7,890 matches
-
în plan apropiat. În secvența Le conflit du figural et du figuratif Beyaert accentuează, în corelație cu detaliile analitice anterioare, ideea ferestrei ca resort esențial al sistemului perceptiv matissian. Fereastra relaționează exteriorul grădinii cu interiorul casei, unește obiecte care în profunzimea figurativă sunt separate, legitimează așezarea unei vederi îndepărtate în reprezentarea unui spațiu apropiat, face posibilă întâlnirea unei rochii cu ornamentul unei balustrade. În aceste condiții, relația perceptivă, așa cum se manifestă în spațiul acestui tablou, împiedică punerea în imagine a unei
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
figurativă sunt separate, legitimează așezarea unei vederi îndepărtate în reprezentarea unui spațiu apropiat, face posibilă întâlnirea unei rochii cu ornamentul unei balustrade. În aceste condiții, relația perceptivă, așa cum se manifestă în spațiul acestui tablou, împiedică punerea în imagine a unei profunzimi figurative graduale în care figura balustradei ar trebui să fie în planul din spate al rochiei. Efectul se realizează prin continuitate cromatică, pentru că negrul rochiei se prelungește în ornamentul balustradei, bleul fotoliului se continuă pe perete și se oprește pe
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
spațiu care, pentru a se actualiza, are nevoie să fie orientat. Este definit ca stare a ființei traversată de o direcție care oferă linia schimbării. În spațiul acesta de continuitate contrastantă animat de tensiuni antagoniste, privirea nici nu progresează în profunzime, nici nu se stabilizează pentru a crea iluzia referențială. În felul acesta, profunzimea se împarte între survenir, când apare un contrast puternic și ritmul este viu și devenir, când contrastul se atenuează și ritmul se liniștește. În acest punct al
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ca stare a ființei traversată de o direcție care oferă linia schimbării. În spațiul acesta de continuitate contrastantă animat de tensiuni antagoniste, privirea nici nu progresează în profunzime, nici nu se stabilizează pentru a crea iluzia referențială. În felul acesta, profunzimea se împarte între survenir, când apare un contrast puternic și ritmul este viu și devenir, când contrastul se atenuează și ritmul se liniștește. În acest punct al analizei Beyaert asociază specificității tensive a spațiului matissian intensitatea caproprietate determinantă care-l
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
distanța intraimaginală se evaluează în termenii modalităților existențiale din teoria semiotică, modul de prezență al figurilor apare modificat. Dacă în Renaștere i se acordă figurii principale o prezență actuală / présence actuelle și se relaționează greutatea prezenței cu localizarea în planul profunzimii, la Matisse perspectiva este fragmentată și fiecărei figuri i se distribuie o prezență potențială. Concluzia parțială a autoarei este că, în acest fel. se produce o egalizare a valențelor perceptive evidentă în La famille du peintre unde, indiferent de locul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și fiecărei figuri i se distribuie o prezență potențială. Concluzia parțială a autoarei este că, în acest fel. se produce o egalizare a valențelor perceptive evidentă în La famille du peintre unde, indiferent de locul pe care l ocupă în profunzimea figurativă, floarea de hârtie, tabla de șah sau Marguerite se impun în aceeași măsură și cu aceeași forță, percepției. În continuarea analizei, această nivelare a valențelor perceptive este pusă în relație cu intenția mimetică prin care se plantează în imagine
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
plus pentru Beyaert de a califica pictura lui Matisse ca ofertă exemplară pentru analiza semiotică. Imaginile matissiene incită reflectarea, oferă posibilitatea descoperirii și precizării categoriilor și demonstrează că dimensiunea plastică tinde să-și asume semnificarea. Expunerea lui Beyaert despre culorile, profunzimea, senzațiile și spațiile interioare ale picturii lui Matisse are nenumarate calități. Nu pot fi enunțate decât puține pentru că, așa cum se întâmplă în mai toate abordările semiotice, textul este dens și nuanțat. Una din marile calități ale studiului este faptul că
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
inaparentă bântuie analiza picturii narative din Ateliers de sémiotique visuelle. O figură spectrală și puternică,un revenant, o figură în prezența căreia ar trebui să credem, așa cum credem în viitor, bântuie privirea topografică asupra cerului din Réalisme ou artifice, bântuie profunzimea, culorile și sentimentele din Matisse, într-un fel care ține de credința noastră în toate formele ei posibile, de credința în aparițiile spectrale, reale și nereale, în egală măsură. Altfel spus, o anume prezență a lui Algirdas Julien Greimas continuă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
se vede și care trece într-un fel absent prin textul interpretativ, traversate de spectrul lui Greimas, de apariția inaparentă care bântuie analiza picturii, de acel revenant care bântuie privirea topografică asupra cerului din pictura lui Elsheimer și care bântuie profunzimea, culorile și sentimentele din Matisse, Lucia Corrain și Anne Beyaert experimentează starea de a-fi-împreunăcu spectrele. Experimentează, așa cum ar spune Derrida, starea misterioasă de a-fi-împreună-cu o lume a fantomelor, memoriei, moștenirii și generațiilor, starea în care vorbesc îndelung despre Greimas, adică
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
the Philosophy of Criticism, se referă la importanța dispunerii formelor în arta vizuală. El alcătuiește un inventar al trăsăturilor formale în care include culoarea, descrisă în funcție de nuanță, strălucire sau saturație, linia, descrisă în funcție de dimensiune, orientare ori curbură și densitatea vizuală, profunzimea și ritmul, care orientează, împreună, mișcarea ochiului, dominanța figurilor și raportul între figură și fond. Aceste notații din câmpul esteticii despre formele vizualității, despre importanța dispunerii formelor în funcție de legi necunoscute și misterioase, despre obiectul privit cu adevărat doar atunci când există
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
15.1. GENERALITĂȚI 15.1.1. DEFINIȚIE Arsura este o boală chirurgicală cu caracter inițial local și ulterior general, potential gravă, cu evoluție stadiala și prognostic dependent de amploarea leziunii tegumentare în suprafață și profunzime dar și de vârstă, teren și calitatea tratamentului inițial. (Agrippa Ionescu). 15.1.2. ISTORIC Îngrijirea arsurilor a constituit o preocupare din cele mai vechi timpuri .Pe traseul parcurs de la metodele empirice la cele științifice actuale sunt de reținut momentele
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
Crecy din 1346), dar și la efectul favorabil al pansamentelor grase . În 1597 Lowe face prima clasificare a leziunilor de arsură pe care le împarte în superficiale, medii și profunde. În 1610 Fabricius Hildanus clasifică arsurile după gradul lor de profunzime în 3 categorii (superficiale, mijlocii și profunde) și explică prin desene, succesul chirurgiei precoce în rerzolvarea cicatricilor postcombustionale ale mâinii. Ambroise Pârș (1634) a descris diferențele dintre arsurile de gradul ÎI și III, riscul dezvoltării bridelor retractile postcombustionale la nivelul
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
membrelor arse pentru evitarea riscului dezvoltării cicatricilor retractile postcombustionale. În 1797 Edward Kentish promovează pansamentul ca fiind singura metodă de a proteja arsurile de alte tratamente empirice. În 1799 Richter face prima clasificare în patru grade a arsurilor menționând că profunzimea lor depinde atât de temperatură cât și de timpul de acțiune a agentului vulnerant. Punerea în contact a tegumentelor arse în faza acută - imediat după accident - cu gheață sau apă rece pentru efectul lor analgezic și prevenirea edemului a fost
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
electrică; iradiere. a. Arsurile prin contact se pot produce prin: contact solid, leziunile sunt de obicei profunde funcție de timpul de acțiune - dar frecvent limitate că întindere în suprafață; contact lichid, leziunile sunt de regulă mai întinse în suprafață dar de profunzime mai mică;acestea sunt cele mai frecvente (prin accidente casnice în bucătărie sau baie; de la defecțiunile radiatoarelor automobilelor). b. Arsurile prin flacăra : determinate de hidrocarburi aprinse ( benzină, petrol, alcool) sunt de obicei întise în suprafață și profunde ; produse prin explozii
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
sau baie; de la defecțiunile radiatoarelor automobilelor). b. Arsurile prin flacăra : determinate de hidrocarburi aprinse ( benzină, petrol, alcool) sunt de obicei întise în suprafață și profunde ; produse prin explozii : de gaze (gaz metan) au un aspect în mozaic, cu leziuni de profunzimi diferite, în accidentele produse în spații închise asiociindu-se și cu arsuri de cai respiratorii superioare(ACRS); explozii de butelii sau după accidente de automobil, cu leziuni grave, prin asocierea frecvență de arsuri de cai respiratorii (ACRS) și politraumatisme. Aprindera hainelor
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
contactul tegumentelelor sau mucoaselor cu substanțe care induc necroza de coagulare la care - în funcție de natură lor - se adaugă reacții suplimentare ce dau specificitate lezionala,astfel: Acizii declanșează o reacție rapidă de deshidratare. Leziunile sunt frecvent limitate că întindere și de profunzime medie. Acizii minerali dau escare uscate iar cei organici determina escare moi .Acizii organici se absorb la nivelul leziunii și pot determina fenomene toxice hepatice sau/și renale.. Acidul fluorhidrric da leziunile cele mai dureroase și profunde.Tendința la extindere
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
are un ritm cu puțin mai lent atingând 12% la 15 ani și numai 14% la adult. De aceea pentru a calcula suprafață tegumentara la membrele pelvine (SMP%) corespunzătoare vârstei copilului se aplică formulă : 41 + ( 12 - vârstă) = SMP%. 15.4. PROFUNZIMEA ARSURII; CLASIFICARE Școala românească reprezentată de Agrippa Ionescu împarte leziunile de arsură în patru grade, având la bază criterii anatomo-clinice și evolutive iar cea anglo-saxonă (internațională) doar în 3 grade. Corespondență dintre cele două clasificări este dată de echivalentă gadelor
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
vindecare exclusiv chirurgicală prin excizia țesuturilor moarte și acoperirea cu autogrefe de piele liberă despicata. 15.5. DIAGNOSTICUL ÎN ARSURI Formularea diagnosticului de arsură trebuie să cuprindă obligatoriu trei elemente : agentul etiologic; suprafață totală a tegumentelor arse S² gradul de profunzime fiecare însoțit de suprafață ocupată exprimată procentual (din suprafața totală a tegumentelor arse S²). 1. Agentul etiologic trebuie precizat chiar în prima parte a diagnosticului menționând și detalii asupra împrejurărilor etiologice. Astfel o formulare de genul „Arsuri prin flacăra - explozie
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
arsură cu particularitățile regionale respective ( arsuri corneo-conjunctivale) dar și o estimare rapidă a reechilibrării volemice și hidro electrolitice .Este de precizat că S² % totală a tegumentelor arse exprimată în diagnostic trebuie să reprezinte suma suprafețelor ocupate de fiecare grad de profunzime a leziunilor de arsură.Astfel la formularea anterioară se poate preciza că -S² totală arsă =35% după care trebuie precizate gradele de profunzime ale leziunilor 3. Gradul de profunzime Precizarea gradelor de profunzime în diagnostic este deosebit de importanță permițân o
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
totală a tegumentelor arse exprimată în diagnostic trebuie să reprezinte suma suprafețelor ocupate de fiecare grad de profunzime a leziunilor de arsură.Astfel la formularea anterioară se poate preciza că -S² totală arsă =35% după care trebuie precizate gradele de profunzime ale leziunilor 3. Gradul de profunzime Precizarea gradelor de profunzime în diagnostic este deosebit de importanță permițân o apreciere imediată a gravitații cazului.Astfel în exemplul dat formularea devine „Arsuri prin vapori fierbinți 35%,gradul ÎI, III și IV față, trunchi
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
diagnostic trebuie să reprezinte suma suprafețelor ocupate de fiecare grad de profunzime a leziunilor de arsură.Astfel la formularea anterioară se poate preciza că -S² totală arsă =35% după care trebuie precizate gradele de profunzime ale leziunilor 3. Gradul de profunzime Precizarea gradelor de profunzime în diagnostic este deosebit de importanță permițân o apreciere imediată a gravitații cazului.Astfel în exemplul dat formularea devine „Arsuri prin vapori fierbinți 35%,gradul ÎI, III și IV față, trunchi anterior, ambe antebrațe circular, ambe mâini
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
suma suprafețelor ocupate de fiecare grad de profunzime a leziunilor de arsură.Astfel la formularea anterioară se poate preciza că -S² totală arsă =35% după care trebuie precizate gradele de profunzime ale leziunilor 3. Gradul de profunzime Precizarea gradelor de profunzime în diagnostic este deosebit de importanță permițân o apreciere imediată a gravitații cazului.Astfel în exemplul dat formularea devine „Arsuri prin vapori fierbinți 35%,gradul ÎI, III și IV față, trunchi anterior, ambe antebrațe circular, ambe mâini și coapsă dreapta parcelar
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
formularea devine „Arsuri prin vapori fierbinți 35%,gradul ÎI, III și IV față, trunchi anterior, ambe antebrațe circular, ambe mâini și coapsă dreapta parcelar...”. La acest tip de formulare se poate adaugă între paranteze ce procent revine fiecărui grad de profunzime : gr ÎI = 10%; gr III = 20% și gr IV = 5%. Astfel formularea corectă în exemplul de mai sus este: „Arsuri prin vapori fierbinți, 35%, gradul ÎI, III și IV (gr ÎI = 10%; gr III = 20% și gr IV= 5%) față
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
Arsuri prin vapori fierbinți, 35%, gradul ÎI, III și IV (gr ÎI = 10%; gr III = 20% și gr IV= 5%) față, trunchi anterior, ambe antebrațe circular, ambe mâini și coapsă dreapta parcelar...” Suma suprafețelor ocupate de de fiecare grad de profunzime a leziunilor de arsură este S²=35%.Relația este pur aritmetică: S²=10%+20%+5%= 35%. Diagnosticul corect formulat poate fi completat cu o serie de mențiuni privind fie prezentă unor leziuni de arsură cu localizări particulare ( căi aerene, pulmonare
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
fie a indicelui prognostic (în final). 15.6. INDICELE PROGNOSTIC (IP) Cunoscând suprafață și profumimea arsurii se poate calcula „indicele prognostic” (IP) care arată șansele de supraviețuire a pacientui. IP este suma produselor dintre suprafață arsă corespunzătoare și gradul de profunzime. Se utilizează formulă generica: IP = S² x grd. , sau în detaliu se poate scrie : Valorea maximă este de 400. Valoarea IP astfel calculat se dublează pentru fiecare 5 ani peste vârsta de 65 de ani și pentru fiecare an peste
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]