7,150 matches
-
venit, iar acele vise, după 1990, au devenit realitate. A avut mare dreptate și avea darul să inspire tinerilor motivația angajării în domeniul cercetării și un optimism deosebit. Sunt multe amintiri care mă copleșesc și care îmi trezesc o puternică nostalgie pentru perioada cât am lucrat împreună cu domnul director Mihai Cristea. A condus S.C.D.A. Suceava timp de 34 de ani. Peste trei decenii le-a consacrat cu dăruire, perseverență, răbdare și o muncă greu de zugrăvit în cuvinte, ridicării treaptă cu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
a luat-o de nevastă, amenințând-o pe mama lui că de se tot opune, pleacă el acolo la ea În Zencani. S-a dovedit În cele din urmă a fi o gospodină foarte bună dar a rămas mereu cu nostalgia Topliței. Când a murit a fost Înmormântată acolo În Zencanii ei, așa cum Își dorise. Încă era tânără și frumoasă când a plecat din Preluca pentru totdeauna. Simion se odihnește și el sub cireșii plantați acolo de bunici, clopotnița nu mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mă Întorc acasă după o vară de muncă! Astfel de blesteme se auzeau deseori din gura bieților țărani. De auzea cumva activistul astfel de vorbe, amenințarea venea prompt: Dacă te mai aud cu astfel de vorbe, Gherla te mănâncă! Câtă nostalgie au unii după astfel de vremi! Dar să ne Întoarcem În trecut. Mai urmau și alte munci până la venirea toamnei. Trebuia culeasă cânepa de vară, pusă la uscat și apoi topită, pentru că Îndată după aceea trebuia cules inul și cânepa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Însă lumea a devenit mai egoistă. Despre clăcile de tors și de deșfăcat porumbul am povestit când vorbeam despre muncile de peste an. Primăvara erau clăcile de arat. Îmi amintesc cu drag, și n-aș putea spune că fără o oarecare nostalgie, de imaginea unui câmp În care, Înșirate câte zece-cincisprezece, plugurile rupeau brazda În pământul reavăn al primăverii. Timp de patru-cinci ore, un câmp Întreg devenea arătură. Și apoi venea gazda, de obicei o fată, cu plosca de rachiu și Îi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Învrednicit să scrieți o monografie a acestei localități atât de Încercată de istorie. Mai bine de șase decenii eu vin pe aici doar ca musafir o dată pe an, vara sau toamna, mai ales toamna fiindcă răzbat din vremi de demult nostalgii care Îmi răscolesc sufletul. Am consemnat În capitolele din urmă date despre Începuturile exploatării lemnului din aceste locuri. De la Începutul veacului trecut și-a făcut aici apariția primul gater. Într-o jumătate de veac, timp În care am trecut și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
om de orice este schițat într-o scrisoare asupra căreia a atras atenția Carl Schmitt: Ultima sa tresărire și-a exprimat-o într-o scrisoare în care spune: vom redeveni atunci ca sălbăticiunile pădurii și florile câmpului. Aceasta este adevărata nostalgie a unui seamăn posedat de eu. Acesta este noul paradis. Acestea, natura și dreptul natural, eliminarea alienării și înstrăinării de sine într-o corporalitate fără probleme. Fericirea adamică a Grădinii desfătărilor pe care Hieronymus Bosch a zugrăvit-o ca pe
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
constituirea imaginii științifice asupra lumii, a devenit impracticabilă, s-a făcut apel la gândirea lui Nietzsche pentru a compensa vidul filozofic deschis în epoca de "după Hegel" și pentru evitarea ambelor capcane în care era mult prea ușor să cazi: nostalgia pentru totalitatea dialectică pierdută, pe de o parte, sau adeziunea plată la pozivismul faptelor, pe de alta. Dar urmărirea paradigmei nietzscheene într-un mod din ce în ce mai tenace și furibund a provocat nu numai epuizarea marilor idealuri precum Dumnezeu, Binele și Adevărul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
istorico-culturală "lipsită de zei și de profeți" în care Weber vedea nu "înflorirea primăverii", ci o "noapte polară de o întunecime și austeritate glaciale"127, rațiunii nu îi mai rămâne, ca unic eroism posibil, decât să-și ia rămas-bun de la nostalgiile pentru unitatea pierdută și de la așteptările globale de mântuire. Weber afirma toate acestea fie împotriva prietenului Ernst Troeltsch, care în conferința Cultura germană (Deutsche Bildung, 1918) își punea din nou speranțele în cele trei mari puteri tradiționale care au format
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ne refugiem într-o recomandare fragilă, dar practicabilă: cea a unei atitudini fără iluzii care își propune să păstreze omul fără a-l transforma în centrul universului, practica să spunem astfel unui "umanism" non-antropocentric care se deschide creșterii tehnico-științifice fără nostalgii pentru Imemorialul pierdut, dar care nu se supune nici măcar cu docilitate imperativului tehnicii în afara oricărei reguli. O atitudine care practică un limbaj al adevărului, fără evenimente catastrofice, dar nici fără manifestări de optimism nefondate, și care se încumetă la cercetarea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
pozitivă a lumii contemporane. Datorită acestei trăsături caracteristice, "gândirea slabă" este desigur în sintonie cu intențiile programatice ale culturii postmoderne. În cadrul acesteia, analiza dezagregării categoriilor tradiționale nu este însoțită ca în filozofiile crizei de la începutul secolului XX de sentimentul de nostalgie pentru unitatea și întregul pierdute, ci salută diversitatea și fragmentarea, prin urmare pluralitatea și instabilitatea, ca aspecte intrinseci ale realului ce trebuie recunoscute în caracterul lor pozitiv, fără pretenția de a le reconduce la o unitate sau la ierarhii tari
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
240. Toate acestea au fost afirmate revendicând o predispoziție nihilistă. Dacă, așa cum vrea gândirea slabă, acceptăm devenirea lucrurilor cu docilitate, fără să o răstălmăcim și nici transcende, atunci nihilismul întunecat și nostalgic, care apare când se cultivă încă memoria și nostalgia valorilor pierdute, se dezagregă și se deschide, cu Nietzsche, posibilitatea unui nihilism "voios" care intenționează să fie mult mai apropiat de finitudinea ființei umane, de bucuriile și suferințele sale, mai mult decât a fost metafizica tradițională. Avem de-a face
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Saggiatore, Milano, 1992. Sloterdijk, P., Kritik der zynischen Vernunft, Suhrkamp, Frankfurt a. M., 1983. Sloterdijk, P. și Macho, Th. H. (ed.), Weltrevolution der Seele, 2 vol., Artemis & Winkler, Zürich, 1991. Souche-Dagues, D., Nihilismes, Presses Universitaires de France, Paris, 1996. Steiner, G., Nostalgia for the Absolute, Canadian Broadcasting Corporation, Toronto, 1974. Stern, F., Kulturpssimismus als politische Gefahr. Eine Analyse nationaler Ideologie in Deutschland, dtv, München 1986. Süß, Th., "Der Nihilismus bei F. H. Jacobi" (1951), în Arendt, 1974, pp. 65-78. Taubes, J., Abendländische
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
trupului și sufletului elevilor. Respectul pe care i-l purtau „băieții” nu crea între institutor și elevi o prăpastie. „Domnul” era văzut adesea jucându-se cu elevii săi în curtea școlii sau pe dealul Copoului, antrenându-se cu drag și nostalgie în jocurile lor copilărești, chiar dacă uneori sănătatea nu-i permitea. „Ion Creangă nu a fost numai dascăl, cu sufletul turtit de cei patru pereți ai școalei și de cei doi pereți ai cărții, ci dascăl rămas în același timp om
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
care cei doi prieteni l-au găsit în Iași. În cerdacul din spatele casei stăteau împreună până noaptea târziu și priveau cerul și dealurile din jur, povestindu-și visele, dragostea sau neliniștile. Acele nopți, rememorate în lipsa prietenului drag, îl scufundă în nostalgie și în decembrie 1877, Creangă îi scrie poetului cu emoție: „coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă...” (3, p. 60 ) Tot în perioada șederii lui Eminescu la Iași publică Povățuitoriu la cetire prin scriere
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
r. 40 41 : „Dacă dai nas lui Ivan, el se suie pe divan” dacă anumite obrăznicii nu sunt pedepsite, ele vor evolua ca intensitate și amploare. AMINTIRI DIN COPILĂRIE I. p. 153, r. 4 : „stau câteodată și-mi aduc aminte” nostalgia amintirilor văzută ca efect al unei acțiuni repetate a omului care se ancorează în trecut; r. 14 15 : „gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti hora, dar și suveica, de vuia satul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
părintești; o sacralizare a maternității; r. 28 30 : „căci sprințar și înșelător este gândul omului, pe ale căruia aripi te poartă dorul necontenit și nu te lasă în pace , până ce intri în mormânt!” descriere melancolică a sentimentelor de dor și nostalgie, de care este adesea încercat omul lăsându-se pradă gândurilor; p. 173, r. 21 22 : „le dai paiăle” a încuraja pe cineva, a susține acțiunile lui chiar și atunci când alte persoane se împotrivesc; 69 r. 37 38 : „Dacă-i copil
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
sau cu o discuție atractivă distrage atenția de la durata parcurgerii drumului; p. 22, r. 16 18 : „atunci mi aș lua eu una tinerică, și măcar trei zile să trăiesc în ticnă cu dânsa, cum știu eu, și apoi să mor!”nostalgie, plină de ironie, după vremurile tinereții trecute; retrăirea unui moment de iubire pătimașă, ca în tinerețe, ar fi suficientă vieții omului plin de umor; r. 38 : „așa mi-e drag să fie omul: fătat, nu ouat” admirarea calităților femeii voinice
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ciudă din partea aceluia care rămâne singur.” tristețea și regretul despărțirii de cel mai bun prieten se pot transforma în indignare și condamnare a destinului; r. 18 19 : „coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă...” nostalgia vremurilor fericite și amintirea 103 prietenului drag îl determină pe omul matur să-și exteriorizeze prin lacrimi tristețea profundă . 12 p. 193, r. 5 6 : „O fi musai viața burlăcească pe acolo, dar nu se cade să ne uiți prea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
unor manifestări apreciate în diverse contexte socio-culturale. 22 p. 202, r. 29 30 : „am adormit gândindu-mă cu jale mare la societatea Junimea și la ce mai este ea acum! la bietul Eminescu și ce mai este el acum!” melancolia, nostalgia și tristețea ce-l cuprind pe omul sensibil, la gândul că trecerea timpului a degradat lucruri și oameni. 23 p. 203, r. 9 : „n-ar fi rău să mai bateți ferul până-i cald” lucrurile trebuie făcute la timpul potrivit
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Cu toate acestea, nu putem afirma că acestea trei sunt cele mai reușite dintre figurile prezente în opera lui Eliade. Nici Mavrodin, nici Hasnaș nu sunt personaje puternice, unitare. Confesiunile lor sunt dominate de o inevitabilă subiectivitate, dar și de nostalgia pe care o lasă în urmă eșecul unei mari iubiri. De aceea, personalitatea lor nu se conturează decât dintr-o perspectivă unică. Poveștile lor de dragoste sunt asemeni unor oglinzi care reflectă personalitatea fiecăruia dintre ei. Deși diferite, structurile lor
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
toate epocile. În acest sens, se poate înțelege explicația psihanalizei în ceea ce privește atracția față de propria mamă ca dorința de a reintegra starea de beatitudine a Materiei vii încă neformate, apoi atracția pe care o exercită Materia asupra Spiritului, în sensul unei nostalgii a armoniei și unității primordiale 332. Urmând aceeași logică simbolică, imaginea regelui 333, cu atributele și puterile lui, cu ritualurile și simbolurile cu ajutorul cărora este investit nu este altceva decât extensia arhetipului conducătorului, a celui aproape de divinitate, expresia ordinii, armoniei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a se realiza deplin într-o existență umană oarecare. Scăpând de condiționarea sa istorică, omul nu-și părăsește calitatea de ființă umană spre a se pierde în animalitate, el regăsește limbajul, și uneori, experiența unui paradis pierdut. Visurile, reveriile, întruchipările nostalgiilor sale, ale dorințelor, ale elanurilor sale sunt tot atâtea forțe care propulsează ființa umană istoricește condiționată într-o lume spirituală infinit mai bogată decât aceea, mărginită a momentului ei istoric." (Ibidem, p. 16). 208 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, București, Editura
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lumea... (Iubitele noastre sacoșe) Frumusețea ființei. Frumusețea de caracter. Dorul nestins pentru ființele dragi (La prima oră a dimineții) care deja aparțin trecutului, conservă trăiri duioase, uneori, prin formulări specifice unei epistole, monolog adresat de dincolo de timp și de spațiu (Nostalgia CFR), durerea mocnind, abstractizându-se (Până la capătul liniei). și cum viața încrustează în faldurile memoriei reflexe și treziri emoționale, revărsări de dor, regret și iubire, schițele Vai, Vărmanul tată! și Roșu-aprins devin poeme de un lirism nefardat, imnuri întru neuitare
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
savuros sau util, niciodată indiscret: „6ă rămânem un pic la...”, „Revenind la acea zi...”, „Pe... l ați cunoscut?”, „Cât de greu a fost momentul...?”, „și cum reacționați?” etc. Conversația începe și se sfârșește, gândind la Solovăstrul natal: „0ă copleșește o nostalgie enormă...” Reținem, nici nu s-ar putea altfel, că Virginia Zeani nu a fost doar „Diva”, ci a fost un familist convins și disciplinat. S-a căVătorit cu tenorul Nicola Rossi-Lemeni (în 1957) și are un fiu, pe Alessandro, de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]