai 2007, John LeCompt anunță că a fost concediat de la Evanescence, și a precizat faptul că Rocky Gray a decis să părăsească formația. Ambii muzicieni au postat pe paginile personale MySpace știrea, nici unul din ei neprecizând cauza plecării lor. O declarație a fost postată pe site-ul Evanescence pe 6 mai 2007 de formație care confirmă ruptura celor doi membri de formație. Pe blogul de pe
Evanescence () [Corola-website/Science/304080_a_305409]
-
, cunoscut ca Michael Cretu și Mihai Cretu (n. 18 mai 1957, București, România), este un muzician și producător muzical român, activ muzical în Germania și Europa de Vest, domiciliat în insula spaniolă Ibiza, cunoscut mai ales ca fiind creatorul proiectului muzical Enigmă. a studiat muzică clasică la liceul numărul 2 din București și la Paris, începând din 1968
Mihai Crețu () [Corola-website/Science/304111_a_305440]
-
Farian, germanul care s-a aflat în perioada anilor 1970 - 1980, în spatele marilor succese comerciale numite Boney M și Milli Vanilli. Mihai Cretu, cunoscut sub pseudonimul artistic de "Curly M.C.", a lucrat înaintea proiectului său muzical Enigmă cu numeroși producători, muzicieni și artiști, printre care se numără Sandra Cretu, Frank Farian, Boney M, Goombay Dance Band, Peter Cornelius, Manfred "Tissy" Thiers și Mike Oldfield. În timpul rulării proiectului Enigmă a colaborat cu alti muzicieni precum sunt Jens Gad, Frank Peterson, David Fairstein
Mihai Crețu () [Corola-website/Science/304111_a_305440]
-
înaintea proiectului său muzical Enigmă cu numeroși producători, muzicieni și artiști, printre care se numără Sandra Cretu, Frank Farian, Boney M, Goombay Dance Band, Peter Cornelius, Manfred "Tissy" Thiers și Mike Oldfield. În timpul rulării proiectului Enigmă a colaborat cu alti muzicieni precum sunt Jens Gad, Frank Peterson, David Fairstein, ATB, Jam & Spoon, Peter Ries, Ruth-Ann Boyle și Andru Donalds. Axat pe producere și aranjament muzical, Cretu lucrează în propriul său studio muzical, numit Studioul A.R.T., situat chiar la reședința personală
Mihai Crețu () [Corola-website/Science/304111_a_305440]
-
Georg-Büchner-Preis, numit și Büchnerpreis) este cel mai important premiu literar decernat în Germania. Premiul a fost instituit în anul 1923, în timpul Republicii de la Weimar, în memoria scriitorului Georg Büchner. Inițial, premiul a fost acordat artiștilor de toate genurile (artiști plastici, muzicieni, literați etc.) care erau născuți în Landul Hessen, patria lui Georg Büchner, sau care dovediseră în cursul activității lor că aveau o legatură spirituală cu Landul Hessen. În 1951 premiul a fost transformat într-un premiu general de literatură care
Premiul Georg Büchner () [Corola-website/Science/304137_a_305466]
-
în America, combinând 30 milioane de exemplare ale albumelor în SUA. Enya s-a născut în Gweedore ("Gaoth Dobhair" în irlandeză) un mic orășel din comitatul Donegal, situat în nord-vestul Irlandei. Talentul muzical l-a moștenit de la părinții ei, ambii muzicieni de renume, tatăl făcând parte dintr-o trupă muzicală "Slieve Foy Band", iar mama, profesoară de muzică la școala din Gweedore. Ea este a șasea din cei nouă copii ai familiei. Dragostea pentru muzică a apărut încă din copilărie, la
Enya () [Corola-website/Science/304186_a_305515]
-
Echo, World Music Awards etc. și când face turul de promovare în diverse țări, al albumelor de abia lansate. Ea nu este ca ceilalți artiști populari care consideră că imaginea lor ar avea relevanță, pentru ea muzica e totul, nu muzicianul. O mare parte din muzica ei este influențată de muzica tradițională irlandeză, celtică și clasică. Ca un grup muzical, Enya reprezintă un parteneriat între trei persoane: Enya - ea însăși, care compune și redă muzica; Nicky Ryan, care produce albumele; și
Enya () [Corola-website/Science/304186_a_305515]
-
este albumul de debut al muzicianului englez Mike Oldfield, lansat în 1973. A fost primul album lansat de casa de discuri Virgin Records. Piesa a fost mai târziu orchestrată de David Bedford pentru versiunea "The Orchestral " având și trei continuări în anii '90: "Tubular Bells II
Tubular Bells () [Corola-website/Science/304252_a_305581]
-
bun, a zis: «ocupă-te, cântă, e minunat, foarte bine, dar fă-ți și o meserie serioasă!». Am urmat Facultatea de Litere, am absolvit-o și am fost în paralel și profesor, ceea ce fac și în prezent în Germania. Sunt muzician și profesor, iar în acest an o să-mi susțin examenul de doctorat în literatura americană."
Ricky Dandel () [Corola-website/Science/303890_a_305219]
-
ștrudel cu mere... Ce mai domnule, produse vieneze garantate! Mă desprind cu greu de aceste minunății gastronomice pentru a ajunge la Operă, construcție impunătoare, ridicată între anii 1861-1869, cu o capacitate de 2.200 locuri și o fosă pentru 110 muzicieni, una dintre cele mai grandioase din lume. Lojele elegante, tavanul și stucaturile aurite, cortina, draperiile bogate, scările de marmură în spirală creează o atmosferă cu adevărat imperială. Întreaga suprafață de construcție depășește 9.000 de m2. Stagiunea a fost deschisă
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
și ajung în Piața Maria Tereza, dominată de complexul statuar (1888), dedicat acestei mari împărătese din epoca luminilor care a contribuit la creșterea influenței Imperiului Habsburgic pe plan european. La baza statuii sunt prezentate figuri de generali (Daum, Landon), cancelari, muzicieni (Glück, Haydn, Mozart). În apropiere se ridică austerul palat Hofburg, complex grandios arhitectural, reședință imperială până în 1918. Palatului (secolul al XIII-lea) și Capelei gotice (secolul al XV-lea) li s-au adăugat apoi alte pavilioane impunătoare. Noul Hofburg (1881-1908
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]