8,290 matches
-
de fiere (Polirom, 2000), Scutul lui Perseu (Curtea Veche, 2003), Femeia în roșu (în colaborare cu Adriana Babeți și Mircea Nedelciu, ediția a III-a, Polirom, 2003), Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea (ediția a II-a, Polirom, 2005), Viața, patimile și cântecele lui Leonard Cohen (Polirom, 2005). Împreună cu Vladimir Tismăneanu, a publicat la Editura Polirom Vecinii lui Franz Kafka / The Neighbors of Franz Kafka (1998) și patru volume de convorbiri: Balul mascat (1996), Încet, spre Europa (2000), Schelete în dulap
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Pitești (1949-1951)”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu și Iulia Pop (eds.), Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Gheorghiță, Viorel, Et ego. Sărata. Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Editura Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Editura Cartea Românească, București, 1990. Ianolide, Ioan, Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă, ediție îngrijită la Mănăstirea Diaconești, cuvânt înainte de preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Editura Christiana, București, 2006. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, prefață de François Furet, ediția
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
exercita drepturile politice n-are nici un rost. Crede că la comună ele vor face o bună gospodărie tocmai pentru că acolo se cere să nu se facă politică. 11. D-l A. Em. Lahovary, președintele consiliului diplomatic - În luptele partidelor fierb patimi și interese puțin nobile. E un privilegiu pentru femei a le evita. 12. D-l S. Mehedinți, ar dori un mănunchi de oameni cu conștiința „în alb”, care să alcătuiască miezul unui parlament conducător, lângă care s-ar admite câteva
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Brașov, Mizil, Cernăuți, Brăila, Oradea Mare, Arad, Chișinău, Sibiu, Alba-Iulia etc. Iar ziua de 1 Decembrie a fost prilej de sărbătorire pentru parlament cum și pentru toate orașele și satele, până la cel mai umil cătun. S-a dovedit că oricât patimile ca și greșelile politice, ne-ar despărți, chestiunea națională este în inima, în mintea și în sufletul tuturor românilor și că unitatea sufletească este mai desăvârșită decât se credea. S-a dovedit și cu această ocaziune că femeia română este
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
neclintită și demnă a tuturor colaboratorilor noștri, munca lor devotată, răspunzând totdeauna la chemarea noastră, ne-a dat putința să le îndurăm toate cu fruntea sus, cu senina judecată a acelora cu sufletul curat, care nu înțeleg să târască în patimi o operă în slujba Domnului, a Patriei și a Bisericii noastre. Încă o dată în fața acestui congres anual, lăsăm conștiinței să judece cu toată reculegerea necesară rezultatele obținute, având în vedere numai și numai interesele obștești românești în serviciul căreia este
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
național al femeilor române, Gruparea femeilor române și asociația „Solidaritatea”. Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino Seria cuvântărilor a fost deschisă de d-na Alexandrina Cantacuzino, care a spus: Întrunirea de astăzi nu este o adunare obișnuită, unde s-ar pune cu patimă chestiuni ce privesc interese personale, ci o adunare pentru discutarea unei probleme legată de evoluția familiei, a societății, a vieții de stat. Consiliul Național al Femeilor Române, Gruparea și Solidaritatea, asociații feminine și feministe au înțeles să aibă părerea conducătorilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
S. Vulcan), tânărul autor e ispitit să-și încerce „măiestria”, spre a gusta din „rodul plăcut” al unor ample alcătuiri „poeticești”. Deschide șirul în 1805, cu Der Messias de Fr. G. Klopstock, transpusă monocord, dar accesibil, în metru popular, în Patimile și moartea a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, o Mesiadă, unde tânguirile Mariei evocă bocetul ritual, larg receptată în cuprinsul tuturor provinciilor românești. Încurajat de rezultat, își diversifică registrul și tematica, dând la iveală, în 1807, două legende inspirate
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
preambuluri ale scrierilor sale, poetul își apropie și noțiuni de teorie literară, el situându-se, în spirit (pre)modern, printre întâii autori români ai veacului ce avansează întrebări privind natura artei, înrâuririle dintre diversele ei forme, rolul versificației ș.a. SCRIERI: Patimile și moartea a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Brașov, 1805; ed. Sibiu, 1888; Verșuri veselitoare la ziua numelui excelenției sale domnului Ioan Bob, Sibiu, 1806; Perirea a doi iubiți, adecă: jalnica întâmplare a lui Piram și Tisbe, cărora s-
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
de o etică a ispășirii, retrăgându-se în sihăstrie și murind, simbolic, pe creasta unui munte, cu iluzia „înălțării”. Alternând cu povestea principală, un alt plan al narațiunii îl are ca protagonist pe fiul preotului, Andrei, elev, supus și el patimilor erotice. Viața de internat, ambianța unei mari școli ieșene, diversitatea tipurilor de liceeni, melancolia adolescentului chinuit de misterele senzualității, dar și de incertitudini spirituale, neliniștit în așteptarea unui „ceva” nedefinit, sunt prinse în secvențe autentice și coerente. Și în Obsesia
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Redescoperirea poeziei, VR, 1984, 9; Cioculescu, Itinerar, IV, 71-76; Anghelescu, Lectura, 38-42; Al. Zub, Cunoaștere de sine și integrare, Iași, 1986, 219-221; Corin Braga, Complexul Fundoianu, ST, 1986, 7; Șerban Cioculescu, Restituiri?, RL, 1986, 42; Dan C. Mihăilescu, Virtuți și patimi de secol XIX, ST, 1989, 1; Nicolae Manolescu, Documentul și interpretarea, RL, 1989, 22; Steinhardt, Monologul, 291-298; Grigurcu, Peisaj, I, 252-255; Dorina Grăsoiu, In memoriam Marin Bucur (1929-1994), RITL, 1994, 2; N. Georgescu, Călinescu își numără elevii, L, 1994, 8
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
alt timp / contopite în unul și același viitor / minune dincolo de uscăciune / ram reînviat de cais / [Mai târziu față-n față cu sinele / fi-va și el alter ego proscris]” - Triptic, III). SCRIERI: Nocturnalia, Cluj-Napoca, 1985; Dragonul spre ziuă, București, 1988; Patimile tânărului Ioan în Arcadii, Cluj-Napoca, 2000. Ediții: Liviu Rebreanu, Răfuiala și alte nuvele, postfața edit., Cluj-Napoca, 1983; N. Steinhardt, Monologul polifonic, Cluj-Napoca, 1991. Traduceri: Anatole France, Zeilor le e sete, Cluj-Napoca, 1978, Revolta îngerilor, Cluj-Napoca, 1978; Anna Brâncoveanu de Noailles
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
Petru Poantă, „Nocturnalia”, TR, 1985, 28; N. Steinhardt, „Nocturnalia”, ST, 1985, 7; Petru Poantă, Virgil Bulat, TBR, 1989, 388; Petru Poantă, Protocolul paradoxelor, ST, 1990, 4; Steinhardt, Monologul, 154-161; Dicț. scriit. rom., I, 405-406; Poantă, Dicț. poeți, 44-45; Constantin Dehelean, „Patimile tânărului Ioan în Arcadii, „Semne” (Deva), 2000, 4; Victor Cubleșan, Rigoarea șăgălniciei, LCF, 2001, 10; Alexandru Sfârlea, Un poet al contrastelor, CL, 2001, 3; Al. Pintescu, Arcadiile „sinoptice” ale lui Virgil Bulat, PSS, 2001, 9-11; Mihai Cimpoi, Un liric ingenuu
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
excelează, dovedind capacități nebănuite pentru descrierea cadrului natural, valorificate și în romanul Moisei (1969). În romanul cu caracter autobiografic intitulat Paranteze (1967), tradus și în alte limbi, autorul evoca Clujul universitar din anii de după 1945, aceeași perioadă fiind descrisă în Patimi, roman apărut postum (1987), unde sunt transpuse din nou scene din viața minerilor transilvăneni. SCRIERI: Mina din vale, București, 1953; Nopțile tăcerii, București, 1957; Dialog în parc, București, 1959; Neamurile, București, 1961; Concert sub nuci, București, 1964; O sută de
BUSECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285961_a_287290]
-
1964; Împăcarea, Cluj, 1966; Cale de trei cântece, București, 1967; Paranteze, București, 1967; Moisei, București, 1969; Al șaselea simț, București, 1972; Copacul cu o mie de ramuri, București, 1974; Poarta de mesteacăn, București, 1976; Sania cu patru roți, București, 1980; Patimi, București, 1987. Traduceri: Huszar Sandor, A venit o fată, București, 1978. Repere bibliografice: Ion Lungu, Teofil Bușecan, „O sută de pași”, TR, 1964, 12; Gabriel Dimisianu, „O sută de pași”, GL, 1964, 14; Elena Savu, „O sută de pași”, VR
BUSECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285961_a_287290]
-
Urmașii Romei (1904), este urmată de alte cărți de versuri și proză: Din lumea gândurilor (1905), Ca fulgu la vânt... (1906), Farmec (1913), Spre zări albastre (1915), Dorina (1916), subintitulată „Însemnările unei fete sincere”, „poemul fantastic” Traista lui Adonis (1916), Patimi (1918), romanul Finci (1920), Ce-a zis Saàdi (1922), romanul Într-un mirador (1922), Nevroză (1924) și „stihurile vesele” din Ca să-ți treacă de urât (1912, tipărite sub semnătura Jorj de Riac). Autor de versuri pe drept uitate, C. e
CAÏR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286010_a_287339]
-
de urât, București, 1912; Farmec, cu ilustrații de A. Murnu și autotipii de Iosif Brand, București, 1913; Spre zări albastre, cu desene de A. Murnu și autotipii de Iosif Brand, București, 1915; Dorina, București, 1916; Traista lui Adonis, București, 1916; Patimi, București, 1918; Tainele lor, București, 1920; Finci, București, 1920; Amurg, București, 1921; Ce-a zis Saàdi, București, 1922; Într-un mirador, București, 1922; Nevroză, București, 1924. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, IV, 144-148; Arghezi, Scrieri, XXIV, 236-237; Tudor Vianu, „Patimi”, L
CAÏR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286010_a_287339]
-
1916; Patimi, București, 1918; Tainele lor, București, 1920; Finci, București, 1920; Amurg, București, 1921; Ce-a zis Saàdi, București, 1922; Într-un mirador, București, 1922; Nevroză, București, 1924. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, IV, 144-148; Arghezi, Scrieri, XXIV, 236-237; Tudor Vianu, „Patimi”, L, 1918, 6; P. Bănescu, „Tainele lor”, „Acțiunea română”, 1920, 1088; Vintilă Pantazopol, „Finci”, U, 1920, 216; Andrei Braniște, „Ce-a zis Saàdi?”, „Aurora română”, 1921, 52; Moartea lui G. Caïr, ADV, 1924, 12 393, U, 1924, 139, 139 bis
CAÏR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286010_a_287339]
-
iubire, 1911), Ilarie Chendi, Ioan Slavici (Bobocel, 1904, Spaima zmeilor, 1908), M. Eminescu (Mira, fragment dramatic inedit, 1904), I. Al. Brătescu-Voinești (Din carnetul unui judecător, 1906), Cincinat Pavelescu (Anul Nou, 1908), D. Karnabatt (De la Ialomicioara la Omul, 1910), I. Agârbiceanu (Patima, 1911), însemnări de Zaharia Bârsan (St. O. Iosif, 1914), V. Savel (Emil Gârleanu. Omul și opera, 1915) ș.a. Nu lipsesc, totuși, republicările: D. Bolintineanu (Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul), I. L. Caragiale (Poveste), O. Goga (Clăcașii, Carmen), V.
CALENDARUL „MINERVEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286021_a_287350]
-
noutăți literare, se aduc manuscrise, fiind singurul mod de a ne întâlni. Cafeneaua are și atitudine critică, destul de mușcătoare. Cei care vorbesc de rău probabil nu pot înfrunta părerea confraților.” S-a dat aici, e adevărat, și frâu liber unor patimi omenești, căci, potrivit lui N. Crevedia: „La Capșa, unde vin toți seniorii,/Local cu două mari despărțituri,/Într-una se mănâncă prăjituri,/ În alta se mănâncă scriitorii”. Tot atât de adevărat este că era și locul de întâlnire a boemilor, chiar a unor
CAFENEAUA CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
deloc vizibilă în versurile românești: cea sentimentală, dominată până la obsesie de plăsmuirea fantasmatică a femeii ideale, „descinsă de pe tărâmul florilor de zăpadă” (aluzie la un tulburător eveniment biografic). E o poezie a simțurilor și a vibrațiilor erotice, dar eliberată de patimă, de pasiunea carnală, cu desprinderea de material specifică motivelor platonice. Cel mai important studiu de mitologie și istorie comparată a religiilor, conceput în perioada exilului său în Spania, este cel consacrat lui Zamolxis și intitulat Mitul dacic în istoria și
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
încă alți câțiva, n-ați aflat încă, încă n-ați aflat, deși e limpede, cauza literaturii este cauza noastră obștească - dar și cauza personală a fiecăruia din noi! Când ai să-l auzi de pildă pe Alexandru Jar vorbind cu patimă împotriva unei cărți slabe, ai să simți că-i pare rău de slăbiciunile acelei cărți (...). Nu e cea mai bună metodă căutarea soluțiilor de unul singur. Dacă vrei să mergi mai repede pe două roate, nu te obosi să inventezi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se cheamă America, pe care Îl Întâlnim În ambele partide, indiferent de faptul că asistăm la războaie culturale În Statele Unite. Chiar În momentul de față avem diviziuni foarte interesante legate de problema căsătoriilor homosexuale sau de filmul lui Mel Gibson, Patimile lui Iisus Hristos. America este o țară extrem de diversă. S-a spus, de pildă, că liberalii atacă filmul lui Mel Gibson, unul al valorilor prin excelență tradiționale. După părerea mea, cea mai puternică critică adusă acestui film a apărut În
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
noi. „Cât despre usturimea mușcărilor mele” scrie Erasmus lui Morus, „răspund că de totdeauna a fost îngăduită scriitorilor libertatea de a înfățișa, nepedepsiți, umorul vieții celei de toate zilele, cu rezerva, însă ca această libertate să nu se transforme în patimă. Sunt uimit de gingășia urechilor din vremea noastră: ele nu mai pot suporta decât titluri pompoase. Mai mult chiar, se văd oameni cu păreri așa de sucite despre religie, că ar răbda mai degrabă cele mai mari pângăriri aduse lui
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
secolul al XV-lea la comanda lui Nikolaus de Sancto Benedicto, lector și canonic de Györ. Pilde asemănătoare oferă pictorul Erhardus, căruia i se atribuie, „cu oarecare dubii”, realizarea Altarului de la Prejmer sau tirolezul Jacobus Kendlinger, cel ce pictează fresca Patimilor de la parterul clopotniței aparținând Bisericii evanghelice din Deal. Uimitor este - spune unul dintre istoricii artelor transilvane - paralelismul stilistic dintre Altarul de la Mediaș și Altarul din Biserica Sf. Elisabeta din Wroclaw (Breslau, 1492-1505), descoperit și comentat de Fabini. Nu este neglijabilă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ea, trebuie să treacă peste împătimirea de plăcere (dulcea împătimire). Dar pentru aceasta trebuie să facă moartă cu totul pornirea păcătoasă a trupului, care constă în izbăvirea de împătimire, iar gândul să-l aibă mai tare ca mișcările rele ale patimilor din lumea cugetării, ceea ce înseamnă depășirea împătimirii de plăcere. Iar dacă e așa, precum și este, până ce ne stăpânește împătimirea nu putem gusta rugăciunea minții nici măcar cu cuvântul de pe vârful buzelor și avem nevoie să simțim prin simțul pipăitului numaidecât durerea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]