5,549 matches
-
în spațiu a personajelor și a obiectelor, precum și prin aplicarea tehnicii perspectivei. Din simetria tablourilor se poate trage concluzia că pictorul a lucrat deodată pe două pânze ridicate una lângă cealaltă. Armonia cromatică a picturii ""Sacra Conversazione"" (sau "Madonna cu Pruncul între Ioan Botezătorul și o sfântă", cca. 1504) face referire la perioada târzie de creație a maestrului venețian. La pictarea acestui tablou, Bellini utilizează culori puternice și vii: roșu aprins, nuanțe vii de albastru și de galben. Fiecare personaj primește
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
venețian. La pictarea acestui tablou, Bellini utilizează culori puternice și vii: roșu aprins, nuanțe vii de albastru și de galben. Fiecare personaj primește dimensiuni monumentale datorită peisajului din fundal, care prin culorile sale restrânse, monotone, contastează expresivitatea personajelor. "Madonna cu Pruncul" (1505) fusese la început destinată altarului "San Girolamo", care astăzi nu mai există. În timpul războaielor napoleoniene soldații francezi au desfăcut altarul și au dus tabloul în Franța. Acolo a fost desprins de pe placa de lemn și a fost transpus pe
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
Biserica „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Iași este o biserică romano-catolică construită în perioada 1991-1994 pentru deservirea necesităților de cult ale credincioșilor din cartierul Nicolina al municipiului Iași. Ea este situată pe Șoseaua Nicolina nr 6, în apropiere de Crucea lui Ferentz. Biserica este
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
în vedere greutățile mari în ceea ce privește păstorirea credincioșilor romano-catolici din orașul Iași, în anul 1991 s-a început construirea a două noi biserici: Biserica „Sf. Anton de Padova” (la intersecția cartierelor Alexandru cel Bun și Dacia) și Biserica „Sf. Tereza a Pruncului Isus” în cartierul Nicolina (la intersecția străzii Tudor Neculai cu Șoseaua Nicolina). La inițiativa episcopului romano-catolic de Iași, Petru Gherghel, în anul 1991 s-a început construirea Bisericii „Sf. Tereza a Pruncului Isus” pe un teren viran din cartierul Nicolina
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
Bun și Dacia) și Biserica „Sf. Tereza a Pruncului Isus” în cartierul Nicolina (la intersecția străzii Tudor Neculai cu Șoseaua Nicolina). La inițiativa episcopului romano-catolic de Iași, Petru Gherghel, în anul 1991 s-a început construirea Bisericii „Sf. Tereza a Pruncului Isus” pe un teren viran din cartierul Nicolina (aflat în partea de sud-vest a orașului), în apropiere de Crucea lui Ferentz. Piatra de temelie a noii biserici a fost pusă în mai 1991 . Proiectul a fost realizat de arhitectul Gheorghe
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
de Borsec. În perioada 1994-1998 a fost construită casa parohială cu etaj și mansardă, aflată în curtea bisericii, și în care au fost introduse instalații de gaz metan și de termoficare. La 1 octombrie 1995, de sărbătoarea Sfintei Tereza a Pruncului Isus, episcopul Petru Gherghel a hotărât despărțirea filialei „Sfânta Tereza” - Nicolina de Parohia Iași și constituirea ei ca parohie de sine stătătoare , iar printr-un decret episcopal a numit primul paroh în persoana pr. Pavel Chelaru, având ca vicar pe
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
Isidor Iacovici, anterior paroh la Pașcani. Începând cu 1 iunie 2004, pr. paroh Isidor Iacovici a fost numit asistent pastoral și spiritual al românilor catolici din Roma. La 16 iunie 2004 au poposit în pelerinaj în Parohia „Sf. Tereza a Pruncului Isus” din Iași relicva și bustul aurit al Sfântului Anton de Padova, fiind întâmpinate în fața bisericii de episcopii Petru Gherghel și Aurel Percă, de pr. Isidor Iacovici, parohul comunității, precum și de un grup de preoți și credincioși. Relicva a rămas
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
anul 2007, ieșeanca Margareta Vîscu a obținut dreptul de a primi despăgubiri pentru terenul de 226,66 metri pătrați, situat pe Șoseaua Nicolina nr. 14, care a aparținut părinților săi. Terenul respectiv se află sub Parohia Romano-Catolică „Sf. Tereza a Pruncului Isus”. Ieșeanca a solicitat 250.000 lei de la reprezentanții parohiei pentru acest teren, dar aceștia i-au oferit numai 31 de euro pe metru pătrat, respectiv 7.030 de euro (adică 24.538 de lei). Reclamanta a considerat acea ofertă
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
descoperit la sfârșitul lunii noiembrie a anului anterior. La 14 aprilie 2010, episcopul Petru Gherghel a semnat decretul de numire a pr. Petru Sescu (anterior vicar econom diecezan la Episcopia Romano-Catolică de Iași) ca paroh la Parohia „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Iași; luarea în posesie a avut loc la 25 aprilie. La 30 octombrie 2011, după celebrarea în biserică a liturghiei duminicale, episcopul auxiliar Aurel Percă a sfințit cele două imagini în mozaic de pe peretele altarului, a grotei Sfintei
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
care Abraham stă alături de cei trei îngeri (trimiși ai lui Dumnezeu). Deasupra tabernacolului se află vitraliul central în care este reprezentat Isus Înviat. Mozaicul din partea dreaptă reprezintă scena frângerii pâinii de la Cina cea de taină. Sfințirea Bisericii „Sf. Tereza a Pruncului Isus” din Iași și consacrarea altarului au avut loc la 30 septembrie 2012, fiind săvârșite de episcopul Petru Gherghel, asistat de Aurel Percă (episcop auxiliar de Iași) și Cornel Damian (episcop auxiliar de București) și de 40 de preoți, în
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
Petru Gherghel, asistat de Aurel Percă (episcop auxiliar de Iași) și Cornel Damian (episcop auxiliar de București) și de 40 de preoți, în prezența unei mulțimi de credincioși. Cu această ocazie au fost așezate în altar moaștele sfinților: Tereza a Pruncului Isus, Ioan Bosco, Pius de Pietrelcina, Pius al X-lea, Bartolomea Capitanio și Vincenza Gerosa și ale fericiților: Ieremia Valahul și Ioan Paul al II-lea. Parohia „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Iași are în păstorire pe credincioșii aflați
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
au fost așezate în altar moaștele sfinților: Tereza a Pruncului Isus, Ioan Bosco, Pius de Pietrelcina, Pius al X-lea, Bartolomea Capitanio și Vincenza Gerosa și ale fericiților: Ieremia Valahul și Ioan Paul al II-lea. Parohia „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Iași are în păstorire pe credincioșii aflați în partea de nord-vest a orașului, numărând la data inaugurării 866 de familii cu 2.988 de credincioși. În aria de jurisdicție a parohiei se aflau cartierele Nicolina, Frumoasa și C.
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
zile: duminica (la orele 09.00, 11.00 și 17.00), la sărbători (la orele 09.00, 11.00 și 18.00), precum și în zilele obișnuite (la orele 07.00 și 18.00). Hramul Parohiei este sărbătoarea Sf. Tereza a Pruncului Isus sau Sf. Tereza de Lisieux (1873-1897), celebrată în fiecare an la data de 1 octombrie, întotdeauna până acum în prezența a cel puțin unui episcop de Iași. De asemenea, frecvent au loc vizite episcopale în parohie. Biserica „Sfânta Tereza
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
interiori sunt acoperiți cu praf de piatră, iar pardoseala este din marmură, ca și mobilierul din prezbiteriu (tabernacolul, pupitrul, vasul de botez, scaunele preoților). La intrarea principală în biserică este amplasat un vitraliu în care este reprezentată Sfânta Tereza cu pruncul Isus în brațe, înconjurați de trandafiri din care cad petale. Pe geamurile bisericii în formă de arcadă și având câte 16,5 m² se află patru vitralii, ce prezintă momente mai importante din viața Sfintei Tereza a Pruncului Isus (Tereza
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
Tereza cu pruncul Isus în brațe, înconjurați de trandafiri din care cad petale. Pe geamurile bisericii în formă de arcadă și având câte 16,5 m² se află patru vitralii, ce prezintă momente mai importante din viața Sfintei Tereza a Pruncului Isus (Tereza în familie, stând în brațele mamei sale; Tereza în genunchi în fața papei Leon al XIII-lea pentru a cere permisiunea de a intra în mănăstire, căci nu avea vârsta potrivită pentru aceasta; Tereza în mănăstire, cu cartea Istoria
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
intra în mănăstire, căci nu avea vârsta potrivită pentru aceasta; Tereza în mănăstire, cu cartea Istoria unui suflet care a făcut să i se atribuie titlu de doctor și învățător al Bisericii; relicvarul cu rămășițele pământești ale sfintei Tereza a Pruncului Isus și un grup de credincioși, reprezentând diferite categorii și stări religioase care participă la o procesiune). Pe peretele altarului, de o parte și de alta a tabernacolului, au fost amplasate două mozaicuri. Mozaicul din partea stângă reprezintă o scenă din
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
îi are reprezentați pe cei 12 Apostoli. În absida altarului găsim și bogate ornamente vegetale. În ceea ce privește icoanele prezente în biserica de la Sic, sunt icoane din prima parte a secolului XVIII din care se pot aminti Hristos Pantocrator, Maica Domnului cu Pruncul și Sfântul Gheorghe.
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
1981 până în 1988, sub îndrumarea Departamentului Cultelor. Fresca bisericii a fost lucrată între în anii 1988 și 1989. Clopotele și o icoană a Maicii Domnului,înstrăinate în 1954, au fost readuse la mănăstire, însă nu și icoana Fecioarei Maria cu Pruncul, cea considerată făcătoare de minuni, ascunsă de localnici. În primăvara anului 1989, la 25 martie, episcopul ortodox al Oradiei, Vasile Coman, însoțit de un sobor de protopopi, stareți, profesori universitari, preoți și diaconi, oficialități din partea statului, a instalat primul preot
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
Montană, împreună cu vărnicelul Ion Izverniceanu, din Ciclova Montană, în urma celor auzite de la tânărul teolog Alexie Nedici au cercetat mai îndeaproape locul, descoperind astfel o peșteră în care au găsit un altar de piatră moale, o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe, câteva obiecte bisericești și oseminte, probabil ale călugărului care s-a nevoit aici și unde a trecut la cele de dincolo. În lucrarea sa Istoria Sfintei Mănăstiri Valea Călugărului, Alexie Nafir, fiul lui Mihai Nafir, relatează cu lux
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
se întoarce iar la malul mării. De data aceasta, soarele ce se naște din mare îi dezvăluie icoana sfântă plutind pe apă. Recuperarea icoanei sfinte stârnește lacrimi de bucurie pe obrazul lui întristat. Descoperă cu tristețe că fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt fuseseră rănite cu iataganele in mai multe locuri. Anufie a adus icoana la Mănăstirea Dălhăuți - cicatricile de pe fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt se văd și astăzi, ca și cum ar fi făcute în carne adevărată. Se spune că, de-a lungul
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
Recuperarea icoanei sfinte stârnește lacrimi de bucurie pe obrazul lui întristat. Descoperă cu tristețe că fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt fuseseră rănite cu iataganele in mai multe locuri. Anufie a adus icoana la Mănăstirea Dălhăuți - cicatricile de pe fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt se văd și astăzi, ca și cum ar fi făcute în carne adevărată. Se spune că, de-a lungul timpului, această sfântă icoană a făcut multe minuni. În vreme de calamități (secetă, inundații etc.), icoana este purtată în procesiune prin satele
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
să se călugărească i-a urmat exemplul. Fiica ei este stareță și mama îi este ucenică. Credinciosul care se roagă în frumoasa biserică a mânăstirii descoperă comorile culturale adunate aici. Dintre acestea, cea mai importantă este icoana Maicii Domnului cu Pruncul, renumită pentru minunile pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Icoana a fost pictată de Eustatiu Stoenescu (1884-1959), după o tehnică impresionantă. În orice loc stă credinciosul în biserică are impresia că ochii Maicii Domnului îl însoțesc cu
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
imitare” a arhitecturii medievale de zid printr-un material neadaptat acestei planimetrii. Interiorul lăcașului conservă încă pictura murală, de factură populară, datând din anul 1806. Rânduiala scenelor religioase respectă Erminia post-bizantină tradițională. Pe boltă apare Sf.Treime și Maria cu pruncul, Serafimii, iar pe pereți se vede teoria Sfinților Ierarhi. Iconostasul prezintă tradiționalele registre cu Apostoli, Prooroci, iar în partea superioară Răstignirea, fiind datată prin inscripție în anul 1796. Bolta naosului prezintă în ax imaginile în medalioane a Celui vechi de
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
în Feleac, Luna de Sus și Finișel. Din păcate, valoroasele icoane au fost furate și nu au mai fost recuperate. Azi se mai păstrează doar două sfeșnice din lemn, vopsite de pictorul bisericii, două icoane pe lemn - Maica Domnului cu Pruncul Hodighitria, sec. al XVIII-lea; Intrarea în Ierusalim și o icoană pe sticlă, reprezentând-o pe Maica Domnului. Biserica este sfințită de arhiereu, nu se cunoaște precis nici data, nici numele arhiereului. Se presupune pe baza unei inscripții ce se
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
împărătești cu tema Bunei Vestiri și a Evangheliștilor, în panouri delimitate prin chenare, în frânghie și profile, cu decor floral incizat într-o compoziție de grund, și icoanele împărătești: Deisis (cu Maria și Ioan redați în întregime); Maica Domnului cu Pruncul; Arhanghelul Mihail; Sfântul Nicolae (cu Isus și Maria), care, stilistic, pot fi atribuite perioadei de la sfârșitul secolului al XVII-lea - începutul secolului al XVIII-lea - sau se datorează unui zugrav a cărui formație a avut loc în avea vreme. Biserica
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]