34,654 matches
-
C. I.: Suspiciunea și teama. S. Ț.: Exact, să trăiești sub imperiul acesta al fricii pentru că, în fond, sistemul comunist a rezistat numai prin frică. La bază a fost crima, precum și ceea ce rezulta pentru ceilalți din crimă: frica! C. I.: Penitenciarul Iași era de triaj sau de tranzit? S. Ț.: Era de triaj și am stat doar o lună de zile. Domnule, ne-au înfometat acolo și nu altceva! Când am plecat de la Iași ni s-a dat câte un sfert
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a adus la Iași (întâmplarea a făcut să fiu de față) și știți cum făcea ăsta? Spunea doar atât: "hleb, hleb, hleb!" Pâine, adică. Mi-am adus aminte de această imagine după ce am trecut și eu prin înfometarea maximă de la Penitenciarul Iași. De unde venea ăsta și cum a trăit? În ce condiții li s-a dat sau nu li s-a dat de mâncare pentru că efectiv nu mai știa nimic altceva decât hleb, hleb, hleb? Asta este înfometarea și aici a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
izolare, știu ce vă zic: nu se rezista! Și atunci s-a oferit și s-a dus un altul în locul bolnavului. C. I.: Hainele de pe dumneavoastră erau cele cu care fuseseți arestat? S. Ț.: Da, asta până la Salcia. Prin toate penitenciarele de tranziție mergeai cu hainele tale. În Jilava am făcut schimb cu cineva: aveam un basc bleumaren, acela avea căciulă și ăsta cu căciulă mi-a zis să facem schimb. Eu m-am gândit, vine iarna, ce mă fac cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu aveau voie să aibă contact cu familia în nicio situație. La Jilava am făcut izolare. A fost un conflict între mine și un alt deținut. C. I.: De fapt, vreau să-mi spuneți aceleași lucruri și despre șederea în penitenciarul Jilava: ce oameni ați întâlnit la Jilava, pentru ce anume erau condamnați, dacă, la fel ca la Iași se purtau discuții între deținuți, dacă ați fost recalcitrant și dacă ați avut conflicte cu vreun gardian. Pentru ce anume ați fost
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cei care trebuiau executați. Spațiul acela unde erau executați așa era numit: "Valea plângerii". C. I.: Ați auzit împușcături în Fort? S.Ț.: Nu, pentru că zidurile erau groase de peste un metru. "Valea plângerii", valea castanilor, a piersicilor era în spațiul penitenciarului. Când am ajuns la Jilava au fost și deținuți care au mers cu noi în lanțuri și la mâini și la picioare: erau condamnații la moarte, cu pedeapsa capitală. Acești deținuți stăteau într-o cameră specială, nu stăteau la comun
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
planetă avem un drum foarte scurt, iar moartea este sigură de victoria ei, dându-ne o nouă șansă de viață. Având această convingere nu eram înspăimântat câtuși de puțin că voi muri pe acolo sau voi trăi. C. I.: Din penitenciarele acestea de tranzit mai erau deținuți scoși la anchetă? S. Ț.: Sigur că da! C. I.: Dar nume de gardieni, în afară de "Biserică", mai țineți minte? S. Ț.: Nu, pentru că nu aveam contact direct cu ei, veneau doar la vizetă și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din balta Brăilei și din Deltă. În lagărele Dunării C. I: Puteți să enumerați în ordine cronologică locurile de detenție? S. Ț.: Sigur! Iași, Jilava pe Reduit, Fortul 13. A urmat Brăila, unde am stat aproximativ o lună într-un penitenciar de triaj. Apoi, cele 70 de "pachete" am fost îmbarcați pe bac și am ajuns la Salcia. De la Salcia am stat foarte puțin timp la Băndoiu, apoi Strâmba, Stoenești, Luciu Giurgeni, Periprava, pe bacul Adour, am stat foarte puțin la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
agricole, dar dormitorul era pe bac. De pe bac am fost duși la Grindu, dar nu am stat mult acolo pentru că ne-au întors, în 1963 spre toamnă, la Luciu Giurgeni. Așa, și cum vă spuneam, de la Jilava am ajuns la penitenciar la Brăila, iar de la Brăila am fost îmbarcați într-un șlep și am mers pe Dunăre. Țin minte oamenii care erau pe șlep, însă doar imaginea lor nu și numele. Îi țin minte doar pe Mircea Marin, că a ajuns
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
griji că ar vrea careva dintre noi să evadeze. Am făcut și foc. Loredan a mai cântat și el ceva, pentru că, în ciuda detenției, nu-și pierduse capacitățile vocale. Dușmanii deținuților Turnători și torționari C. I.: În timpul șederii prin aceste colonii penitenciare de muncă din Balta Brăilei și din Deltă nu erau printre deținuți și turnători, delatori care colaborau cu gardienii? S. Ț.: Erau mulți, domnule, erau mulți. C. I.: Îi știați? S. Ț.: Sigur că-i cunoșteam, dar nu poți reține
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în lagăr și pe care, la eliberare, le luasem într-o geantă pe care mi-au dat-o!? Am scris adresa și am trimis geanta aia acasă. Cei de acasă, atunci când au primit-o, au crezut că am murit și penitenciarul le-a trimis lucrurile rămase după mine. Vă dați seama în ce panică au trăit? C. I.: Și nu ați avut inspirația să lăsați măcar câteva cuvinte scrise în geantă? S. Ț.: Nimic! Mi-am zis că o să ajung repede
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
povestit deja despre de felul în care gândeau și acționau comuniștii privitor la transmiterea vinovăției în familie. Zipa, fost prim-pretor de poliție la Iași - avea 85 de ani acest om, nu mai avea dantură când l-am întâlnit la Penitenciarul Iași -, a fost arestat și condamnat 15 ani pentru faptul că tatăl lui a reprimat Răscoala din 1907. Pentru comuniști vinovăția era colectivă nu individuală, pentru că trebuiau să reprime întreaga masă: elevi, studenți, funcționari, țărani, muncitori, intelectuali. Trebuia ca toți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
prima dată! Am ajuns iar la pichet și cei de acolo m-au căinat din nou: "Măi, cumetre, ce Dumnezeu ai făcut de ai greșit din nou?!" Le părea efectiv rău. M-au dus iar la poliție, iar de la poliție, la penitenciarul lor, unde am stat două săptămâni. Și mi-am scris și eu ca toți proștii numele pe perete. Ce era să fac? Era cea mai inteligentă manieră de a lăsa o urmă că a trecut pe acolo Țuțu Spiru, o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
avem nimic în comun. L-au anchetat pe Țonea, nu pe mine, că el a tras și din cauza acestui fapt eu am fost cel care a zis "hai să plecăm!". De asta m-am legat de el. C. I.: La penitenciarul Galați ați fost băgat pe celular? Câți oameni erați într-o celulă? S. M.: La Galați m-au băgat pe mine la o celulă singur, la celula 200. Sub mine era Maniu. C. I.: Iuliu Maniu? S. M.: Da, Iuliu Maniu! C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
m-au adus la Bârlad dar pentru foarte scurt timp. C. I.: Cât ați stat la Galați? S. M.: Am stat iunie, iulie, august. În septembrie sau octombrie, că țin minte că se culegea porumbul, m-au adus la Bârlad la penitenciar. C. I.: A fost penitenciar la Bârlad? S. M.: Da, a fost unde-i acum spitalul TBC. Am fost băgat la salonul 1 sau 2, nu mai țin minte precis, și aveam doi paznici: unul era din Zorleni, Frunză îl chema
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dar pentru foarte scurt timp. C. I.: Cât ați stat la Galați? S. M.: Am stat iunie, iulie, august. În septembrie sau octombrie, că țin minte că se culegea porumbul, m-au adus la Bârlad la penitenciar. C. I.: A fost penitenciar la Bârlad? S. M.: Da, a fost unde-i acum spitalul TBC. Am fost băgat la salonul 1 sau 2, nu mai țin minte precis, și aveam doi paznici: unul era din Zorleni, Frunză îl chema, și unul din Ivești, Băjenică
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
se spunea: "intrați aici! Stați acolo, jos! Nu vorbește nimeni! Ce te interesează? Taci din gură!". Așa s-a desfășurat procesul și m-au condamnat la 3 ani de închisoare corecțională pentru delict de uneltire contra ordinii sociale. Deținut în Penitenciarul Galați C. I.: După ce s-a dat sentința ați fost încarcerat? S. M.: Da, sigur, tot la Galați la penitenciar și am stat până pe 24 mai sau iunie 1951. După sentință n-am mai fost dus la celula mea, ci m-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
desfășurat procesul și m-au condamnat la 3 ani de închisoare corecțională pentru delict de uneltire contra ordinii sociale. Deținut în Penitenciarul Galați C. I.: După ce s-a dat sentința ați fost încarcerat? S. M.: Da, sigur, tot la Galați la penitenciar și am stat până pe 24 mai sau iunie 1951. După sentință n-am mai fost dus la celula mea, ci m-au dus la salonul 2. Acolo am întâlnit tot felul de oameni. C. I.: Câți erați în salon? S. M
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Era mai dureros când te băgau la un salon mare și n-aveai unde dormi și dormeai cu capul lângă tineta de murdărie. Că acolo dormeai, că n-aveai unde. C. I.: Ce oameni ziceați că ați întâlnit acolo la penitenciar? S. M.: La penitenciarul Galați era comandant Goiciu 15 pe vremea aia. Am să vă povestesc niște întâmplări de acolo. De aici, din zonă eram eu, Donțu Iordache 16, Jan Iacob 17 și moș Dărăbană 18, că era mult mai bătrân
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
când te băgau la un salon mare și n-aveai unde dormi și dormeai cu capul lângă tineta de murdărie. Că acolo dormeai, că n-aveai unde. C. I.: Ce oameni ziceați că ați întâlnit acolo la penitenciar? S. M.: La penitenciarul Galați era comandant Goiciu 15 pe vremea aia. Am să vă povestesc niște întâmplări de acolo. De aici, din zonă eram eu, Donțu Iordache 16, Jan Iacob 17 și moș Dărăbană 18, că era mult mai bătrân ca mine. C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vă povestesc și cu palma cum a fost când vom ajunge la ea, că e poveste lungă. Eu le-am spus anchetatorilor la Bârlad: "eu sunt omul DGP-ului, nu aveți nimic cu mine!" C. I.: Adică Direcția Generală a Penitenciarelor, aveați deja sentința pronunțată. S. M.: Sigur. Și le-am mai zis: "eu sunt condamnat pentru faptele mele, n-aveți nimic cu mine". A doua zi, în cursul nopții, m-au îmbarcat la tren, escortat de un locotenent major mărunțel de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acolo: "mi-a făcut greutăți pe drum, are epilepsie!" Am stat doar vreo 20 de minute acolo și a venit cineva și a întrebat: "care ești bolnav de epilepsie?" "Eu!" Și gata, m-au săltat și m-au dus la penitenciar. Acolo, m-au predat cum că aș fi bolnav de epilepsie și nu m-au mai controlat prin buzunare, că aveam țigări și pâine pe care mi le dăduseră călătorii din tren. La Porta Albă, în brigada pedepsită C. I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
10 în colonie, brigadierul meu a raportat la ofițerul de serviciu, Petrică Burchișan (căruia i se mai spunea "Petrică Cap de lemn", pentru că nu știa decât carcera și închisoarea, carcera și închisoarea, adică drept pedeapsă ori carceră ori înapoi la penitenciar), că eu am făcut semne cu alfabetul surdomut, cum că... și așa mai departe. Iar eu am spus: "Nu-i adevărat, minte!" "Cum adică minte!?" "Minte!" " I-auzi, șef de escortă, ce spune deținutul!" Da domnule!, și șeful de escortă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a zis și el că plec acasă și îmi aranjează tot. M-am dus, am dat în primire ce-am avut eu și gata, ne-au dat drumul. Din 17, numai doi am plecat la gară. Restul au plecat la penitenciarele de unde erau veniți ca să-și ia bagajele, dar s-au dus tot cu escortă. Și ce să vezi, nea Tudorică îmi zice: "Ne întâlnim la Dorobanțu!" Și ne-am întâlnit și am băut și am petrecut și am scăpat și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
gândește!? I. N.: Asta este interesant, dar este și groaznic, pentru că tu chinuiești un om în halul acela pentru că a spus ceva sau pentru că a gândit ceva. M-am întors la Iași după două luni de anchetă, dar nu la penitenciar, ci tot la Securitate. Și am avut anchetă și la Iași, din nou. Nu m-au mai bătut, a fost o anchetă mai mult formală și sumară, pentru că își făcuseră norma de bătaie ăia de la București. Am fost ținut aici
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de vorbă... C. I.: Și asta a fost singura confruntare? I. N.: Da, și cu aceasta s-a terminat dosarul meu și am mai stat vreo săptămână la Securitate. De la Securitatea Iași, de sus de pe Copou, m-au dus la Penitenciarul Iași. Procesul unuia, condamnarea întregii familii C. I.: Ați fost adus în fața judecătorilor? I. N.: Am fost judecat, executat la Tribunalul Militar Iași, care era pe strada Karl Marx, de către colonelul Gavrilaș. Erau de toți 6 judecători în completul de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]