6,818 matches
-
mai mare suprafață aparține climei „muntelui și dealului” cu ușoare diferențieri de la est la vest. Izotermele anuale sunt cuprinse în medie între +6ș-8 °C. Ploile din zona Fâncel, punctul maxim al precipitațiilor, sunt de 1.244,2 mm anual. Iarna precipitațiile sunt bogate, stratul de zăpadă în munți atingând grosimea de 0,75 m-2,5 m. (în anul 1975/1976). Vegetația este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
climei de munte. Sunt caracteristice verile călduroase și iernile lungi și reci cu inversiuni de temperatură în văi. Temperatura medie anuală se menține între 4-6 ° C. Umezeala aerului este ridicată, determinată de prezența râului Mureș și a pădurilor dese. Regimul precipitațiilor în linii multianuale are valori de 780-820 mm/an. Valorile maxime ale precipitațiilor se înregistrează în luna iunie și cele minime în lunile februarie-martie. Iarna precipitațiile cad sub formă de ninsoare. Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
inversiuni de temperatură în văi. Temperatura medie anuală se menține între 4-6 ° C. Umezeala aerului este ridicată, determinată de prezența râului Mureș și a pădurilor dese. Regimul precipitațiilor în linii multianuale are valori de 780-820 mm/an. Valorile maxime ale precipitațiilor se înregistrează în luna iunie și cele minime în lunile februarie-martie. Iarna precipitațiile cad sub formă de ninsoare. Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este de cca. 100. Înghețul la sol durează de la începutul lunii octombrie până la începutul
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Umezeala aerului este ridicată, determinată de prezența râului Mureș și a pădurilor dese. Regimul precipitațiilor în linii multianuale are valori de 780-820 mm/an. Valorile maxime ale precipitațiilor se înregistrează în luna iunie și cele minime în lunile februarie-martie. Iarna precipitațiile cad sub formă de ninsoare. Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este de cca. 100. Înghețul la sol durează de la începutul lunii octombrie până la începutul lunii mai. Vânturile suferă abateri datorită în special reliefului. Predomină vânturile de la V
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
a fost declarata monument al naturii. Clima este temperat-continentală, cu predominarea vânturilor de nord-est, și diferențe de temperatură datorate atât altitudinii, cât și curenților de aer de pe văile râului Argeșel și Râul Târgului, care atrag și o mare parte a precipitațiilor din zonă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mioarele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,28%). Pentru 1,72% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
Tazlăului Sărat, cuprinzând și zona geografică din versantul estic al culmei Berzunți. Că unitate de relief este cotata că zona deluroasa, cu panțe înclinate, ce au altitudine între 350 m - 550m. Temperatura medie anuală în jur de 7-8°C, cu precipitații în jur de 900 mm anual, cu predominarea vanturilor de N-V și crivatul în timpul iernii. Soluri aluvionare, Silvestre, brun-podzolite, cu reacție acidă. Pietrografia cuprinde: argile, nisipuri, pietriș, grohotișuri, marne și gresii friabile. Așezarea are locuințele pe terasele apelor care
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
altitudinea medie de 400m, fiind mărginite de versanți și afectate de alunecări de teren. Pe teritoriul comunei persistă o climă temperat-continentală, corespunzatoare Subcarpatilor Moldovei, temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 7-8 °C față de 10 °C pe țară. Lunile bogate in precipitații sunt mai,iunie si iulie. Precipitatiile medii anuale sunt de 653 mmHG/m². Grindina este destul de frecventa și produce numeroase paugube. Caracteristic comunei sunt brumele timpurii de toamnă târzie și de primavară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Poduri
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
deschide legătura și spre Banat prin Porțile de Fier ale Transilvaniei - comuna Băuțar. Relieful este de luncă, lunca Streiului, cu terenuri cerealiere, grădini și fânețe. Clima este blândă, predominând vânturile.Există influențe moderate de la munții din împrejurimi, îndeosebi prin regimul precipitațiilor. Unul dintre motivele încercării de a face o mică schiță, cu caracter monografic, a satului Livadia a fost bogata istorie, așa cum reiese din bibliografia consultată, cele transmise oral de tatăl meu cât și cele cosemnate de dânsul. De asemenea un
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
izvoare cu apă sulfuroasă, în locul numit ""La Putoare"", fiind în legătură cu izvoarele similare de la Moinești.. Clima caracteristică zonei este temperat-continentală de dealuri, corespunzătoare Subcarpaților Moldovei, cu temperaturi medii anuale de +7 +8 grade celsius, cu minime medii de -4 grade celsius. Precipitațiile medii depășesc în unii ani 900 mm. Vânturile predominante sunt cele din NV, iarna bate crivățul. Predomină solurile silvestre brun podzolice, cu reacție acidă. Pe văile pâraielor se află soluri aluvionare, în diferite stadii de evoluție. Vegetația este alcătuită din
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
denitrificarea) influențează puternic dinamica sa în sol. Din aceste reacții rezultă mai mereu N, ceea ce duce la o îmbogățire a substratului în acest izotop rezultat și la o însărăcire în enrichment of the substrate and depletion of the product. Deși precipitațiile conțin cantități egale de amoniu și nitrați, deoarece amoniul este reținut în mod special de corola pădurilor în comparație cu nitrații din atmosferă, cea mai mare parte de azot atmosferic care ajunge la suprafața solului este sub formă de nitrați. Aceștia sunt
Azot () [Corola-website/Science/300740_a_302069]
-
în regiunile nordice și +8 - +10 °C în cele sudice, iar vara între +24 - +25 °C în regiunile nordice și +26 - +27 °C în cele sudice. Temperatura maximă a fost înregistrată pe coasta estică: +44 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații alcătuiește 200 mm, de la 90 - 100 mm în regiunile secetoase până la 1700 mm în regiunea malului subtropical sud-vestic. Evaporarea apei de pe suprafața mării este cca 1000 mm pe an, cel mai intensiv proces de vaporizare având loc în regiunea peninsulei
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin fundul lacului și prin pereții craterului. Turiștii veniți la lacul Sfânta
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
iar cea mică de 470 m. Conform măsurătorilor efectuate în anul 2005, adâncimea maximă a lacului este de 6,4 m. Conform acelorași măsurători, grosimea maximă a sedimentelor este de circa 4 m. Lacul Sf. Ana este alimentat exclusiv din precipitații, gradul de mineralizare al apei fiind din acest motiv extrem de scăzut. Iarna, lacul este acoperit cu un strat de gheață de până la 1 m. Despre acest lac există și unele legende. Imagini Video
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
este un relief climatic. În deșerturi, lipsa vegetatiei și a solurilor face ca agenții morfogenetici să intre în contact direct cu roca și ca urmare să se creeze un relief specific. Pot fi denumite aride și semiaride acele regiuni cu precipitații foarte reduse (sub 200 mm anual), dar suficiente pentru menținerea unor sisteme de râuri capabile să transporte temporar sfărâmăturile produse prin dezagregare, dar insuficiente pentru a permite dezvoltarea unei cuverturi vegetale care să protejeze solurile contra eroziunii agenților subaerieni. Caracterul
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
anual), dar suficiente pentru menținerea unor sisteme de râuri capabile să transporte temporar sfărâmăturile produse prin dezagregare, dar insuficiente pentru a permite dezvoltarea unei cuverturi vegetale care să protejeze solurile contra eroziunii agenților subaerieni. Caracterul climatic este legat de regimul precipitațiilor, la care se adaugă temperatura și vântul, ce contribuie prin intermediul evaporației la stabilirea unui bilanț hidric deficitar. Clima specifica este aridă. Precipitațiile au o medie anuală de 200 mm; se întâlnesc uneori medii de 500-700 mm, dar evaporația potențială puternică
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
dezvoltarea unei cuverturi vegetale care să protejeze solurile contra eroziunii agenților subaerieni. Caracterul climatic este legat de regimul precipitațiilor, la care se adaugă temperatura și vântul, ce contribuie prin intermediul evaporației la stabilirea unui bilanț hidric deficitar. Clima specifica este aridă. Precipitațiile au o medie anuală de 200 mm; se întâlnesc uneori medii de 500-700 mm, dar evaporația potențială puternică (în Sahara 400 mm anual) menține caracterul de ariditate. Precipitațiile din aceste regiuni se caracterizează printr-o mare neregularitate: repartiția neuniformă pe
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
prin intermediul evaporației la stabilirea unui bilanț hidric deficitar. Clima specifica este aridă. Precipitațiile au o medie anuală de 200 mm; se întâlnesc uneori medii de 500-700 mm, dar evaporația potențială puternică (în Sahara 400 mm anual) menține caracterul de ariditate. Precipitațiile din aceste regiuni se caracterizează printr-o mare neregularitate: repartiția neuniformă pe luni, diferențe mari de la an la an când cad mai ales sub forma de averse. În Sahara s-au înregistrat perioade de 18 luni fără nici o picătură de
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
pe luni, diferențe mari de la an la an când cad mai ales sub forma de averse. În Sahara s-au înregistrat perioade de 18 luni fără nici o picătură de ploaie; în pustiul Atacama s-au semnalat 10-20 de ani fără precipitații. Temperatura aerului prezintă puternice oscilații de la zi la noapte, înregistrându-se amplitudini medii de peste 25°C la umbră și 40-50°C la soare. În Sahara în timpul zilei la suprafața nisipului s-au înregistrat temperaturi de 72°C care au coborât
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
ape cu scurgere la mare ("exoreice"), care au izvoarele în zone foarte umede, cum ar fi Nilul. În funcție de gradul de ariditate sunt trei tipuri principale de deșerturi: semiaride, aride și hiperaride. Se caracterizează printr-o cantitate anuală de 200-300 mm precipitații, care cad în anotimpul umed sub formă de averse violente, dar și sub formă de ploi lente de mai mare durată; nu prezintă rezerve subterane de apă și nici scurgeri permanente autohtone. Vegetația sporadică și discontinuă de tufișuri spinoase este
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
formă de ploi lente de mai mare durată; nu prezintă rezerve subterane de apă și nici scurgeri permanente autohtone. Vegetația sporadică și discontinuă de tufișuri spinoase este legată de anotimpul mai umed și de ploile întâmplătoare, după care dispar. Prezintă precipitații medii anuale sub 200 mm; ploile cad sporadic sub formă de averse scurte și violente. Nu există un anotimp mai umed, ci numai zile umede, în timpul ploilor. Vegetația a dispărut complet sau este localizată discontinuu în lungul uedurilor. Regimul termic
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
subîmpărțirii lor în două tipuri: deșerturi calde (Sahara, Kalahari, Arabia, Australia) cu temperaturi medii anuale de 15-20°C și deșerturi reci (Gobi, Tibet, Groenlanda, Islanda, Pamir, Anzi). În care temperaturile medii anuale sunt cuprinse între -10 și +5°C, iar precipitațiile cad mai ales sub formă de zăpadă Sunt mult mai rare, ele apropiindu-se de limita maximă a aridității. Ploile sunt atât de rare încât trec ani sau zeci de ani până când se înregistrează o aversă de câțiva mm. În
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
averselor, oricât de rare ar fi, apele sunt atât de mari încât modifică relieful într-o măsură mai mare decât restul tuturor agenților în intervalul fără ploi. Șiroirea, mai intensă la marginea deșerturilor și în regiunile montane, unde cantitatea de precipitații se menține în jur de 200-300 mm, exercită o puternică activitate de eroziune mai ales pe versanții alcătuiți din roci moi (argile, marne). În aceste locuri se formează o rețea densă de ravene, despărțite prin interfluvii proeminente, ascuțite, din asocierea
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
tip de relief este dată de rețeaua hidrografică, care prezintă văi largi, marcate frecvent de mlaștini care uneori întrerup firul apei. Versanții prezintă pante de obicei mici și foarte mici, interfluviile având aspect rotunjit și plat. Scurgerea apei provenită din precipitațiile atmosferice se face repede, datorită comportării argilelor ca roci impermeabile, atunci când ele ajung la saturație. Se dezvoltă intens eroziunea lineară, în primul rând acolo unde lipsește pătura vegetală. Apar ravene și ogașe, care evoluează repede către organisme torențiale. În zonele
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
care conțin minerale diverse, pot forma un fel de liant (nisipuri micacee, feldspatice). În ultimul caz, ele pot fi modelate de șiroire, alunecări superficiale. Dacă nisipul nu conține liant el este afectat de creeping sau spulberat de vânt. Apele din precipitațiile atmosferice se infiltrează repede în masa nisipurilor, pătrunzând până la stratele de roci impermeabile. De aceea modelarea reliefului se face într-o măsură mică prin intermediul apelor curgătoare. Aspectele cele mai variate și tipice ale reliefului nisipos se întâlnesc în regiunile cu
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
lunca Dunării, litoralul Mării Negre. Pe nisip se dezvoltă un relief, în general instabil, cu linii șterse sau estompate, forme plate, cu pante mult reduse. Unde există nisipuri pure și deci permeabile, apar văi seci, care numai în cazul căderii de precipitații atmosferice foarte bogate, prezintă apa în albiile lor. Dacă fundul văilor atinge, datorită adâncirii râurilor o rocă impermeabilă atunci reținerea apei în albii este de durată sau chiar permanentă. În profil transversal văile sunt foarte lărgite, versanții lini având poalele
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]