6,499 matches
-
puternic, mai convingător, mai plin de forță, se simțea că el participa cu tot sufletul la cele povestite: Și abia plecă bătrânul... Ce mai freamăt, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot și de arme și de bucium, Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase, Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă; Călăreții umplu câmpul și roiesc după un semn Și în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn, Pe copite iau în fugă fața negrului
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
că are condițiile necesare. Au venit apoi peste el și soția sa, ani de boală și de suferință la care nu se așteptau. La sfârșit, prietenul meu Puiu, s a sinucis, a fost găsit spânzurat pe una din aleile de la poalele Tâmpei în Brașov, având în buzunar un bilet de rămas bun adresat fratelui său care era ofițer de poliție. Pe de altă parte, îmi amintesc de un cântec popular vesel care spunea cam așa: Câți copii ai măi țigane? Douăzeci și unu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
dorința consumului sexual, care depășește deja chiar și noțiunea de dragoste și care nu are absolut nimic comun cu ceea ce se numește iubire. Ideea există și în folclorul nostru, apare și în muzica populară românească, precum în cântecul: Bate vânul poalele Și se văd picioarele... Deci, numai în anumite condiții de excepție, ajungi să vezi, dacă ai noroc, și ceva din trupul femeii, de care te vei putea bucura abia după cununie. Iată o imagine curată, frumoasă, morală și profund umană
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
acest moment printr-o perioadă de schimbări sociale și culturale rapide. Prin deceniul al cincilea, influența Europei Occidentale devenise tot mai evidentă. Tendința aceasta se manifesta în manierele și veșmintele boierimii. Generația mai veche continua să poarte îmbrăcămintea națională, cu poalele ei lungi, în vreme ce copiii acesteia se mîndreau cu hainele lor croite conform ultimei mode pariziene. Aceste diferențe se vor dovedi cu timpul a fi mai mult decît superficiale. Nu erau copiate doar stilurile vestimentare apusene, ci și ideologiile politice ale
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rectilinie, mai puțin uniformă pentru că mă aflu în rata Brăila Însurăței alături de părinți și fratele tatei, iar drumul pare anevoios, cu suficiente opriri, poticneli, uneori discuții obositoare, alteori tăcere, doar tăcere. Cred că am trei ani și mă pierd în poala voluptoasă a mătușii mele, o femeie voinică, extrem de temperamentală, căreia îi spun „Mamalita”. Mergem la nunta fratelui mamei, la Însurăței, localitate situată la aproape 55 de kilometri distanță de Brăila, poziționată pe malul drept al râului Călmățui, pe terasele acestuia
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ne face micile capricii. Simțea cum totul se scurge mult prea repede și de fiecare dată când intram în camera bunicii mă ruga să mă așez pe genunchii săi, singurii care poate mai răspundeau unor impulsuri nervoase. Mă cuibăream în poala bunicii, îi masam genunchii și stăteam acolo preț de câteva minute. Uneori o pieptănam, avea bunica un pieptene special din os și-mi tot spunea s-o fac lent și apăsat, ca și cum ar fi fost un masaj al capului. Rând
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
nopți, În traducerea literală și neexpurjată a lui Mandrus, mai poți citi. Despre mama n-am avut timp de la Dumnezeu să-mi rămână și alte amintiri, decât numai ale locurilor sale de baștină din Țara Oltului, sub Carpații Perșanilor, la poalele acelei sumbre catedrale, Codrul Turzunului, colcăind de mistreți și de stupi sălbatici, și la poalele căruia, Încovoiate și strânse Între maluri umbroase, curg solemn apele negre ale Oltului, În care vărul Ion, meșter grozav, vânează lostrița vitează, mrene argin tii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am avut timp de la Dumnezeu să-mi rămână și alte amintiri, decât numai ale locurilor sale de baștină din Țara Oltului, sub Carpații Perșanilor, la poalele acelei sumbre catedrale, Codrul Turzunului, colcăind de mistreți și de stupi sălbatici, și la poalele căruia, Încovoiate și strânse Între maluri umbroase, curg solemn apele negre ale Oltului, În care vărul Ion, meșter grozav, vânează lostrița vitează, mrene argin tii cu carnea albă ca de Înger și cu icrele otrăvite, somni lucioși și raci de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lor de ceară, mane vrat dibaci printr-un resort Întors cu cheia; și că am participat, În carne și oase, la nunți Împărătești cu personaje verosimile, În uniforme sclipitoare și În rochii grele de catifea și de brocart, brodate pe poale cu vulturi bicefali În fir de aur; iar În „cabine tul secret“, numai pentru domni și doamne, și În care mă strecu ram pe furiș, m-am inițiat În tainele organelor sexuale cu abnormitățile și melancoliile respective, reproduse cu fidelitate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
găsit, Într-o zi, amestecat În mulțimea de haimanale de pe maidan, care se țineau scai, râzând cu gura toată și ținându-se de pântece, după o țigancă Înaltă, zdravănă, de mare alură și stil atunci când, răspunzând huiduielilor mulțimii, Își ridica poalele și se bătea cu palma peste bujaverca ei neagră și nespă lată. Machiavel povestește despre Ecaterina Sforza că sta sus pe meterezele citadelei Ravaldino când oștile lui Cezar Borgia i aduseseră sub ziduri pe băieții ei, amenințați cu moartea dacă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
despre Ecaterina Sforza că sta sus pe meterezele citadelei Ravaldino când oștile lui Cezar Borgia i aduseseră sub ziduri pe băieții ei, amenințați cu moartea dacă maica lor neîm blânzită nu preda cetatea. „Dobitocilor, le răs pundea Ecaterina ridicându-și poalele și bătându-se cu palma peste născătoarea ei ilustră, ia uitați-vă ce am aici! Mi-ajunge ca să fac alți băieți În locul lor!“ Viermuită pe cât poftești de atâta curvăsărlâc, pezevenglâc și haidamalâc, mahalaua noastră Împestrițată Își avea ostroa vele ei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unice și extraordinare“. Pentru o singură profesie mărturisește Horoscopul că nu am fost născut: aceea de marinar (Venus În bun aspect cu Neptun). Într-o vreme (1904-1905), am fost Învățător la țară la șotrile, sat vechi, aruncat mai departe, la poalele munților, unde am urmat pe preotul Învățător ucis de săteni după dreptatea lor primitivă, zdrobindu-i măruntaiele cu cizmele, ca taurii Înfu riați, de a Împuțit tot satul, luni de zile, cu duhoarea hoitului său viu care nu se mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la aca tiste. Am intrat odată În odaia lui, goală, cu aer zăcut și Întunecoasă, și i-am văzut pe perete chipul aprig, haiducesc, zugrăvit de Sava Henția. În satul ăsta, atât de cuminte așezat pe culmi de dealuri, la poalele munților, deasupra apelor strânse Între cheile Doftanei, mă Întâmpina la tot pasul cea mai ispititoare dintre ispite și cel mai puțin vinovat dintre cele șapte păcate capitale: prea curvia. I-am rezistat totuși, de parcă n-aș fi descălecat aici din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Brăila și Galați, În concurență cu marii negustori ovrei) și a cărui țiitoare legitimă, coana Fo ti nica, pentru gologanii ce-i primeam de la scrisul și lipitul benzilor și al mărcilor, ne trântea de-a curmezișul patului și, ridicându și poalele, se-nfigea cu cărnurile ei obeze În bunătate de tinerețe a noastră, sărutându-ne pe buze cu gura plină de zahăr, pentru ca sărutul ei să ne pară Într-adevăr „dulce“; [așa dar], din asemenea rosturi de existență, la o vârstă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unei Îndelungi păci Între popoare, timp de aproape patruzeci de ani. Tot cam pe vremea aceea, F. Aderca ne trimitea din Paris traducerea a trei scrisori inedite ale lui Seneca către prietenul său poetul Lucilius, descoperite de colaboratorul nostru „la poalele muntelui St. Genevișve, sub o lespede la baza primului zid de apărare al Parisului“. Traducătorul acestor senzațio nale palimpseste, regretând a nu fi avut norocul, ca atâția greci și bulgari, să fie descendent roman, se declara totuși fericit să dea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tinerilor Însurăței cu foaie de zestre la mână și cu mobila bătrânească adusă tocmai de la Iași. Printre care era și un „primus“, din care aveau să iasă, ca În minunea de la Cana, plachiile de crap, iepuri à la grecque și poale-n brâu moldovenești, cum și atâtea alte bunătăți care m-au ținut aproape de casă și de nevastă, cu toată firea nestator nică Într-o privință oareșicare, nărăvindu-mă astfel, pe tot restul vieții mele, cu aceea ce numim trai bun
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de cap. Înclinarea mea, bună sau rea, Înspre sexul vrăjmaș (căruia m-am afiorisit cam prea din cale afară) s-a anunțat timpuriu de tot. Pe la vârsta de zece ani, mi-aduc și-acum aminte, plângeam ca un vițel În poalele mamii din pricina Elenei care mă trăda, mizerabila, cu Gică. Elena era fata cuminte a unui cusător de dosare la minister și a unei bucătărese din casa generalului Lahovary, copilă cres cută, la fel ca frații ei, cu strașnică rigoare părintească
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ajuns ca una dintre ele să ia, râzând, otravă, iar cealaltă să tragă, jucându-se parcă, drept În inimă. Romantisme Întârziate?... Taine feminine cu neputință de pătruns?... și cum ne va fi oare Întâlnirea pe acea vale a Iosafatului, la poalele Ierusalimului, sub Muntele Măslinilor, În ziua Judecății de Apoi?... ...Majoritatea faptelor mele de arme s-au situat, geograficește vorbind, pe litoral (28-29° long. est și 43-44° lat. nord), unde am fost atras mai mult decât spre munte, poate fiindcă priveliștea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și civilizație, de aspra lor austeritate mo rală și de preaexce lenta lor rânduială economică. Așa, prin urmare, am descoperit, curând după Unire, Sighișoara cea atât de primitoare pentru noi amândoi - la crâșma văduvei, sub umbrarul de viță bătrână de sub poalele Cetății, unde eram ospătați cu „zona“ picantă În străchioară de pământ fierbinte, de la cuptor, udată cu vinul uscat, subțirel și verzui de pe Târnave, servit cu zâmbetul confident și complice al pa troanei preazeloase cu clientul, pe care l-ați ghicit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
muieraticul Stendhal. — Bonjour, madame! — Au revoir, monsieur, à votre service à bientôt! ...N-am s-o uit niciodată pe prostituata de pe Leipziger strasse din Berlin, unde, pe vremea aceea, vorba lui Aretino din Re naș tere, libertatea se plimba cu poalele ridicate pe stradă fără să se găsească cineva să-i spună: dă-le jos! - care mi-a răvășit ima ginația intoxicată, Încă din tinerețe, de geniul elucubra ției, [geniul] morbid al lui Maurice Rollinat, discipolul rău al lui Baudelaire. Era
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sine răspunsurile. Drept care, ascultând de primul impuls (cu mentalitatea de pământean, pe care, iată, n-am pierdut-o definitiv), decid să-mi încropesc un adăpost, cât de cât, acolo. Locul cel mai potrivit mi se pare o mică peșteră, la poalele unui munte. Adun crengi, iarbă și-mi fac un pat foarte primitor. Mă așez și constat că mă simt destul de confortabil acum, că am luat în stăpânire o anumită zonă și i-am imprimat amprenta mea. Curând însă mă cotropesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
să prăjești oul pe el, simțeam și eu că trăiesc. Acum înțeleg de ce se spune că trebuie să vii la biserică pentru a lua viață. Viața de la asfaltul orașului vine. Îi vedeam pe țărani cum se trag la umbră la poalele pădurii și le plângeam de milă. Nu știu ce-i traiul bun, domnule Mariean. A fost o săptămână foarte religioasă. Ei se închinau când vedeau cum miros asfaltul, eu mă închinam când îi vedeam lungiți la umbra brazilor. Acum să-mi spui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mea ceea ce mi-au văzut ochii“), iar uneori pare chiar să ne urmărească. Proza plină de culoare a lui Che zugrăvește obiectele care i se aștern În fața ochilor și, dacă peisajul permite, adaugă și o nuanță intimă: „Drumul șerpuiește printre poalele unor dealuri joase, care marchează Începutul marii cordiliere a Anzilor, apoi coboară abrupt, pînă ajunge Într-un oraș sărăcăcios și lipsit de farmec, aflat Într-un contrast izbitor cu munții magnifici, cu păduri bogate, care Îl Înconjoară.“ Episodul Încercării de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
decît s-au dovedit a fi. Îmi amintesc ziua În care marea, prietena mea, mi-a venit În ajutor - smulgîndu-mă din uitarea cu care fusesem blestemat. Plaja era pustie și dinspre mare sufla un vînt rece. Îmi odihneam capul În poala care mă ținea legat de aceste locuri, iar totul dimprejur mă legăna. Întregul univers se lăsa purtat de ritmul vîntului, supunîndu-se impulsurilor vocii mele interioare. Deodată, o rafală de vînt mai puternică a adus cu ea o altfel de voce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
o rafală de vînt mai puternică a adus cu ea o altfel de voce a mării, iar eu mi-am ridicat, mirat, capul, dar nu părea să fie decît o alarmă falsă. M-am Întors la visele mele, culcat În poala mîngîietoare. Atunci am auzit, pentru ultima oară, prevenirea oceanului. Ritmul său vast și tulburător bătea cu putere În porțile fortăreței dinăuntrul meu și Îi amenința serenitatea maiestuoasă. Ni s-a făcut frig și am plecat de pe plajă, fugind de prezența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]