6,847 matches
-
asta e. Acum, este adevărat că lu’ Moșu nu i s-a tras numai din cele patru pachete de Mărășești zilnice. El a lucrat toată viața în mină - la minele de aur din Apuseni - și avea praf de siliciu în plămîni, silicoză adică. Asta se pare că oferă un mediu favorizant pentru cancerul pulmonar. În plus, prin anii ’50, a lucrat și într-o mină de uraniu, păstorită de ruși. Faptul că mina era sub ruși nu e relevant, dar că
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
numeroasele construcții anexe se înșirau, ca prinse într-o horă, jur împrejurul clădirii principale. Ceea ce dădea farmec și tihnă acestor binecuvântate locuri erau împrejurimile: imensul parc, cu ale cărui frumuseți ne încântam privirile, iar verdeața și răcoarea lui ne aeriseau plămânii și ne oxigenau creierul; iazul, în a cărui apă se oglindeau sălciile pletoase și bisericuța de pe malul dinspre miază-zi; pădurea, care îmbrăca panta abruptă a dealului dinspre apus și se întindea până spre Ghilia și Lozna. Parcul, iazul cu insula
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
încercările și trăirile sufletești la care sunt supuși, astfel că toți trăitorii au prilejul să învețe în orice clipă a existenței lor. Prima lecție a oricărei ființe umane este oferită de momentul venirii pe lume, când oxigenul ce-i inundă plămânii îi provoacă noului născut acel țipăt cu care își trâmbițează intrarea în viață. Ca și în școala instituțională, nu toți participanții la școala vieții sunt la fel de dotați, la fel de interesați și la fel de sârguincioși. Unii învață din experiența proprie și sunt dornici
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
suna și pentru el, după ce i-a auzit clinchetul mai mult de 40 de ani... Cu servieta, îmbătrânită și ea, burdușită cu caiete de teze, cu extemporale, cu manuale și culegeri, pornește pe jos spre casă. Vrea să simtă în plămâni aerul curat și rece, după orele petrecute în spațiul închis al claselor aglomerate, să-l savureze ca pe o băutură răcoritoare în arșița verii. Cu pași măsurați, cu umărul drept înclinat de greutatea din mână, merge spre casă pe drumul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
le încerca gustul, am devenit dependent de nicotină și numai după mulți ani, și cu mari eforturi de voință, m-am debarasat de această patimă. Mult mai târziu mi-am dat seama că eram niște copii proști care ne afumam plămânii și inspiram, odată cu fumul, mirosul pestilențial al unui closet fără apă curentă și fără scurgere. În anotimpurile calde și pe vreme bună mergeam pe dealul din spatele spălătoriei, urcând prin pădure o pantă abruptă care ne punea mari probleme la urcat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mal au tras o spaimă groaznică. Siegfried plângea. Ce am pățit de fapt? Atingând fundul apei mi-am dat seama că e moale, ca nisipul mișcător. Atunci am încercat să țâșnesc spre suprafață, dar am uitat să expir aerul din plămâni iar la suprafață am încercat să inspir aer. Cum să inspir ? Ce să inspir, când nu reușisem să expir aerul din plămâni? M-am dus din nou la fund și din nou aceeași fază. La următoarea scufundare intrasem în panică
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
moale, ca nisipul mișcător. Atunci am încercat să țâșnesc spre suprafață, dar am uitat să expir aerul din plămâni iar la suprafață am încercat să inspir aer. Cum să inspir ? Ce să inspir, când nu reușisem să expir aerul din plămâni? M-am dus din nou la fund și din nou aceeași fază. La următoarea scufundare intrasem în panică. Mă simțeam ca un pește pe uscat. Voința mea de a trăi a fost mai puternică decât panica ce mă cuprinsese. Am
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
dar a cedat și am căzut pe burtă. Câteva momente nu m-am mișcat dar auzeam tot ce spuneau cei adunați în jurul meu. Căzând pe burtă, din cauza impactului, am rămas fără aer și până am putut primi aer în plămâni mă zbăteam ca un pește pe uscat. În momentul când plămânii s-au umplut cu aer m-am ridicat singur. Arătam jalnic, hainele erau zdrențuite, aveam o rană la braț, spatele arăta ca o arătură peste care a trecut grapa
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
m-am mișcat dar auzeam tot ce spuneau cei adunați în jurul meu. Căzând pe burtă, din cauza impactului, am rămas fără aer și până am putut primi aer în plămâni mă zbăteam ca un pește pe uscat. În momentul când plămânii s-au umplut cu aer m-am ridicat singur. Arătam jalnic, hainele erau zdrențuite, aveam o rană la braț, spatele arăta ca o arătură peste care a trecut grapa plus alte câteva zgârieturi la picioare, în rest totul era bine
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pe aproapele tău și crezi și în suferința altora. Atât bogăția cât și sărăcia au dimensiunea și laturile lor ascunse. Numai destinul poate interveni între aceste două stări opuse. El te poate ridica, crucifica sau te poate încătușa. Umplându-și plămânii cu aerul curat din afara adăpostului, pășea încrezătoare și triumfătoare cu pași siguri spre un nou început. Arăta ca o floare cu doi boboci, iar pe dinăuntru era ca o buruiană ofilită de soare. Partea a II-a Viața în pribegie
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
curiozitate maximă stația unde urma să coboare. Pentru prima oară desluși cuvântul scris cu majuscule ,,Solnok”. Era denumirea unui oraș ales la întâmplare din Vestul țării, dincolo de graniță. Fiecare respirație îi era din ce în ce mai grea și anevoioasă. Psihic era epuizată, iar plămânii parcă îi ardeau de atâta efort. Picioarele îi zvâcneau dureros în pantofiorii cu care stătuse încălțată atâtea ore. Stomacul se răzvrătea neavând în acel moment nici o posibilitate de a-l potoli. Își adună toată energia pozitivă, ridică repede capul și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
pectorala și infarctul miocardic; de asemenea, este favorizată apariția insuficientei circulatorii. Boli ale aparatului respirator: tuse cronică, bronșita și emfizem pulmonar; agravarea tuberculozelor. Cancere de diferite tipuri: al cavitații bucale, de laringe, de esofag, de duoden, si, în special, de plămân. În prevenirea fumatului la adolescenți accentul trebuie pus nu atât pe efectele enumerate mai sus (care sunt de lungă durată, si care adolescenților le par foarte îndepărtate de viața lor), ci pe efectele de scurtă durată ale consumului de tutun
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
zice. S-a umplut mașina cu gaze de la motor. Arunc o privire spre femeie și-mi dau seama că e gravidă. Întind mîna și împing fereastra de sus. Cîțiva, lîngă mine, răsuflă ușurați. Răsuflu și eu parcă mai din adîncul plămînilor: se simte aerul curat și rece. Femeia de pe scaun s-a îmbujorat și parcă a început să se mai adune, că prea era leșinată cînd mi-a vorbit; o fi răbdat mult pînă să mă roage să deschid fereastra. Închideți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
este numit În calitate de Revisore și representante al Antrepositului Regiei Monopolului Tutunurilor din acestu judeciu”. Informarea fusese foarte importantă deoarece statul punea mare preț pe veniturile aduse de această plantă căreia nu i se cunoștea toxicitatea pe atunci, orice moarte de plămâni fiind pusă pe seama „ofticii”. Cum plantațiile clandestine abundau În mediul rural, polițaiul trebuia să știe cu cine va discuta pe viitor pe marginea acestei teme. În aceeași zi, 25 august, Alexandrescu primea de la prefectură adresa nr.7396 ce conținea o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
această poziție, era bătut cu un sac de nisip, care avea o greutate de 4-5 kg. Loviturile dislocau organele interne, fără a se putea constata, ulterior, urme pe suprafața corpului. Pe corpul victimei nu rămânea niciun semn, dar În interior, plămânii, inima, ficatul, rinichii erau puternic afectate. După un timp, deținutul simțea dureri mari În diferite părți ale corpului, care duceau la boli incurabile, sfârșind În spital de o boală comună: TBC, hepatită, boli de rinichi sau alte afecțiuni. Cuierul. Unii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
meserie, foarte ambițios și muncitor; indiferent pe ce punea mâna “executa” tot și bine. Maria - mama, o femeie frumoasă, casnică, croitoreasă, nu foarte strălucită, dar tot ce avea nevoie își făcea singură. A fost bolnavă din tinerețe: hipertensiune, bolnavă de plămâni, bronșită astmatică. S-a pensionat pe caz de boală, de tânără. Îmi amintesc că în clasa a opta am întrerupt școala și am mers la C.A.P. în locul ei. Au început viața împreună la o vârstă destul de tânără, căsătorindu-se
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
trimisese o scrisoare prin care îi înștiința că Gheorghe participase la luptele de la Chilia Nouă și că fusese rănit la mâna dreaptă și era aproape vindecat. Numai că stând în tranșee pe timp friguros, fără echipament mai gros, răcise la plămâni și era internat într-un spital din Chilia Nouă. Maria la auzul acestei vești a început să plângă de nu se mai putea opri iar copiii, nici ei nu se puteau stăpâni văzându-i pe cei mari atât de îngrijorați
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
care erau supuși. Nu știm cum sunau vocile lor, nici care le erau mișcările. Dar suntem totuși siguri că toate acestea au fost realmente cu putință: că făpturi omenești ca și noi, cu brațe și picioare ca ale noastre, cu plămâni și voci asemănătoare, au găsit cu cale să capteze energia invizibilă a acestei comunicări la distanță. Putem, firește, citi tomuri savante despre istoria spectacolului sau anumite studii de arheologie și de la toate vom Învăța câte ceva. Totuși, actorul, prin munca sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
strălucitoare pe rafturile bibliotecii lui. 3 Tata Își punea la loc masca și continua să bată din picioare și să atace În timp ce eu ieșeam repede pe unde intrasem. După căldura din holul de la intrare, unde buștenii trosneau În căminul mare, plămânii primeau șocul aerului Înghețat de afară. Mă uitam să văd care dintre cele două mașini, Benz sau Wolseley, mă aștepta să mă ducă la școală. Prima, un automobil mare decapotabil, condus de Volkov, un șofer blând, cu față palidă, era
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În prealabil greutăți la picioare, erau Împușcați de durii marinari bolșevici, importați din Sevastopol În acest scop. Tata, care nu era inofensiv, ajunsese Între timp la noi, după câteva aventuri periculoase și, În acea regiune a specialiștilor În boli de plămâni, adoptase travestiul unui medic, fără a-și schimba numele („simplu și elegant“ - cum ar fi spus un comentator de șah despre o mutare corespunzătoare pe tablă). Locuiam Într-o vilă discretă pe care o prietenă generoasă, contesa Sofia Panin, ne-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Nu este un secret, Mahomed îl strigă în gura mare: "Marea Neagră lac turcesc!". Cauza voastră" este și "cauza noastră"! Am și plătit pentru ea, spune el și își arată glezna piciorului stâng. Cetățile de la Mare, Chilia și Cetatea Albă, sunt plămânii Moldovei. Ele înseamnă legătura Orientului cu Occidentul, înseamnă înfloritor belșug, înseamnă importanța negustorească a Moldovei pentru Europa. Prin drumurile ei se scurg mărfurile și bogățiile Levantului pentru Europa și înapoi; fără ele, ne-am îneca în propriul nostru suc, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aparține... Și mai presus de toate "tributul de sânge" 500 de copii pentru ienicerime... Anafura lor de... se scapă Mihail printre dinți. S-o creadă ei... Nu pricepeți? Cetățile de la Mare sunt mărgăritarele Moldovei, sunt ferestrele noastre către lume. Sunt plămânii Moldovei! Prin ele trec căile pe care se scurg bogățiile și luminile Europei și ale Levantului. Chilia și Cetatea Albă " Ieșirea la mare" -, cât le-au jinduit și Ungaria, și Polonia... Cu dinții am ținut ca Moldova să nu fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai mici, când o nouă femeie a apărut în casa lor: „mamă să nu-i spuneți; mama voastră e în pământ”. Mama lor a ajuns în pământ la 40 de ani, din cauza unui cancer operabil. Tot din cauza unui cancer de plămâni a murit și unchiul Vanea, la 62 de ani. Probabil că a fumat mult la viața lui. O viață despre care nu știu aproape nimic, dar care a fost, bănuiesc, teribilă, din moment ce unchiul a avut „șansa” să „prindă” și războiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Dovadă că, inconștient, am anexat îngustei încăperi și o parte din imediatul exterior, din cel mai apropiat afară: grădinița din fața casei, șoseaua, mașinile și oamenii care trec din fericire destul de rar pe ea, biserica de vizavi... Ușa mereu deschisă e „plămânul” acestui spațiu intim, viu în care am reușit să transform un fost antreu. Aici am scris pagini și capitole din Pe urmele lui Don Quijote, Introducere în opera lui Ion Neculce, Spațiul în literatură, După-amiaza de sâmbătă. Aici am inaugurat, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
toate acestea cum de-abia (tocmai) acum viața mi se umple de sens. * Dimineața, înainte de a mă așeza la masa de lucru, stau câteva minute la fereastră, cu partea de sus a corpului aplecată în afară, respir adânc, îmi umplu plămânii cu aer curat, îmi fac rezerva zilnică de oxigen, să-mi ajungă, privind, de la înălțimea etajului doi, spațiul dintre cele două blocuri cu cinci nivele și șase intrări fiecare, plasate spate în spate, transformat de-a lungul anilor într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]