8,590 matches
-
o doză de optimism conjunctural. Uneori, intervenția este totuși un act creator, limbajul devenind mai criptic, mai aluziv. Aceeași situație o are și ciclul Vineri (1971), cât privește textele vechi. În cele noi, subzistă spaima de neant, precum și „vedeniile” minții „rătăcite într-un dor de o infinită măreție” (Pământ), dar forma e mai puțin frapantă. Mitologia poetului se îmbogățește cu o figurație alegorică - „Păpușarul” scoțând din lada sa tot ce a intrat în neființă, „Ghinărar Marjori”, comandant al invadatoarei oști de
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
că e o perioadă dintr-asta în viața ta când dai, dai, dai și din nou dai, dai tot timpul, ai copii - și ei chiar vin mereu pe primul loc... dintr-o dată te trezești și te-ntrebi ... când m-am rătăcit pe parcurs? În cazul a 25% din grup (trei femei), din nou, nu s-a putut realiza un grafic clar fiindcă nu predomină nici o axă și nu există nici un obiectiv clar care să se detașeze din structura poveștii. Ca să rezumăm
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și blazați?”; „Pun excelența pamfletului nostru în relație cu semnele civilizației insuficiente [...] excepțiile fiind în țara noastră mai multe ca regula” ș.a.m.d. Ivona (Yvonne) e feminitatea cuminte și intelectuală, parcă anume făcută pentru a fi părăsită, ființa naivă, rătăcită într-o realitate invariabil ostilă clasei sale în amurg, iar Margot - feminitatea în lux și fără probleme, răsfățată până la un punct, dar nemeritat pedepsită în final, inclusiv prin cinci ani de închisoare pentru „omisiune de denunț”, descompusă de cancer și
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
a rufe spălate în apa înghețată a torentului, iar mirosul lor înmiresma primele ceasuri ale dimineților, amestecându-se cu aroma aerului tare ce cobora dinspre munți. Și fluxul acesta plăcut mirositor era inseparabil de scurta mângâiere a degetelor mamei, ce rătăceau prin părul copilului, trezindu-l. Uneori, în mijlocul țesăturii de lumini și miresme, se ivea câte o notă mai rară: prezența acelei femei cu păr alb. Sosirea ei coincidea când cu retragerea ultimelor zăpezi spre culmi, când cu deschiderea florilor mari
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nevoie să se sprijine pe cea a ambasadorului deja repatriat. I-am privit stăruitor chipul, amintindu-mi că-l zărisem deja la o recepție de la ambasadă. Îi ținusem minte trăsăturile pentru că semăna cu Lino Ventura. Îl uitasem din același motiv, rătăcindu-i chipul printre imagini din filme... Luând-o înaintea întrebării mele, preciză: „O să plecăm ceva mai târziu, împreună...“. Apoi, mai aruncă o ultimă privire spre bărcile supraîncărcate de valize și mi se păru că văd în ochii lui o scurtă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Iar când o aripă a avionului plonja greoi, rănile se deschideau în acea nouă poziție, țipetele răniților creșteau, iar dindărătul morților înfășați ca în niște gogoși de viermi, se auzea scrâșnetul păianjenului metalic. Te țineam pe după umeri, iar buzele mele, rătăcind prin părul tău, îți ardeau obrazul, urechea, cu adevărurile acelea tăiate în bezna irespirabilă a acelui cimitir zburător. Strigam sfârșitul, înfrângerea, inutilitatea vieții noastre irosite, orbirea stupidă a lui Șah, nefericirea popoarelor pe care le târâserăm după noi într-o
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mure, de care ea știa cum să se ferească, alunecând pe micile grohotișuri ascunse sub mărăciniș. Pădurea, fără urmă de potecă, părea neumblată. Ajungând pe malul unei ape, femeia se opri, iar Pavel, prinzând-o din urmă („Vrea să mă rătăcească sau ce naiba?“, își spusese el ceva mai devreme.), o întrebă, fără a-și putea ascunde îngrijorarea sub un ton de bravadă: „Ei, dacă am ajuns aici, acum ce facem, urcăm pe Kazbek? Unde mă duci așa?“ Femeia zâmbi și abia
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
trezește în noi, sfâșiere și iubire totodată, în pulsațiile cele mai intime ale venelor tăiate. „Ar fi trebuit să vorbesc despre...“ Dar ceea ce-mi venea în minte era ceva tăcut: femeia aceea singură din mijlocul imensității stepei, privirea care rătăcea în ultima geană de lumină a asfințitului. Mi-o închipuiam pe aceeași femeie, mai tânără, la începutul războiului, infirmieră într-un spital, într-un orășel de dincolo de Volga. Săli înțesate de răniți, de muribunzi, de morți. Chirurgi care operează zi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sârmă ghimpată peste care el căzuse, transformându-și trupul în pasarelă pentru cei ce veneau în urma lui. Existau, deja dincolo de moartea lui, clipa în care, în lagărul eliberat, se pierdea ecoul ultimei împușcături, minutele vagi în care soldații ce supraviețuiseră rătăceau printre barăcile cu porțile larg deschise, în mijlocul trupurilor așezate după bunul plac al morții, minute lungi în care se deprindeau să se simtă vii, să vadă liniștea văzduhului, să audă. În acele prime clipe se afla rănitul ce purta uniformă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
să se justifice îndelung, jalnic, să-l văd tremurând, să-l umilesc sau, cum spunea Șah, „pur și simplu“ să-l ucid? Un pistol cu amortizor, o hartă a Floridei acoperind mâna înarmată, un aer de turist care s-a rătăcit, Vinner, deja instalat în mașina lui, acceptă să-l ajute, deschide portiera, se apleacă spre hartă: „Yes, you're on the right road...“, și, dând capul pe spate, rămâne înțepenit pe scaun, blochez dispozitivul de închidere a ușii, împing portiera
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
îndelungată așezat pe nisip, rezemat cu spatele de fundul unei bărci răsturnate. Noaptea de deasupra mării alcătuia un ecran negru, adânc și viu, asemănător obscurității mișcătoare dindărătul pleoapelor închise. Memoria desena pe fondul ăsta întunecat chipuri de altădată, o siluetă rătăcită în zilele acelea de dezastru, o privire care părea să mă caute printre ani. Tu. Șah. Tu...Umbrele din această stare de după viață nu ascultau de timp. Îi vedeam pe cei pe care abia îi cunoscusem sau pe cei care
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
probabil, pe fundația unei sinagogi, amintind numele donatorilor săi evrei; inscripțiile ebraice existente pe teritoriul vechii Dacii sau în cuprinsul Câmpiei Panonice. Și n-am amintit decât câteva și poate nu tocmai cele mai semnificative. Important rămâne faptul că iudaismul rătăcește în aceste regiuni încă din vechile timpuri, iar exemplele, al căror număr poate fi oricând dublat sau triplat, sunt mai mult decât evidente în direcția a ceea ce a fost cu adevărat. Sub dominația bizantină, odată cu răspândirea creștinismului, situația evreilor se
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și culturale ale Europei Centrale și de Sud-Est. După moartea lui Stratimirović, fondurile Patriarhiei cresc într-un ritm lent; contribuie la această stare de lucruri și nefericita soartă a cărților patriarhului Iosif Rajacić, care, în loc să ajungă în colecția centrală, a rătăcit în mai multe biblioteci personale ale nepoților săi. Cf. B.C. Cirković, op. cit., p. 413. Iată de ce spuneam că biblioteca mitropolitană a avut o istorie meandrată: în 1790 s-a mutat de la Karlowitz la Szentendre (motivul fiind amenințarea turcă); în 1791
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și Dumnezeu, care veghează și îi însoțește până în împărăția cerurilor. În vis, are aceeași semnificație de ghid spiritual. Exprimă căutarea garanției morale, dorința de a merge sau de a rămâne pe drumul cel drept, eventual teama de a nu se rătăci. Bijuterie Bijuteriile au un dublu simbolism: 1. În plan sacru, dezvăluie chintesența și prețiozitatea. Statuile divinităților, dar și ale regilor și conducătorilor poartă, din acest motiv, numeroase bijuterii, semn al înțelepciunii, puterii sau forței. Bijuteriile împărtășesc simbolismul pozitiv, adesea înalt
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cufundată în întuneric, peștera este în egală măsură și simbolul ignoranței. Ieșirea din peșteră ilustrează, prin urmare, accesul la cunoaștere, la binecuvântata lumină a adevărului. Interpretarea este astfel strâns legată de scenariul oniric. Dacă cel ce visează este închis sau rătăcit într-o peșteră, reprezintă o mărturie a obscurității ce domnește în spiritul și în viața sa, a absenței de soluții și a disperării. Invers, dacă traversează peștera și iese la lumină, înseamnă că poate găsi răspunsurile potrivite și să iasă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
încă lung. Dezordine, haos În plan psihologic, dezordinea evocă regresia și este rezultanta terifiantă a pierderii de repere, a exploziei sau a divizării sinelui. Este sinonimă cu confuzia, la extremă cu nebunia. Este, prin urmare, ceea ce amenință individul care se rătăcește pe drumuri greșite. Vezi Prăpastie. Distrugere, a distruge Simbolistica distrugerii (a surpărilor sau năruirilor), oricât de evidentă ar fi, depinde de cine este actor și cine este victima actului distructiv: - a suporta distrugerea înseamnă a trăi cu frica că se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
tren etc. Visul subliniază temerile sale profunde (angoasele referitoare la oamenii pe care îi iubește), dar indică și o legătură afectivă sufocantă, strivitoare și recomandă, în acest caz, o atitudine mai senină și mai destinsă în gestionarea relațiilor. A se rătăci A se rătăci ori a se pierde în vis are aceeași semnificație ca și în realitate. Subiectul nu mai știe în ce direcție să o ia, iar scenariul oniric îi dezvăluie neputința și vulnerabilitatea. La fel ca numeroși eroi din
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
subliniază temerile sale profunde (angoasele referitoare la oamenii pe care îi iubește), dar indică și o legătură afectivă sufocantă, strivitoare și recomandă, în acest caz, o atitudine mai senină și mai destinsă în gestionarea relațiilor. A se rătăci A se rătăci ori a se pierde în vis are aceeași semnificație ca și în realitate. Subiectul nu mai știe în ce direcție să o ia, iar scenariul oniric îi dezvăluie neputința și vulnerabilitatea. La fel ca numeroși eroi din basme pierduți în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a reuși și de a se elibera. Dar acest tip de vis poate fi și un avertisment, previnindu-l pe subiect că a luat-o pe un drum greșit. Dincolo de eroarea reală, rătăcirea este legată și de teama de a se rătăci a celui ce visează. Este probabil neliniștit cu privire la drumul pe care îl urmează, la deciziile pe care le-a luat sau pe care le va lua. Visul este mărturia angoaselor sale profunde și, în funcție de derularea sa și de celelalte elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
că pe mine nu mă cheamă Mihai”. 4) În cascadă. În acest caz, avem două finaluri succesive, care se potențează reciproc. Condiția este să nu fie prea alăturate ca semnificație sau, dimpotrivă, prea depărtate. Să luăm un exemplu. Te-ai rătăcit prin pădure. De la îngrijorare și speranță, treci la panică. Vezi la tot pasul primejdii. Ți-e teamă mai ales de lupi. La un moment dat, vezi doi ochi sclipind amenințător într-un tufiș. E un lup. Panica se reactivează și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
bine renunțăm la ea. Chiar dacă secvența cu pricina conține un detaliu pitoresc sau interesant, trebuie să fim atenți ce anume dezvoltă. Altcumva, riscăm să ne împotmolim la următoarea secvență. De regulă, instinctul și experiența ne spun dacă am început să rătăcim pe un drum greșit sau nu. Dacă totuși păstrăm secvența respectivă, cu siguranță o vom îndepărta ulterior, la relectură. Iată de ce, ziaristul are nevoie de măcar o zi ca să se detașeze de textul scris. Noaptea este un sfetnic bun, iar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lină, desfășurată în ritmurile eternității, cu fiorul spațiului nemărginit și a timpului derulat în cicluri prestabilite. În Conrad, poetul dă, pe motivul, cu adânci rezonanțe interioare, al exilului, unele din cele mai bune pagini lirice ale sale. Proscris politic, Conrad rătăcește, ca și Childe Harold, eroul lui Byron, prin lume, oprindu-se în locuri marcate de o istorie revolută, în fața ruinelor antice, pentru a cugeta la soarta omului și a civilizațiilor, la roata timpului, la libertate și la glorie, îmbătându-se
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
a fost ministru al Cultelor, ministru la Externe și la Finanțe, consilier la Curtea de Casație. Deși nu era om politic din vocație, în 1865 i se încredințează o misiune diplomatică la Paris, pe lângă Napoleon al III-lea. La bătrânețe rătăcea prin Europa singur, suferind, căutându-și de sănătate, peregrinări consemnate în scrisorile către V. Alecsandri, căruia îi sugerează, într-o etapă ezitantă a carierei literare a acestuia, să scrie o dramă. Când, în 1879, apare Despot-Vodă, piesa era însoțită de
CANTACUZINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
perspectivei prin alternarea naratorilor, schimbările de registru - de la proza poematică la epicul dens și alert, de la reverie la dialogul spumos -, toate la un loc dau impresia unui conglomerat eclectic, cu un puternic aer de modernitate. Lumea în care s-a „rătăcit” Lilis, alter ego al autoarei, este aceea pitorească a boemei artistice pariziene, cu farmecul ei împletit din entuziasme și dezabuzare, din strălucire și sărăcie; Josué, partenerul eroinei, clovn de circ și „tragedian”, personaj interlop, încarnează parcă „demonul rău și blând
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
se lasă un întuneric straniu care-i sperie pe copii. Brusc se face liniște, lumină, apare în poiană ,,Zâna cea bună’’. Surpriză mare. ) Alina: - ,,Zâna cea bună ‘’?! ‘’Zâna cea bună’’: - Ei ! Ce-i cu voi în codrul des ? V- ați rătăcit ? Paul: - Noi, Zâna, am plecat spre castelul părăsit. Dar spiridușii care ne arătau drumul au dispărut. ( scoate din rucsac harta și busola ). Harta arată un drum, busola altul... ,,Zâna cea bună’’: - Spiridușii nu se afundă în codrul des și întunecat
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]