60,135 matches
-
sinistra. Poate că o explicație constă în lipsă de materialitate a bolii psihice. Doar acum psihiatria încearcă să iasă din vârstă gândirii magice machiata în gândire științifică. Până de curând nu se știa nimic, neurotransmitatorii, imageria cerebrală sunt extrem de recente. Pornind de la neînțelegerea totală a suferinței pacientului, mi s-a părut că derapajul este fatal către fenomene că ură pacientului "dezagreabil", pe care o regăsim și astăzi, si nu doar în psihiatrie, ci și în medicină somatica. Nu am citit, dar
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
tocmai aici se strecoară și altă impresie: în spatele eficacității orale a prezentării, ceva sună a gol! Actul demonstrativ este tot atât de fals în fond, pe cât de reușit apare el în formă. Când Nae Ionescu vrea să atace o problemă importantă, el pornește să rezume câteva variante în formă cât mai redusă, ca să le poată apoi critica într-o formulă sintetică, care apare, prin comparație, de o evidență fără replică. Or, simplificarea problemelor este făcută fără nuanțe și conduce astfel la un rezultat
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
între serios și neserios; el se afla undeva între ele, având grijă și frică să nu devină comun, adică grija continuă de a ieși artificial din comun: pentru că era de fapt un om destul de comun! Rândurile de mai sus au pornit doar cu gândul unei rectificări de nume propriu, care apare spre finalul prelegerilor de filozofia religiei. Un discipol a lui Fries, calificat drept "olandez", a fost greșit litografiat. Marta Petreu propune pe Apelt, Alexandru Surdu pe van Calker, ambii discipolii
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
case, prin stricarea rostului ei. Duduca Mamuca, primul, și pesemne cel mai răsunător succes de scandal, se-ntîmplă într-o odaie cu un pat. Nuvelele lui Eminescu, oricît ar călători prin timp și printre străbuni/ strănepoți ai personajelor cu care au pornit, păstrează, întotdeauna, un perete pe care se proiectează o umbră, sau o alcătuire privată, despărțită de ochii lumii, care împrumută funcțiile unei case - insula lui Euthanasius. De altfel, rolul casei în "clasicismul" junimist este mai presus de orice îndoială. De la
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
intepretări ale neliniștii umane. Seriozitatea lui Helmut Sturmer, harul său ca observator și comentator al înălțimilor și abisurilor, iubirea dincolo de viață și de moarte față de teatru, de scenă, de artă, de valoare, discursul fotografic folosit și jocul cu perspectivele ce pornește de aici, cultura vastă, rigoarea, știința de a comunica cu sine și cu ceilalți, inteligența cu care și-a însoțit regizorii de teatru sau de operă, provocarea să fie mereu altfel, păstrînd reperele stilului recognoscibil, manifestul prieteniei și al fidelității
Spațiul și memoria by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9215_a_10540]
-
reușește să citească un mic text confesiv din jurnalul Katiei, postat pe laptop, și utilizează acest avantaj într-un moment oportun. Începînd din acest punct, Peter intră deplin în jocurile Katiei, îi forțează confesiunea, care nu este mai puțin trucată pornind de la melodramaticul text confesiv, nimic altceva decît un fragment de scenariu. Din improvizație în improvizație, scenariul construit ad hoc cuprinde o patetică mărturisire a unui cumplit adevăr, Katia are cancer într-o fază avansată. Ca și în telenovele, personajul balansează
Duel verbal by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9216_a_10541]
-
pe nesimțite în convenția lui. Sinceritatea nu este decît un alt chip al înșelăciunii, al histrionului și farmecul filmului regizat de Steve Buscemi stă atît în vizitarea ironică a locurilor comune ale melodramei, cît și în repunerea ei în scenă pornind tocmai de la caricaturizarea lor. Este și ceea ce-l apropie de Closer (Ispita, 2004) lui Mike Nichols după piesa omonimă a lui Patrick Marber, unde relațiile se dovedesc a fi deceptive, într-un palimpsest al scenariilor suprapuse, al strategiilor complicate de
Duel verbal by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9216_a_10541]
-
fi înjurat. Somalia era longilină, Tanzania era neagră. De departe păreau gemene. Dădeau examen și ele, la Geografie. Piri se simțea ca Mamița, Mam' Mare și Tanti Mița într-una singură. Când s-a mai luminat de ziuă, că trenul pornea pe-ntuneric din Tășnad, ăstea două au început să circule peste tot. N-aveau stare, parcă erau două iepe în călduri. Au mers la vagonul-restaurant, de unde au apărut cu cafea într-un pahar de plastic pentru Piri și un batonel
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
John răspunse: — Nu știu, dar de ce mă Întrebi? Mă gîndeam că... Christina făcu un efort supraomenesc pentru a se gîndi la ce se gîndea. Așa pățea de fiecare dată cînd ținea morțiș să fie spontană. Nu se gîndea la nimic, pornea la drum cu ochii Închiși și deodată se trezea În fața unui zid, se izbea de el, fără cuvinte, mută. O secundă, două... Trebuia să spună ceva, orice, Doamne, erau În direct! Mă gîndeam că amintirile tale... trebuie să fie deosebite
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
deoarece, „În ciuda pretinsei revoluții sexuale de la sfîrșitul secolului XX, cea mai mare parte a femeilor continuă să arunce un văl pudic peste tot ce are legătură cu sexualitatea“. În treacăt fie spus, nu era cazul cu Naggie. Cu ea, totul pornise de la o greșeală a funcționarului stării civile, căci În realitate ar fi trebuit să o cheme Maggie. Dar fie că individul acela nu auzea prea bine, fie că nu fusese destul de atent, scrisese Naggie - și așa rămăsese pentru totdeauna. Numele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
anume se poate - și, mai ales, ce nu. Deocamdată. Pe de altă parte, ar fi dorit să aibă o confirmare din partea unei persoane de Încredere și competente. De aceea, nu insistă. După ce dădu un ocol și pe la raionul de Încălțăminte, porni spre ușa de la ieșire. Îi plăcea să se simtă privită, chiar și cu vaga bănuială că interesul tînărului pentru ea era mai degrabă unul profesional - o urmărea cu privirea, ca nu cumva să șterpelească ceva de pe acolo. Plecă fără să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ai văzut „Ultimul tango la Paris“? se miră Naggie. Am auzit vorbindu-se despre filmul acesta, dar Vic n-a fost de acord să mergem să l vedem, se scuză Christina. — Ah, acest Vic al tău! exclamă Naggie nemulțumită și porni spre ieșire, dar În ultimul moment se Întoarse la standul de cadouri pentru bărbați. CÎt pe ce să uite că pentru asta venise. Ca să nu se trădeze față de Christina, mai cumpără Încă o cravată. De acum Încolo, dacă, pentru a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îmbrăcat În haine civile, și-ar fi pus o perucă și mustăți false, eventual și niște falși ochelari de vedere, ca să lase impresia că e un artist excentric În căutare de inspirație, ar fi urcat pe bicicletă și ar fi pornit Într-o direcție oarecare. Atîta doar că, după ce Își cumpărase bicicleta, nu avusese niciodată chef de o asemenea plimbare. Acasă la el făcea numai ce avea chef să facă, iar ce nu avea chef, nu făcea nici În ruptul capului
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cei din preajmă ca și cum ar fi căutat ceva anume pe chipul lor. În realitate, evalua potențialul energetic al locului. Doamna Tamara făcu doi pași În față, pentru a-i ura bun venit, dar, Înainte de a fi pronunțat vreun cuvînt, Joanna-Jeni porni spre unul din capetele terenului, oprindu-se lîngă punctul de la unsprezece metri, de unde altădată fotbaliștii executau loviturile de pedeapsă dictate de arbitru. Aici, descrise cu privirea un cerc vag peste capetele tuturor celor prezenți. Întreaga adunare Încremeni. Joanna-Jeni era mică
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu care el stătea de vorbă, sau a oricărei alte vînzătoare. De prisos să mai adăugăm că Naggie o pregătise de acasă. Marlon se Întoarse către interlocutoarea sa de pînă atunci, surîzÎnd cam Încurcat. Cel puțin așa văzu Naggie, care porni spre cabina de probă, fără să mai privească În urmă, intră și trase În urma ei cortina de catifea vișinie, explicînd Încă o dată: — Vreau să probez fusta asta. Băiatul rămase, bineînțeles, afară. Poate și din cauză că nu știa cum ar putea să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
putea să o ajute. După cîteva minute, Naggie scoase dindărătul cortinei numai mîna, În care atîrna fusta, și-i ceru: — Adu-mi te rog o mărime mai mare. După ce privi cu luare aminte obiectul vestimentar ce-i fusese Încredințat, Marlon porni printre rînduri, pășind rar și cu băgare de seamă, pentru a găsi ceva asemănător. După cîteva minute, găsi ce căuta și, revenind, trase numai puțin cortina, oferindu-i pentru probă noul produs. Naggie rămăsese Între timp numai În furou, fiindcă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
bănuia Însă, cu toată perspicacitatea lui, era că pe doctor Îl plictisea la culme sarcina primită de la Nut și Feder, de a le hrăni pisicile. I se părea sub demnitatea lui și mult prea departe de ambițiile științifice cu care pornise la drum. Perspectiva realizării telepatiei totale și a transferului de memorie se Îndepărta cu fiecare nouă zi În care trebuia să le ducă sacoșele cu resturi de alimente, sustrase de la bucătăria popotei. În plus, de la o vreme, Nut și Feder
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vor dura mult timp, dat fiind numărul mare al participanților, și-ar fi dat repede seama că se Înșelase, căci după ce verificase mai puțin de un sfert din cei prezenți, Jeni schimbă pe neașteptate metoda; renunțînd la examinarea individuală, ea porni de-a lungul șirului, Într-un fel de inspecție de front, ținînd totuși Aurametrul orientat către cei pe lîngă care trecea. CÎnd ajunse În dreptul Christinei, se opri și o privi cu luare aminte. — Dumneata, spuse, dumneata... - rămase o clipă pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
scurta pauză dintre două părți ale aceluiași concert. Se vădi abia acum că toată agitația lui nu exprimase altceva decît o mare Îndoială de sine. — Urmează-mă și fă Întocmai ce-ți voi cere! porunci Joanna-Jeni, apoi se Întoarse și porni către punctul de la unsprezece metri, fiind sigură că Pablo va veni cuminte pe urmele ei. Se apropia momentul intitulat Meditația Ordonată. Nimeni În afară de Joanna-Jeni n-ar fi putut spune ce Înseamnă asta - și poate că ea Însăși era cam nesigură
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
energie cosmică și a o dirija spre Polul Sud. Încît Joanna-Jeni, un pic Încurcată, se văzu nevoită să precizeze: — Gata, s-a terminat, Polul Sud s-a Întors Înapoi la locul lui. Acum puteți pleca acasă, mai anunță ea și porni imediat către Dacia-papuc, cu o grabă suspectă, de parcă s-ar fi temut să nu i se ceară dovezi. Mulțimea aștepta În continuare Încremenită, neluîndu-i În seamă ultimele cuvinte, sau poate, zăpăciți de atîtea formule neobișnuite auzite pînă atunci, crezuseră că
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Din panica de la Început mai rămăsese doar o ușoară nedumerire. — Vrei să stăm cu mama, vrei să ne Întoarcem la ea? Îl Întrebă pe Kiki. Da, răspunse el, vreau cu mami. Îl lăsă jos din brațe și, luîndu-l de mînă, porniră Încet Înapoi. Cei rămași În preajma Christinei, bătrînul chel, doamna Agneta, doamna Tamara, două din femeile anarhisto-comuniste și alți cîțiva, nu se temeau, aproape că nici nu se mirau, doar priveau, ca și cum ceea ce vedeau ar fi intrat În ordinea obișnuită, previzibilă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Într-o funcție mai importantă. Le-am atras atenția că este un aspect negativ În activitatea lor și care va trebui combătut printr-o alimentație rațională, iar tovarășa Elena a primit sarcina să se ocupe de acest aspect. Mai tîrziu, pornind de aici, mi-a venit ideea rotației cadrelor. Eu am propria mea teorie În acest sens. Majoritatea tovarășilor din Comitetul Central provenea din rîndurile clasei muncitoare și ale țărănimii sărace. Au suferit multe lipsuri În trecut, s au confruntat cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
sugerau că ar putea afla, În viitorul apropiat, lucruri mult mai importante și de aceea era bine să nu se grăbească. Raționamentele sale ajunseseră, cum s-ar spune, Într-o intersecție, iar pentru a le cîntări cît mai bine, maiorul porni Încă o dată casetofonul și deschise ziarul din dimineața aceea, căutînd știrea despre Marea Spirală. Avea nevoie de un pic de relaxare. În plus, era curios să afle ce se mai Întîmplase acolo după plecarea lui, dacă se Întîmplase cu adevărat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
el, fiindcă Îl uitase cu tot cu pardesiu la depozit. Iar asta era abia a doua surpriză. A treia surpriză din ziua aceea a fost că, Întorcîndu-se la depozit, ca să-și ia pardesiul, doctorul Îi găsi acolo pe Nut și Feder... Totul pornise de la interviul cu acel așa-zis misionar evanghelic, care susținea că extratereștrii sunt buni; el Însuși mîncase unul și de aceea Își permitea să depună mărturie. Firește, Christina Îl crezuse numai din amabilitate. Politețea, buna-cuviință și celelalte lucruri care țineau
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
obligat să tragă concluzia că exact asta urmăriseră și ei: ca nimeni să nu Înțeleagă despre ce vorbesc. Ceea ce Însemna că era ceva de Înțeles. Dar ce anume? Poate ar fi trebuit să asculte Încă o dată Înregistrarea. Plictisit, maiorul Smith porni din nou casetofonul și ascultă din nou, cu toată atenția de care un om plictisit e În stare. La solicitarea extratereștrilor, guvernul roland hotărîse să privatizeze Oceanul Pacific. În acest scop, trebuia Însă mai Întîi naționalizat, adică atribuit În Întregime Imperiului
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]