5,690 matches
-
participării părților la decizie. • prevenirea escaladării conflictelor în curs. Se face prin detectarea precoce a cauzelor și prin rezolvarea conflictelor pe măsură ce apar ori, cel puțin, prin controlul acestora, menținându-le la un nivel suportabil. Din păcate, există stereotipuri formate, reprezentări, prejudecăți, acumulări de experiențe negative ce îngreunează sau ce pot reduce la zero eforturile celor care încearcă să prevină sau să soluționeze o situație conflictuală. Reiese, prin urmare, faptul că există situații diferite legate de controlul conflictului: a. pe de o
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Liberă din Belgia, ea își va fi schimbat denumirea în 1842 în Universitatea Liberă din Bruxelles. Propunerea de a se constitui o instituție de învățământ superior, la baza căreia să stea principiile spiritului liber, ale gândirii independente, eliberate total de prejudecăți, constrângeri, argumente de autoritate (reunite sub formula "le libre examen"), a fost făcută de avocatul Pierre- Théodore Verhaegen, cunoscut ca unul dintre promotorii liberalismului în Belgia, în iunie 1834, la o sărbătoare a Lojii Masonice "Amis Philanthropes", pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
care i-a reunit și pe studenți, cu deosebire pe cei de la Cercul Universitar (Cercle Universitaire) și Cercul Politehnic (Cercle Polytechnique), care votaseră două moțiuni în apărarea simbolică a principiilor fondatoare ale Universității Libere (spiritul liber, gândirea independența, eliberată de prejudecăți, constrângeri, respingerea argumentului de autoritate etc.)87. Urmare a acestor agitații, Consiliul de Administrație s-a reunit din nou pe 16 ianuarie 1894, dar rezoluția adoptată la începutul aceleiași luni nu s-a schimbat, membrii acestuia argumentând că protestele și
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Înnoire a stilului, care-i permite individului să fie recunoscut, mai ales În plan mediatic. În fine, la femei pot fi constatate uneori tulburări funcționale de natură hormonală, Însoțite de operații ginecologice. Sens: Iubirea trebuie trăită departe de obișnuințe și prejudecăți. Capcană: Atracțiile resimțite pot fi atât de intense, Încât ajung să ascundă realitatea: sentimentele celuilalt. Trigon sau sextil Dispoziție: Individul se simte disponibil pentru orice formă de noutate În relațiile sale, fără ca pentru asta să recurgă la excese. Își poate
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
disfuncții precum: * disfuncții la nivelul locutorului: managementul deficitar al emoțiilor; deficiențe în pronunție; disconfort fizic (probleme de sănătate, senzație de frig, cald etc.) sau psihic (stări/sentimente negative, neîncredere, grad scăzut al stimei de sine, atitudine de culpabilizare, victimizare etc.); prejudecăți; manifestări ale criticii, ironiei, sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; ignorarea feedback-ului verbal și/sau nonverbal al interlocutorului; stilul dictatorial, autoritar, intimidant, manipulator etc. de comunicare; * disfuncții în planul construirii, codificării și transmiterii mesajului: insuficienta cunoaștere, de către locutor, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a canalului de comunicare (de exemplu, canal scris, în condițiile în care interlocutorul-copil preșcolar nu știe să citească); * disfuncții la nivelul interlocutorului: probleme de ordin fizic (oboseală, deficiențe vizuale, auditive etc.) sau psihic (stări/sentimente negative); management deficitar al emoțiilor; prejudecăți; așteptări nerealiste; deficiențe de concentrare; lipsă de receptivitate; dezinteres; egocentrism; incapacitatea de detașare de propriile probleme/gânduri/stări, ca premisă a deschiderii față de locutor și de mesajul acestuia; tendința de a "vâna" greșelile locutorului; manifestări ale sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
adaptat rebel care vrea să atragă atenția persoanelor percepute ca ilustrând starea de Părinte, rezistând încercării acestora de a impune anumite direcții de acțiune; * Starea de Părinte ilustrează (cf. Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, p. 25; Birkenbihl, 1998, p. 90) morala, prejudecățile, sistemul de valori la care se raportează o anumită persoană, în condițiile în care individul înregistrează, de-a lungul vieții, imitativ, multe informații pe care ulterior le reproduce contextual (de exemplu, un copil de 7 ani își poate actualiza starea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
extinsă, din ce în ce mai promptă" (Berger, 1976, p. 51), și piesa de teatru este ancorată, de către fiecare spectator, în ceea ce (se) știe deja despre ea, despre autorul textului, despre regizor, despre echipa de actori, despre premieră etc., respectiv în universul supozițiilor, al prejudecăților, al datum-urilor culturale, sociale etc. ale fiecărui individ. Fie că este adeptul tehnicii observatorii sau al implicării în derularea/trăirea spectacolului (uneori, chiar cu asumarea unor "roluri" vezi exemplul teatrului participativ: un spectator poate fi străjerul, un altul poate fi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locutor, ce știu despre mine; interpersonale/relaționale ce știu despre relația cu locutorul, cum mă raportez la acesta, cu ce atitudine; circumstanțiale acum, aici mă simt.../mă raportez într-o anumită manieră la actul comunicativ; culturale, sociale etc. prin prisma prejudecăților, a cutumelor etc., decodez mesajul într-un anumit fel etc.), cu scopul asumării rolului de interlocutor în situația respectivă, cu disponibilitatea de a oferi o anumită formă de feedback locutorului, de a-i prelua sau nu acestuia rolul (fie și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
economiei nu ne prezentăm de fiecare dată, în contexte diferite, aceluiași interlocutor, nu punem sub semnul întrebării "rolul" asumat de locutor, în condițiile în care acesta ne este deja familiar din contexte similare etc.), după cum, pe de altă parte, etichetările, prejudecățile pot genera blocaje în comunicare. (2) Cum relaționează interlocutorul cu locutorul? Ce atitudine are față de acesta și față de situația de comunicare, în general? Variabila relațională/interpersonală/intersubiectivă a actului comunicativ implică, din partea interlocutorului, asumarea unui anumit rol în context, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
urmărește locutorul, gândindu-se că nu are nimic de câștigat din prezentarea acestuia; (b) raportarea excesiv de critică la locutor (interlocutorul nu-l mai ascultă eficient, activ, pe locutor, fiind preocupat să-i găsească greșeli de orice tip); c) actualizarea unor prejudecăți, stereotipuri negative interlocutorul a pus, în contexte anterioare, o etichetă negativă locutorului și nu se așteaptă să spună nimic interesant acum; așadar, "ascultă" prin această grilă; de fapt, nu ascultă realmente; d) formularea de concluzii pripite, înainte ca locutorul să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
artistică în care atmosfera, simetria compozițională, tipurile pun în lumină un mesaj umanist, o pled oarie implicată pentru puritatea sentimentelor de prietenie și iubire, pentru libera lor desfășurare, cu conflicte care se rezolvă p rin victoria dragostei, a omeniei, împotriva prejudecăților și calculelor, a mentalităților conservatoare, meschine. Take, Ianke și Cadâr fac parte din galeria originală a personajelor lui Victor Ion Popa, oameni buni și generoși, guralivi și certăreți. Prototipurile lor aparțin Bârladului de altădată: Take e Petrache Peiu, negustor de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lucra și el câte ceva pe lângă casă... dar când scăpa la băutură... influențat de familie/rude, venea acasă și-mi aducea toate vinile de pe lume, mă bătea, mă amenința cu toporul, cu cuțitul, totul se relua, parcă era și mai nebun...”. Prejudecățile deținutei, obișnuințele socioculturale introiectate, frica de a nu mai fi capabilă să-și întemeieze o familie, nesiguranța, lipsa opțiunilor o determină să revină acasă la agresor, dar mai ales datorită specificului unei relații abuzive avute cu soțul. O relație abuzivă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
factori, evenimente relevante pentru actul comis - infracțiunea de omor. Experiența trecută determină comportamentul prezent, iar consecința unei decizii trecute nu poate fi evitată. Ne putem controla opțiunile, dar nu avem control asupra consecințelor acestor opțiuni. Valorile, supozițiile, dorințele, imaginile, credințele, prejudecățile, schemele aperceptive învățate, stereotipiile și obișnuințele socioculturale, reprezentările noastre sunt determinate de condiționarea, paradigma noastră (modelul în care „vedem” lumea, în termeni de percepere, înțelegere, intrepretare), sunt în mare măsură programate de experiențele noastre din trecut. Indivizii percep lucrurile în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și a aspectelor legate de sexualitate drept subiect „tabu” despre care nu se poate discuta în familie. Tocmai această reticență a familiei îi îndreptă pe copii spre alte surse de informare, care dețin informații incorecte și marcate de stereotipuri și prejudecăți. Asistenții sociali ocupă un loc aproape nesemnificativ între sursele de informare, ceea ce denotă faptul că aceștia nu au reprezentat o sursă de informare/educare (fie că interacțiunile cu aceștia au fost foarte reduse, fie au fost centrate pe alte aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
infecțiile cu transmitere sexuală, un alt argument pentru programele de educare care să se adreseze comunităților de romi, dar și populației majoritare. Prezentarea surselor de informare asupra consecințelor infecțiilor cu transmitere sexuală confirmă rolul mass-media în formarea stereotipurilor și a prejudecăților și în menținerea temerii iraționale față de persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA. Mass-media reușește să fie aproape la fel de importantă precum anturajul (36,3%, față de 40,7%) în formularea opiniilor asupra consecințelor infecțiilor cu transmitere sexuală. Tabelul 8. Surse
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
noastre. Orice mărturie se construiește, iar în elaborarea ei intervin elemente tot atât de diverse ca și interesele noastre, cultura, experiența, filosofia noastră de viață. Pot să deformeze realitatea și pot la fel de bine să ne împiedice să o vedem. Așa se nasc prejudecățile: judecăm dinainte, formulăm o judecată cu valoare generală, fără o anchetă circumstanțială și controlată. Știind aceasta, putem fi preveniți împotriva acestor surse de distorsiune. Suntem invitați să fim cinstiți din punct de vedere intelectual: să acceptăm faptele demonstrate, deoarece "faptele
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în alta, vom găsi un număr mare de factori explicativi: interesele lor strategice și/sau tactice, presiunile pe care le suportă, temperamentul lor (combativ, prudent), concepția personală asupra binelui public, percepția situației și viziunea lor asupra celorlalți (inclusiv simpatiile și prejudecățile lor)... În exemplul care ne preocupă, stabilirea tuturor relațiilor cauzale ne-ar duce prea departe. Ne vom concentra deci asupra valorilor și direcțiilor de acțiune pe care acestea le inspiră, pentru a le reexamina, în lumina a trei criterii: -coerența
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
acestei fa-cultăți încă din Evul Mediu. Dar în acea epocă, rațiunea slujea credința și urmărea să introducă rigoarea în gândirea teologică. Acum, ea devine un instrument universal. Toate problemele au o soluție rațională. Rațiunea vrea să alunge molimele spiritului, superstițiile, prejudecățile, ignoranța, arbitrariul, fanatismul. Ea analizează critic valorile politice și religioase ale secolului. Mergând mai departe, rațiunea construiește un sistem filosofic, raționalismul. Rațiunea este transformată în zeiță, în Ființă supremă, o religie naturală care îi este conformă. Aceste concepții nu vor
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și simpla aparență a interlocutorilor, expresia facială ne inspiră simpatie sau antipatie. Alegerile pot fi câștigate sau pierdute pe această bază (se spunea despre Nixon, adversarul lui Kennedy: "Ați cumpăra de la un asemenea tip o mașină de mâna a doua?) Prejudecățile sunt adesea sursa falselor judecăți. Am putea scrie chiar "prejudecăți", deoarece sunt exprimate înainte să se elaboreze o judecată bazată pe circumstanțe. "Englezii nu știu să gătească"; "francezii mănâncă broaște"; "olandezii sunt zgârciți", "italienii nu sunt serioși"... Cine a demonstrat
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sau antipatie. Alegerile pot fi câștigate sau pierdute pe această bază (se spunea despre Nixon, adversarul lui Kennedy: "Ați cumpăra de la un asemenea tip o mașină de mâna a doua?) Prejudecățile sunt adesea sursa falselor judecăți. Am putea scrie chiar "prejudecăți", deoarece sunt exprimate înainte să se elaboreze o judecată bazată pe circumstanțe. "Englezii nu știu să gătească"; "francezii mănâncă broaște"; "olandezii sunt zgârciți", "italienii nu sunt serioși"... Cine a demonstrat vreodată aceste opinii? Specificul prejudecății este tocmai acela de a
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
judecăți. Am putea scrie chiar "prejudecăți", deoarece sunt exprimate înainte să se elaboreze o judecată bazată pe circumstanțe. "Englezii nu știu să gătească"; "francezii mănâncă broaște"; "olandezii sunt zgârciți", "italienii nu sunt serioși"... Cine a demonstrat vreodată aceste opinii? Specificul prejudecății este tocmai acela de a fi o judecată peremptorie, care precedă faptele, refuzând argumentele și opunând rezistență observării. Totuși, prejudecata nu este lipsită de o bază. Este adevărat că gastronomia engleză nu e pe gustul latinilor, dar micul-dejun la Londra
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
știu să gătească"; "francezii mănâncă broaște"; "olandezii sunt zgârciți", "italienii nu sunt serioși"... Cine a demonstrat vreodată aceste opinii? Specificul prejudecății este tocmai acela de a fi o judecată peremptorie, care precedă faptele, refuzând argumentele și opunând rezistență observării. Totuși, prejudecata nu este lipsită de o bază. Este adevărat că gastronomia engleză nu e pe gustul latinilor, dar micul-dejun la Londra e mult mai bun decât pe continent, iar prăjiturile englezești merită efortul deplasării. Este la fel de adevărat că anumiți francezi gustă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
putea el baza comparația? Rezultatul este foarte diferit, depinde dacă alegem invențiile tehnice din Europa sau ospitalitatea și respectul pentru cei în vârstă predominante în țările musulmane. Să luăm exemplul antiamericanismului, destul de răspândit, pentru a vedea mecanismul de funcționare al prejudecăților naționale: -sindromul celui îndatorat: americanii ne-au eliberat în 1944 și este dezagreabil să fim recunoscători pentru un lucru pe care nu am știut să îl facem singuri; -sindromul dependentului: Statele Unite sunt prima putere mondială și depindem de ei în
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în conflictele internaționale; or, nu îi iubim pe cei de care depindem; -sindromul celui neputincios: chiar și pe continentul nostru, cum s-a întâmplat în Kosovo, nu suntem capabili să impunem pacea fără americani; este totuși puțin umilitor. La baza prejudecăților este deci adesea un complex de inferioritate: prin agresivitate și denigrare se încearcă o compensare pentru slăbiciunile naționale. Același mecanism funcționează și în cazul antisemitismului (membrii unui grup identificabil, care au succes, stârnesc invidia, ura și devin țapi ispășitori) sau
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]