8,364 matches
-
experimentale față de practica pedagogică este acela al unui criteriu științific, al unui control conștient și inteligent al acestei activități" (37). Cunoscătoare a spiritului epocii, Izabela Sadoveanu a sesizat mai bine cerințele vremii, necesitatea și posibilitatea unor cercetări experimentale în domeniul pedagogiei, domeniu care are nu numai un caracter normativ, ci și explicativ. Articolele, studiile și dezbaterile ce s-au purtat pe tema pedagogiei experimentale nu au fost lipsite de roade. Deși nu în accepțiunea strictă a pedagogiei experimentale a unor măsurători
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
spiritului epocii, Izabela Sadoveanu a sesizat mai bine cerințele vremii, necesitatea și posibilitatea unor cercetări experimentale în domeniul pedagogiei, domeniu care are nu numai un caracter normativ, ci și explicativ. Articolele, studiile și dezbaterile ce s-au purtat pe tema pedagogiei experimentale nu au fost lipsite de roade. Deși nu în accepțiunea strictă a pedagogiei experimentale a unor măsurători meticuloase privind dezvoltarea fizică și activitatea psihică a copiilor în România antebelică au fost efectuate unele experimente menite să contribuie la perfecționarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cercetări experimentale în domeniul pedagogiei, domeniu care are nu numai un caracter normativ, ci și explicativ. Articolele, studiile și dezbaterile ce s-au purtat pe tema pedagogiei experimentale nu au fost lipsite de roade. Deși nu în accepțiunea strictă a pedagogiei experimentale a unor măsurători meticuloase privind dezvoltarea fizică și activitatea psihică a copiilor în România antebelică au fost efectuate unele experimente menite să contribuie la perfecționarea învățămîntului. Așa au fost experimentele (organizate în cadrul Seminarului pedagogic al Universității din București, condus
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
predarea geometriei (prof. Gh. Țițeica 1903/ 1904), predarea chimiei și fizicii (prof. Gh. A. Dima 1907/ 1908), predarea limbilor moderne (prof. C. Litzica 1905/1906) etc. (38, pp. 91-159). Chiar dacă nu au avut rigoarea cerută de marii teoreticieni ai "științifizării pedagogiei", aceste experimente au avut meritul de a fi supus investigației nu copilul, ci fenomenul educației, ca atare. Pe de altă parte, se cuvine să fie semnalată această valoroasă tradiție a școlii românești, părăsită din nefericire în unele din perioadele care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tradiție a școlii românești, părăsită din nefericire în unele din perioadele care au urmat: schimbările de amploare din conținutul și tehnica de instruire erau precedate de investigații realizate de cei mai prestigioși reprezentanți ai corpului didactic. Spiritul înnoitor, manifestat în pedagogia românească de la începutul secolului, nu s-a limitat la promovarea principiilor fundamentale ale școlii experimentale. S-a mers mai departe, exprimîndu-se, în mod sincronic, idei proprii "educației noi". Astfel, Grigore Tăbăcaru scria în numărul 1 al revistei "Școala" din 1905
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și activitatea copilului, concepte în jurul cărora se construiește teoria pedagogică a lui Slavici (39, p. 9). Am fi tentați să credem că astfel de idei au fost preluate de la Maria Montessori, dacă n-am ști că lucrările sale fundamentale, Metoda pedagogiei științifice și Autoeducația în școlile elementare au apărut în 1909, respectiv 1916. "Copilul" scria Slavici în maniera marilor maeștri ai "educației noi" "nu se pătrunde de iubirea în muncă decît făcînd ceea ce face din propriul său îndemn și cu plăcere
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
multă autonomie, dar și de cooperare. Spiritul educației noi era puternic susținut de cercetările experimentale efectuate în epocă, dintre care unele erau conduse de Éd. Claparède și O. Decroly. Este semnificativ că amîndoi sînt autori ai unor valoroase studii de pedagogie experimentală (Éd. Claparède Psihologia copilului și pedagogia experimentală, 1905; ediția a III-a, refăcută, a apărut în 1920; O. Decroly și R. Buyse Introduction à la pédagogie quantitative, 1923). Alături de ei s-a remarcat Th. Simon, colaboratorul lui A. Binet
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educației noi era puternic susținut de cercetările experimentale efectuate în epocă, dintre care unele erau conduse de Éd. Claparède și O. Decroly. Este semnificativ că amîndoi sînt autori ai unor valoroase studii de pedagogie experimentală (Éd. Claparède Psihologia copilului și pedagogia experimentală, 1905; ediția a III-a, refăcută, a apărut în 1920; O. Decroly și R. Buyse Introduction à la pédagogie quantitative, 1923). Alături de ei s-a remarcat Th. Simon, colaboratorul lui A. Binet, care conducea societatea "A. Binet" și care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ei s-a remarcat Th. Simon, colaboratorul lui A. Binet, care conducea societatea "A. Binet" și care a publicat, în 1924, Pédagogie experimentale. În S.U.A., Edward Lee Thorndike s-a impus ca principal promotor al tehnicilor de măsurare în domeniul pedagogiei. Lor li s-a adăugat cea de-a doua generație de experimentaliști în pedagogie sau în psihologia educației: Raymond Buyse și T. Jonckheere (Belgia), J. Piaget (Elveția), F. Clarke (Anglia) etc. Acum, în deceniile trei și patru, spre deosebire de perioada antebelică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Binet" și care a publicat, în 1924, Pédagogie experimentale. În S.U.A., Edward Lee Thorndike s-a impus ca principal promotor al tehnicilor de măsurare în domeniul pedagogiei. Lor li s-a adăugat cea de-a doua generație de experimentaliști în pedagogie sau în psihologia educației: Raymond Buyse și T. Jonckheere (Belgia), J. Piaget (Elveția), F. Clarke (Anglia) etc. Acum, în deceniile trei și patru, spre deosebire de perioada antebelică, se considera că pedagogia experimentală este numai o ramură a pedagogiei nu "pedagogia integrală
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a adăugat cea de-a doua generație de experimentaliști în pedagogie sau în psihologia educației: Raymond Buyse și T. Jonckheere (Belgia), J. Piaget (Elveția), F. Clarke (Anglia) etc. Acum, în deceniile trei și patru, spre deosebire de perioada antebelică, se considera că pedagogia experimentală este numai o ramură a pedagogiei nu "pedagogia integrală" -, că educația, și nu copilul, este obiectul acestei discipline, că nu orice aspect al educației poate fi cercetat pe cale experimentală, existînd anumite limite de ordin tehnic și moral. Cu toate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de experimentaliști în pedagogie sau în psihologia educației: Raymond Buyse și T. Jonckheere (Belgia), J. Piaget (Elveția), F. Clarke (Anglia) etc. Acum, în deceniile trei și patru, spre deosebire de perioada antebelică, se considera că pedagogia experimentală este numai o ramură a pedagogiei nu "pedagogia integrală" -, că educația, și nu copilul, este obiectul acestei discipline, că nu orice aspect al educației poate fi cercetat pe cale experimentală, existînd anumite limite de ordin tehnic și moral. Cu toate acestea, așa cum afirma și Em. Planchard, pedagogia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în pedagogie sau în psihologia educației: Raymond Buyse și T. Jonckheere (Belgia), J. Piaget (Elveția), F. Clarke (Anglia) etc. Acum, în deceniile trei și patru, spre deosebire de perioada antebelică, se considera că pedagogia experimentală este numai o ramură a pedagogiei nu "pedagogia integrală" -, că educația, și nu copilul, este obiectul acestei discipline, că nu orice aspect al educației poate fi cercetat pe cale experimentală, existînd anumite limite de ordin tehnic și moral. Cu toate acestea, așa cum afirma și Em. Planchard, pedagogia experimentală se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogiei nu "pedagogia integrală" -, că educația, și nu copilul, este obiectul acestei discipline, că nu orice aspect al educației poate fi cercetat pe cale experimentală, existînd anumite limite de ordin tehnic și moral. Cu toate acestea, așa cum afirma și Em. Planchard, pedagogia experimentală se afla încă într-o fază de tatonare, de dezvoltare sporadică (1, p. 136). Oricum, educația nouă și pedagogia experimentală se sprijineau reciproc. Amploarea pe care a luat-o utilizarea testelor se explică atît prin tendința de individualizare a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fi cercetat pe cale experimentală, existînd anumite limite de ordin tehnic și moral. Cu toate acestea, așa cum afirma și Em. Planchard, pedagogia experimentală se afla încă într-o fază de tatonare, de dezvoltare sporadică (1, p. 136). Oricum, educația nouă și pedagogia experimentală se sprijineau reciproc. Amploarea pe care a luat-o utilizarea testelor se explică atît prin tendința de individualizare a învățămîntului, cît și prin importanța acordată factorului ereditar în dezvoltarea ființei umane ambele, idei fundamentale ale educației noi. În general
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
subiectele de discutat, de a considera educatorul ca pe un simplu camarad mai mare etc. Idei similare erau aplicate la Summerhill (Anglia) începînd cu 1924, de către ALEXANDER SUTHERLAND NEILL (1883-1973), despre care Ad. Ferrière spunea că este "copilul teribil al pedagogiei extremiste din Anglia". Astfel de "inovații", ca și diversele modalități de a realiza selfgovernment-ul cu puternice influențe ale "educației libere" au supraapreciat potențele copilului, interesele sale spontane, nesocotind vîrsta la care apar tendințele spre cooperare; în consecință, ele au dus
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și stadiile dezvoltării ființei umane este seducătoare și, pînă la un punct, am fi tentați să-i dăm crezare. O analiză mai atentă ne determină însă să manifestăm multe rezerve. De altfel, ea a și fost părăsită de psihologie și pedagogie. Pe de altă parte, urmînd această ipoteză, Ferrière nu a făcut nici un pas înainte în cunoașterea copilăriei; a păstrat periodizarea pe care o propusese J. A. Comenius, precum și caracterizările pe care le întîlnim la predecesorii săi și care, după propria
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
el credea că, mai ales printr-o nouă școală, care pune în practică ideile educației noi, se va putea inocula tinerei generații spiritul de dreptate și pace și se va ajunge astfel la o lume mai bună. 7.2. Concilierea pedagogiei sociale cu educația nouă; munca pe echipe Interesul pentru educarea capacității de cooperare, în condițiile luării în considerare a particularităților individuale ale elevilor, a fost deosebit de puternic în deceniile trei și patru. Principalii teoreticieni ai acestei tendințe au fost francezul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se realiza o sinteză care se copia pe un caiet. La sfîrșitul zilei, fiecare grupă raporta celorlalte rezultatele activității, rezultate ce se discutau cu întreaga clasă. Roger Cousinet făcuse constatarea că grupul de elevi posedă numeroase resurse educative neexplorate de pedagogia clasică: "Firește, cum viața școlară a copilului trebuie să fie o viață adevărată, pregătindu-l pentru viața sa de adult, din această cauză școala trebuie să fie o comunitate, iar copiii trebuie să poată lucra nu izolat, ci împreună cu colegii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prin activitate în grup, cît și individuală (23). Deceniile trei și patru au însemnat, pentru mișcarea progresivistă, o continuă lărgire a cercului de aderenți și o încercare de aprofundare a bazei sale teoretice prin contribuția unor reprezentanți de frunte ai pedagogiei americane din acea perioadă JOHN L. CHILDS, G. COUNTS, BOYD H. BODE, WILLIAM HEARD KILPATRICK ș.a. Acesta din urmă este și inițiatorul așa-numitei metode a proiectelor (Project Method), prin care se punea în aplicare una din ideile fundamentale ale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Utilizarea în exclusivitate a metodei proiectelor duce la o scădere a nivelului de instruire, mai ales în ceea ce privește sistematizarea cunoștințelor (20, p. 90). În deceniul al treilea, în organizarea școlilor progresiviste s-au avut în vedere, mai ales, două din tezele pedagogiei lui J. Dewey: situarea copilului, cu interesele sale, în centrul educației și luarea în considerare a ritmului alert de schimbare a societății. Această ultimă problemă este abordată și de W. H. Kilpatrick într-una din lucrările sale Education for a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
individuale diferite. Și totuși, dacă ne gîndim că o anumită orientare a educației noi a sfîrșit în nondirectivism, nu putem să nu privim "părerile" lui Alain ca un avertisment... 8 TENDINȚE ÎN FILOSOFIA EDUCAȚIEI 8.1. Aspirația spre valorile "eterne" pedagogia culturii Într-o perioadă în care aproape toate marile tendințe politice și filosofice căutau să-și elaboreze teorii proprii asupra educației, pentru ca tînăra generație să fie crescută în spiritul ideilor pe care ele le promovau idei noi, dintre care multe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
umane. Eduard Spranger este unul din reprezentanții "filosofiei vieții" (alături de Fr. Nietzsche, W. Dilthey, G. Simmel, O. Spengler) filosofie de nuanță idealistă, neoromantică, de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. A funcționat ca profesor de filosofie și pedagogie la universitățile din Leipzig (1911-1920), Berlin, Tübingen (1946-1952). Elev nu întru totul fidel al lui W. Dilthey (1833-1911), a continuat și dezvoltat ideile filosofice și psihologice ale magistrului său elaborînd, pe această bază, o nouă teorie pedagogică. W. Dilthey grupa
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
psihologie asociaționistă, care pornește de la elemente, de la părți, ci de la una care pune pe prim plan întregul, unitatea concretă și vie a sufletului o psihologie structuralistă. În consecință, reprezentanții filosofiei vieții, deci și Spranger, manifestă numeroase rezerve față de psihologia și pedagogia experimentală, care își propun să stabilească legi generale ale psihicului uman și ale educației. Filosofia vieții nu are în vedere omul abstract, generalul exprimat prin legi, ci ceea ce este particular, viața ca atare. Pentru a surprinde integral viața psihică, cu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
însă în care mișcarea pedagogică era preocupată să ofere soluții modalităților de angajare a copilului și tînărului în actul cunoașterii, Eduard Spranger nu se sfiește să denumească primul aspect al actului educațional receptare, într-o viziune foarte apropiată de vechea pedagogie. Pentru el prezintă mai puțină importanță modul în care se realizează această receptare; de un mai mare interes se bucură cel de-al doilea moment: trăirea considerat ca fiind propriu pedagogiei culturii. Educative devin numai valorile trăite; ele au ecou
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]