7,850 matches
-
pe care le adună în calea lui,de pe văile limitrofe,atât de liniștit, blând și cuminte este sau pare a fi. Someșul, cel mai mare râu din Câmpia Transilvaniei de Nord, se formează din Someșul Mare, ce vine din Carpații Orientali, respectiv munții Rodnei și Someșul Mic, care vine din Munții Apuseni. Cele două se întâlnesc la Dej, îndreptându-se spre Nord, scăldând plaiurile județelor Cluj, Sălaj, Maramureș, Satu Mare, iar din localitatea Vetiș,își ia adio de la plaiurile românești, trecând în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
consemna într-un document oficial. Evenimentele petrecute pe plan internațional, în 1934, au facilitat reluarea raporturilor diplomatice între România și U.R.S.S. Astfel, L. Barthou, din partea Franței și și M. Litvinov, din partea U.R.S.S., inițiaseră negocieri pentru încheierea unui Pact Oriental de securitate. Cehoslovacia și Polonia și-au manifestat interesul față de aceste negocieri. Potrivit acestui proiect, revizionismul din estul Europei putea să fie blocat, prin intermediul a două pacte, legate între ele: un pact multilateral de asistență între U.R.S.S. și vecinii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a analizat politica externă promovată de Nicolae Titulescu, apreciind că aceasta determinase conflictul "inutil" al României cu Italia, generat de susținerea sancțiunilor economice, la Societatea Națiunilor, alterarea prieteniei româno-polone, slăbirea Micii Înțelegeri, neutralizarea Angliei în conflictele din Europa centrală și orientală și apropierea dintre Germania și Italia. Potrivit liderului georgist, aceste rezultate echivalau cu zdruncinarea tuturor alianțelor încheiate în perioada anterioară de Ion I. C. Brătianu și de Take Ionescu. În schimb, susținea Gheorghe Brătianu "ne-am aruncat în brațele amiciției moscovite
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
consolideze Mica Înțelegere și Înțelegerea Balcanică și să păstreze raporturi normale, de bună vecinătate cu U.R.S.S. El susținea, de asemenea, necesitatea unor relații calde de prietenie cu Franța, cerându-i să înțeleagă problemele specifice ale politicii românești în Europa Orientală (chestiunea comunistă de dată recentă, precum și problema rusă veche de secole). Gheorghe Brătianu aprecia, de asemenea, că relațiile de prietenie franco-române nu ar fi trebuit să diminueze libertatea României de a-și promova propriile interese economice care impuneau relații concomitente
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
casele lor cuminți, la sentimentele naționale, la o anume rigiditate socială și lipsă de compromis morală, dar și, pe de altă parte, la clanurile familiale colorate și gureșe, la bizarerii fizice și psihice, la destine romanești, la kitsch, la răsfățuri orientale și la neseriozitatea reconfortantă. În paginile sale, găsești ișlerul la aceeași masă cu cataiful. Mutările dintr-o locuință în alta, nenumăratele personaje secundare și ciudate care invadează pagina (puține celebre, ca Blaga, Ștefan Bezdechi sau Țuțea), prietenii fără nume, reținuți
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
românesc folcloric în casa autorului Spațiului mioritic!). Biblioteca lui n-a fost niciodată foarte bogată (câtă era la vedere) - vorbesc bazându-mă și pe vizitele ulterioare, la Sibiu și apoi iar la Cluj, cărți aproape exclusiv germane, filosofie, poezie, spiritualitate orientală (de pildă, diversele serii de poezie și gândire din China, India, Persia etc., editate de Eugen Diederichs, în eleganta legătură de altădată, sau, în treisprezece volume mari, legate în pergament, la Insel-Verlag, o antologie a misticii germane, sau o antologie
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pe care le are astăzi Kilometrul 1777 al transsiberianului, care marchează la est direcția Asiei și la vest pe cea a Europei. Munții Urali și fluviul Ural, care se varsă în Marea Caspică, sunt considerate, prin tradiție, ca fiind frontierele orientale ale continentului, formula celebră a generalului de Gaulle „Europa de la Atlantic la Urali” întărind această dimensiune (Fondation Robert Schuman, 1993, 13). Pentru Jean-Baptiste Duroselle, Europa coincide, înainte de toate, cu o entitate geografică, ea descriind un cadrilater ale cărui limite rămân
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Basel, Bologna, Cambridge. Este unul dintre primii cetățeni „europeni”, simbol al remarcabilei mobilități culturale de la sfârșitul Evului Mediu și zorii timpurilor moderne. Secolul Luminilor face trecerea de la mica la Marea Europă (Chaunu, 1986, 61-62) care se construiește prin recuperarea creștinătății orientale și extinderea accelerată a frontierelor colonizării occidentale. Europa clasică era o Europă mică, blocată la sud-est de Imperiul Otoman, izolată de Marea Neagră prin Hanatul Crimeii. Între mijlocul secolului al XVII-lea și mijlocul secolului al XVIII-lea, spațiul european se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
frontierelor colonizării occidentale. Europa clasică era o Europă mică, blocată la sud-est de Imperiul Otoman, izolată de Marea Neagră prin Hanatul Crimeii. Între mijlocul secolului al XVII-lea și mijlocul secolului al XVIII-lea, spațiul european se dublează, prin reîncorporarea creștinătății orientale, pe care schisma religioasă, distanța, năvălirile barbare din stepă și destinul vitreg al așezării turcilor în Balcani o despărțiseră de creștinătatea occidentală. Conștiința dilatării spațiului european va marca puternic gândirea iluministă, care va genera o imagine mai bogată și mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
comună. Tot Adunarea era împuternicită să decidă momentul acțiunii comune antiotomane, să stabilească forțele participante, echipamentul necesar și conducătorii militari, locul de instruire etc. Este interesant de relevat că proiectul vorbea de unitatea Europei, incluzând atât partea occidentală, cât și orientală a continentului. El conținea o serie de idei care și-au găsit reflectarea în practica politică europeană de după cel de-al doilea război mondial: organisme politice și juridice suprastatale, arbitraj internațional, armată comună, buget federal. În epocă însă, proiectul a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
anvergură, care a avut o influență atât la nivelul factorilor politici și de putere ai vremii, cât și în rândul opiniei publice. Prin cărți, reviste (Statele Unite ale Europei, Europa Nouă) s-a difuzat și dezbătut, inclusiv în Europa centrală și orientală, programul paneuropean. Este important să subliniem, în acest context, că problema federației statelor europene a fost larg dezbătută în cadrul ciclului de prelegeri organizat de Institutul Social Român, condus de Dimitrie Gusti, unde a fost invitat să participe și contele Kalergi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
receptive față de influențele culturale venite din afară. Contactele frecvente cu elementele străine, precum și posibilitățile materiale superioare de care acestea dispuneau vor favoriza și întreține și aici existența a două culturi ce vor evolua în paralel. În regiunile românești, elementele culturii orientale, pătrunse sub influența prezenței otomane, sunt urmate de cele occidentale, care, deși pot fi remarcate de mai înainte, se impun în mod determinant în secolul al XIX-lea (Eliade, 1896). Succesiunea influențelor exterioare poate fi cu ușurință urmărită în rândul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
românești. București: Editura Cartea Românească. Vol. I-III. Stahl, Paul H. (1978). The Domestic Group in the Traditional Balkan Societies. Zeitschrift für Balkanologie. Berlin, vol. XIV, 184-199. Stahl, Paul H. (1989). La fonction de ’vieillard’. Quelques exemples de l’Europe orientale. Instituto Nacional de Investigaçăo Científica, Centro de Estudos de Etnologia, Lisabona, Estudos em homagem a Ernesto Veiga de Oliveira. 791-802. Stahl, Paul H. (1991). Maison et groupe domestique étendu. Exemples européens. În Aristoteleio Panepistimo Thessalonikis, Politehniki Scholi, Tmima Architektonon, Armos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
1993), Vignoble de Odobești. Écosystème, Rev. Académie Suisse du Vin", nr.32. BARBU N., COTEA V.V. (1994), Vignoble de Cotești. Écosystème, Rev. "Académie Suisse du Vin", nr.33. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C. (1995), Sinteză pedogeografică preliminară asupra Carpaților Orientali, în "Factori și procese pedogenetice din zona temperată", vol.II, Iași. BARBU N., COTEA V.V. (1996), Vignoble de Ivești. Écosystème, Rev. "Académie Suisse du Vin", nr.34. BARBU N., COTEA V.V. (1997), Vignoble de Nicorești. Cadre naturel, Rev. "Académie Suisse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Iași, s.II, t.XVIII. LIXANDRU GH., BARBU N. (1972), Studiul apelor freatice din lunca Bahluiului în sectorul Iași-Podu Iloaiei, Lucr.Conf.Naț.de Șt.Solului. DONISĂ I., BARBU N., IONESI L. (1973), Etapele de evoluție ale rețelei hidrografice din Carpații Orientali, "Realizări în Geografia României", Ed.științifică, București. APĂVĂLOAIEI M., BARBU N. (1975), Considerații asupra distribuției cantităților de precipitații atmosferice din partea nordică a Carpaților Orientali, Lucr.Staț. "Stejarul", Pângărați. MITITELU D., CHIFU T., BARBU N. et al. (1977), Cercetări ecologice în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Solului. DONISĂ I., BARBU N., IONESI L. (1973), Etapele de evoluție ale rețelei hidrografice din Carpații Orientali, "Realizări în Geografia României", Ed.științifică, București. APĂVĂLOAIEI M., BARBU N. (1975), Considerații asupra distribuției cantităților de precipitații atmosferice din partea nordică a Carpaților Orientali, Lucr.Staț. "Stejarul", Pângărați. MITITELU D., CHIFU T., BARBU N. et al. (1977), Cercetări ecologice în Pădurea Domnița-Voinești, Studii și comunicări, Muz.de Șt.Nat., Bacău. LUPAȘCU GH., BARBU N., BARBU ALEXANDRINA, TODERIȚĂ MARIA (1979), Solurile Munților Ceahlău, An.Șt.Univ. "Al.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
generală", 1998. RUSU C., "Masivul Rarău", 2002. GROZAVU A., "Subcarpații dintre Trotuș și Bistrița", 2003. MARĂ M. și BULZAN P., "Studiul fizico-geografic al văii Siretului între Bacău și Adjud", 2004. RUSU C. și colab., "Solurile munților vulcanici din nord-vestul Carpaților Orientali", 2008. Contracte de cercetare și comunicări științifice nepublicate 22 contracte de cercetare depuse la beneficiari: Com.geol.Buc., Inst.de Proiectări Buc., I.C.P.A. Buc., C.C.B. Iași, Cons.Pop.al jud.Iași, Vaslui, Botoșani, Neamț. 23 comunicări științifice prezentate la diverse manifestări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mâna psihologilor. II. ȘTIINȚA DESPRE SUFLET ÎN GÂNDIREA ANTICHITĂȚII 1. Panteismul naturalist științific în vechea Grecie Creația științifică și culturală a Antichității continuă să-i uimească pe gânditorii zilelor noastre. Are o vechime de peste două milenii, cu o identitate proprie, orientală, completată de cea greacă, ambele impunând același respect. Mai apropiată de noi este gândirea grecească, despre care se spune că este simultană cu apariția gândirii științifice. La greci, toate fenomenele naturale și sociale erau însuflețite, doar așa ajung să fie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
referința la țara mea. De exemplu: pentru a răspunde privirii întrebătoare sau doar curioase a vreunui prieten francez, asupra unui portret, a unei fotografii, a unei amintiri, orice, nu ziceam numai „este generalul Cutare“ sau „este boierul Cutare, în costum oriental“, sau „e un cioban din Maramureș, cu cojoc“, ci începeam: „știți, trebuie să vă explic că, în secolul al XIX-lea, erau boieri patrioți“ sau: „România a fost o țară cu veche țărănime“, sau: „romanul românesc s-a născut în
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Așa că verișorul a fost numit de îndată redactor-șef la un ziar studențesc, iar bietul ovreiaș a fost zvârlit în pușcărie. Nu știu sfârșitul poveștii. N-a stat decât câteva zile cu mine. Era un băiat dotat cu o inteligență orientală, suplă și vioaie, și care era sigur că va scăpa din închisoare. Habar n-am care i-a fost soarta. Era un băiat simpatic și mi-a fost drag. Am mai stat și cu un bărbat liniștit și cu sănătatea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
prezentând situația politică din Turcia, Serbia, Austro-Ungaria și Franța. Gazetarul abordează problemele de politică externă dintr-o perspectivă amplă și își concentrează atenția supra evenimentelor care au implicații în viața politică a țării. O problemă intens dezbătută o constituie "chestiunea orientală", căreia Eminescu îi dedică un număr impresionant de articole. Cronicar de politică externă la un jurnal de provincie fără resurse materiale și umane adecvate, gazetarul întâmpină greutăți în strângerea informațiilor și în comunicarea lor operativă: "Lipsa unui birou telegrafic notează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vasală Turciei; dar în ochii diplomației engleze și a unei părți din jurnalistica austriacă România era ceea ce e și după opinia lui Savfet Pașa: parte integrantă a Imperiului otoman"211. În articolele "România și cestiunea Orientului" și "România și cestiunea orientală", jurnalistul dezbate pe larg revendicările României, stipulate în Memoriul înaintat de ministrul de externe Mihail Kogălniceanu Porții, și ecoul acestora în presa străină. Textele publicate în gazeta ieșeană cuprind și o retrospectivă a evenimentelor care preced declararea Independenței. Evenimentele de pe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
repertoriul său. The Sky reprezintă acum, după un deceniu de muncă și perfecționare, un vis împlinit, atât pentru mine, cât și pentru cei 30 de membri ai săi, materializat printr-un repertoriu bogat și diversificat de dansuri: irlandeze, grecești, rusești, orientale, țigănești, western, rock, de cabaret, moderme,etc., prin multitudinea de diplome, trofee și titluri de laureat naționale și internaționale. La Festivitatea de absolvire a Promoției Centenarului, din 17 mai 2010, Trupa The Sky a prezentat un deosebit spectacol de dans
CENTENAR ELECTRO, ÎN PAŞI DE DANS. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Adrian Stefan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1013]
-
supusă unei duble influențe care a rămas una din datele constante ale istoriei sale: curentul mediteranean, favorizat de primele dezvoltări ale navigației maritime, și curentul Europei Centrale dunărene. Din aceste două direcții pătrund în Franța influențele exterioare, în special cele orientale. Oricare ar fi ritmurile regionale, rezultatele converg către un același tip de evoluție: primele comunități țărănești se organizează în sate, pun la punct un sistem de producție în care se amestecă creșterea animalelor, cultura plantelor și meșteșugurile cu fabricarea ceramicii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
conturate, ca în cazul sitului de la Courthéson în Vaucluse cu colibele sale circulare. Către mileniul al IV-lea, influența grupului cardial atinge regiuni mai nordice (situl de la Roucadour în Lot), dar această răspîndire rămîne foarte limitată. De fapt în regiunile orientale ale Franței se constituie primele civilizații agricole cu cultură "rubanée", după numele, și în acest caz, al modelelor de pe vasele de lut realizate cu incizii în spirală, volută sau meandră. Această cultură este introdusă de grupuri venite de pe valea Dunării
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]