5,326 matches
-
Mare (Betea: 2009; Grigorov: 2005, 91). Naționalismul "de sus" se împletea astfel cu naționalismul "de jos". Boris Buzilă, jurnalist în acea perioadă la România liberă, redă fidel în memoriile sale atmosfera discursului: În liniștea înmărmurită a pieței, cuvintele de ordine răsună hotărât, viguros, bărbătește, demn. Uneori ele sunt aprobate de mulțime, fără agitatori, cu un ecou pornit din zeci de mii de piepturi: "Așa e!". Se aplaudă cu mâinile deasupra capului, se ovaționează tumultuos, ochii multora sunt plini de lacrimi, alții
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
locală e o metonimie, acea figură poetică mobilizează un singur element pentru a evoca un ansamblu: la partie pour le tout! Partea pentru tot... amprenta pentru o reprezentație! Memoria mea e metonimică! Din Meșterul Manole a lui Alexa Visarion, îmi răsună încă și azi în urechi zgomotul agitat al acelei înălțări febrile, executate sub ochii noștri, a unui zid făcut din planșe de lemn, echivalentul mănăstirii...atunci cadrul scenei se închidea progresiv și în gesturile precipitate recunoșteam dăruirea până la moarte a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
zgomotul agitat al acelei înălțări febrile, executate sub ochii noștri, a unui zid făcut din planșe de lemn, echivalentul mănăstirii...atunci cadrul scenei se închidea progresiv și în gesturile precipitate recunoșteam dăruirea până la moarte a meșterilor și a lui Manole... Răsună și acuma în mine furia construcției, retrăiesc agitația zidarilor, căci teatrul, în prezența mea, devenea metafora vie a sacrificiului pentru creație. A devoțiunii dincolo de viață și moarte. Nu auzeam un discurs, ci eram martorul unui act. De câte ori mă gândesc la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
săbii. ...mesaj dramatic din România îndepărtată ce-mi parvenea avându-l pe Alexa așezat lângă mine, urmărindu-i filmul. Un moment de afecțiune complice și exaltată. O însângerare... o răscumpărare. Pe de o parte mă tulbura cruzimea acestei istorii care răsuna în privitorul ce eram ca o reverberație de acolo, din lumea părăsită dar definitiv conservată a țării, iar pe de alta mă bucuram să-l regăsesc pe Ștefan Iordache al cărui admirator pasionat n-am încetat să fiu. După-amiază rămasă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să spui. Filmam într-un sat de pe Neajlov, unde se adunase tot praful Bărăganului, costumul meu venea direct din vechile magazii ale Buftei, o manta jerpelită care trecuse înainte probabil prin toate producțiile studioului și nu fusese spălată probabil de la Răsună valea. Avea un miros de vechi cu praf, ploșniță, nuci proaspete și vin roșu, că la finalul fiecărei zi de filmare mai stăteam așa îmbrăcați toți, preț de o mână de nuci și o cană cu vin roșu. Mai aveam
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mai categoric, sau, mai exact, cel la care am reacționat cel mai adânc. Dintre noi se ridică acuzatorii și apărătorii, ei ne continuă pe scenă viața. Teatrul politic eficace este cel care discută existența reală a unui public, de aceea răsună atât de diferit de la țară la țară. Nu condiția umană o comentează el, ci raporturile cu o societate, cu o istorie particulară. Și discuțiile dintre Anchetator și Procuror și strigătul Mamei nu se uită. Există însă un moment extraordinar. Boian
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cele două elemente contras tante. Un exemplu paradigmatic: începutul ne-o prezintă pe tânăra biciclistă (Cristina Drăghici), ieșită în calea Trecătorului (Răzvan Vasilescu), drept una având gura cam slobodă. "Cum te cheamă, fato" ? "Mai du-te în p... mă-tii", răsună pe ecran. "Cum te cheamă?", se arcuiește și întrebarea din final. "Ana"". Numele iconic al sacrificiului, în cazul de față vom vedea al unui alt simbol: înălțarea, comuniunea, participarea. Referințele înalte, venind de departe, dintr-un autentic fond ideatic al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
rîs de unul singur, citind cu voce tare. Sper să îmi împărtășiți preferința. Dar, fiți pe pace, tot filmul Ana este plin de momente remarcabile! (Iulian Negulescu) Filmul lui Alexa Visarion, un ecou al sufletului de artist, de creator, a răsunat diferit pentru mine în atmosfera New York-ului, unde trăiesc de treizeci de ani. Îți mulțumes, Alexa, pentru acest film!..(Daniela C. Kamiliotis) 2015 NOAPTEA BUFONILOR A.P. Cehov W. Shakespeare Teatrul Național "Radu Stanca" din Sibiu Ideea prezenței Shakespeare Cehov împreună
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lui e una... de aur. Două stiluri. De extrapolat. Cînd în București descinde trimisul organismului european, să-i frăgezească în roz pe oamenii premierului (după ce, eventual, a fost regalat cu o masă de vis), panaceul: Aveți o mină bună azi! răsună ca un refrișant afrodiziac în urechile avide ale celor ce vor să audă chiar asta. Stilul Pirozynski deci. Cînd însă din Porche coboară Brânzei, sinopticul indică ploaie mocănească. Amîndouă descinderile continuînd, pînă la urmă, tratamentul de urmat. Cu care pacientul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în piept câte un mărțișor. Ce frumoasă este primăvara ! Octav Ghiorghiță A VENIT TOAMNA A venit toamna, aducând cu ea roade bogate. Razele soarelui cad printre vii și livezi, dezmierdând frunzele. Cerul senin este de un albastru strălucitor. Din lunci, răsună tălănci și fluiere doinind. Ciobanii își pasc oile liniștiți. În aerul călduț, este un miros dulce de fâneață și de sulfină. Pe dealuri, oamenii își adună strugurii pârguiți. În grădină, gospodarii recoltează legume și fructe. O lină pulbere de vânt
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cerealele. Vinul dulce și plăcut mirositor te îmbie și te face să visezi. Îmi place toamna foarte mult pentru culorile ei asortate atât de bine. Sunt, Toamnă, exact ca un vis de tinerețe printre anii trecători, ca o doină ce răsună de departe în somnul tău dulce ! Iar, când te trezești, ești cu capul în poala Iernii care ți toarce fiorul de fulgi și ți se pare că, de când lumea, Iarna îți povestește basmul, căci de frunze nici urmă nu-i
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de astăzi cu vechiul barbar scit; și, cu toate acestea, să nu uităm că în sângele poporului român s-a amestecat poate și câte o picătură de acel al nomazilor sciți și că poate că în adâncul sufletului său mai răsună uneori sălbaticele acorduri ce încântau odată pe strămoșii săi". Relativa stabilitate a structurii bio-psihologice primare umane ne permite unele supoziții cu privire la implicațiile psihiatrice chiar pentru un trecut îndepărtat. Ni se pare interesantă, în acest sens, următoarea afirmație a lui Xenopol
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la diateza reflexivă: Ion și-a aburit ochelarii/Pământul aburește sub picioare/ Fereastra se aburește. Criteriul semantic o determină pe autoare (Ușurelu 2005a: 51; 2005b: 38) să identifice următoarele clase: ergative incoative (a amorți), psihologice (a enerva), de percepție (a răsuna, a scârțâi) și de mișcare (a alerga, a balansa). Definiția și clasificarea propuse de Ușurelu (2005a,b) urmează linia lui Lyons, cu influențe din teoria localistă, îndepărtându-se destul de mult de accepția curentă dată verbelor ergative (inacuzative). Ușurelu (2005a: 156
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a deschis, Geamul s-a spart, Ușa a fost deschisă de..., Geamul a fost spart de..., niciodată *Ușa a deschis, *Geamul a spart. Tot extrem de rară este și neutralizarea raporturilor cazuale subiect - circumstanțial de loc (Pană Dindelegan 1972a: 57): Țipetele răsună pe stradă/ Strada răsună de țipete Sudoarea șiroiește pe frunte/ Fruntea șiroiește de sudoare. Ceva mai frecventă este neutralizarea raporturilor sintactice subiect − instrumental: Ion combate boala cu vitamine/ Vitaminele combat boala. Palmer (1994 [2007]: 8−9), fără a folosi un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a spart, Ușa a fost deschisă de..., Geamul a fost spart de..., niciodată *Ușa a deschis, *Geamul a spart. Tot extrem de rară este și neutralizarea raporturilor cazuale subiect - circumstanțial de loc (Pană Dindelegan 1972a: 57): Țipetele răsună pe stradă/ Strada răsună de țipete Sudoarea șiroiește pe frunte/ Fruntea șiroiește de sudoare. Ceva mai frecventă este neutralizarea raporturilor sintactice subiect − instrumental: Ion combate boala cu vitamine/ Vitaminele combat boala. Palmer (1994 [2007]: 8−9), fără a folosi un anumit termen pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a fulgera', baluginare 'a se ivi', colare 'a strecura, a vărsa', defluire 'a curge', filtrare 'a filtra', fioccare 'a fulgui', fluire 'a curge', fuoriuscire 'a scăpa', gocciolare 'a picura', grondare 'a șiroi', luccicare 'a sclipi', penetrare 'a pătrunde', riecheggiare 'a răsuna', rimbombare 'a răsuna', risuonare 'a răsuna', sboccare 'a vărsa, a se revărsa', scaturire 'a izvorî', squillare 'a clopoți', suonare 'a suna', traboccare 'a se revărsa', zampillare 'a țâșni'. 3.4. În ceea ce privește situația din limba română, se spune că nu există
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a se ivi', colare 'a strecura, a vărsa', defluire 'a curge', filtrare 'a filtra', fioccare 'a fulgui', fluire 'a curge', fuoriuscire 'a scăpa', gocciolare 'a picura', grondare 'a șiroi', luccicare 'a sclipi', penetrare 'a pătrunde', riecheggiare 'a răsuna', rimbombare 'a răsuna', risuonare 'a răsuna', sboccare 'a vărsa, a se revărsa', scaturire 'a izvorî', squillare 'a clopoți', suonare 'a suna', traboccare 'a se revărsa', zampillare 'a țâșni'. 3.4. În ceea ce privește situația din limba română, se spune că nu există posibilitatea de selecție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
colare 'a strecura, a vărsa', defluire 'a curge', filtrare 'a filtra', fioccare 'a fulgui', fluire 'a curge', fuoriuscire 'a scăpa', gocciolare 'a picura', grondare 'a șiroi', luccicare 'a sclipi', penetrare 'a pătrunde', riecheggiare 'a răsuna', rimbombare 'a răsuna', risuonare 'a răsuna', sboccare 'a vărsa, a se revărsa', scaturire 'a izvorî', squillare 'a clopoți', suonare 'a suna', traboccare 'a se revărsa', zampillare 'a țâșni'. 3.4. În ceea ce privește situația din limba română, se spune că nu există posibilitatea de selecție a auxiliarului. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a melodiei conduce doar la o pură plăcere auditivă și nu înalță mintea către transcendent. Augustin descrie, în Confessiones, o amintire din perioada pregătirii sale înainte de a îmbrățișa creștinismul: „Câte lacrimi am vărsat ascultând accentele imnurilor și cântecelor tale, care răsunau suav în biserica ta! O emoție violentă: acele accente îmi răsunau în urechi și coborau în inima mea adevărul, trezind un sentiment cald de pietate. Nu de mult timp, biserica din Milano a introdus această practică consolantă și încurajatoare, de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
înalță mintea către transcendent. Augustin descrie, în Confessiones, o amintire din perioada pregătirii sale înainte de a îmbrățișa creștinismul: „Câte lacrimi am vărsat ascultând accentele imnurilor și cântecelor tale, care răsunau suav în biserica ta! O emoție violentă: acele accente îmi răsunau în urechi și coborau în inima mea adevărul, trezind un sentiment cald de pietate. Nu de mult timp, biserica din Milano a introdus această practică consolantă și încurajatoare, de a cânta toți împreună, la unisonul vocilor și a inimilor, cu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
oficiile divine, ce se celebrează în semn de recunoștință, mintea tuturor să fie vigilentă, declamarea să fie fluentă, iar gravitatea cantorilor să fie exprimată în mod adecvat prin modulații suave. Pe buzele sfinților părinți, sunetul era dulce. Cu siguranță, cântecul răsună dulce pe buzele cantorilor, atunci când îl au pe Dumnezeu în inimă și, în timp ce pronunță cuvintele cântecelor, sunt înflăcărați de devoțiune față de El. De aceea, în biserica lui Dumnezeu, se recomandă de a cânta psalmodia, tocmai pentru a stimula devoțiunea credincioșilor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Așadar, condamnarea mijloacelor noului limbaj muzical nu este radicală, ci trebuie considerată în cadrul unei perspective mai largi, și anume, conștientizarea degradării nivelului spiritual și liturgic. Ceea ce îl interesează mai mult pe pontif este ca „sunetul dulce” să se reîntoarcă să răsune pe buzele oamenilor, astfel încât, prin intermediul cântecului, Dumnezeu să fie primit în inimi și să se aprindă devoțiunea față de El. Din muzică, este combătut ceea ce, la timpul respectiv, părea să constituie un mijloc și o ocazie de deviere. Contrapunctul, mensuralismul, politextualitatea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
1757) și în Esemplare o sia Saggio ... di Contrappunto (1774). Însă vocea oficială cea mai autoritară a fost aceea a Papei Benedict al XIV-lea. În apropierea anului jubiliar 1750, preocupat de situația liturgică a principalelor bazilici romane în care răsuna o muzică profană, și pentru a nu-i scandaliza pe pelerinii ce urmau să sosească în orașul papal, pontiful a încercat remedierea situației. A publicat astfel, în anul 1749, o lungă enciclică numită Annus qui, care, după bula lui Ioan
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
firmanul. Mircea Îl citește, Apoi, cu mărire, astfel le vorbește: Padișahul vostru, nu mă Îndoiesc, Va să facă fața un pământ turcesc: Pacea ce-mi propune este o sclavie Până ce românul să se bată știe! La aceste vorbe sala-a răsunat; Dar un sol Îndată vorba a luat: Tu, ce Într-această nație creștină, Strălucești ca ziua Într-a ta lumină, Tu, o doamne, cărui patru țări se-nchin, Allah să te ție, dar ești un hain! În murmură surdă vorbele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu putere și trage. Săgeata zboară ca gândul. Ștefan Își trimite căpitanii s-o caute. Departe, departe, săgeata domnului Moldovei se Înfipse Într-un paltin bătrân, frângându-se În două. Acolo va fi locul mânăstirii, glăsui Ștefan. Să trăiască Ștefan-vodă, răsunară glasurile oștenilor. În scurtă vreme el a strâns pe cei mai pricepuți meșter, care au zidit o mânăstire cum n-a mai fost alta. Azi, mânăstirea adăpostește mormântul marelui străbun și atrage mii și mii de excursioniști din țară și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]