6,973 matches
-
dat Și tot tu ți l-ai mîncat. Șarpe galben s-a-ncercat Mărul Evei i s-a dat. Eva l-a luat, l-a gustat Ți l-a dat de l-ai mîncat. Tu Adame ce-ascultași De cel rai te lepădași Din cel rai prea luminos În cel iad Întunecos. Adam dacă a văzut Că-n greșeală a căzut A șezut jos Într-un loc Plîngînd cu lacrimi de foc Cu jale la rai privind Și către dînsul grăind
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
l-ai mîncat. Șarpe galben s-a-ncercat Mărul Evei i s-a dat. Eva l-a luat, l-a gustat Ți l-a dat de l-ai mîncat. Tu Adame ce-ascultași De cel rai te lepădași Din cel rai prea luminos În cel iad Întunecos. Adam dacă a văzut Că-n greșeală a căzut A șezut jos Într-un loc Plîngînd cu lacrimi de foc Cu jale la rai privind Și către dînsul grăind : ăă - O, raiule locaș sfînt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Adame ce-ascultași De cel rai te lepădași Din cel rai prea luminos În cel iad Întunecos. Adam dacă a văzut Că-n greșeală a căzut A șezut jos Într-un loc Plîngînd cu lacrimi de foc Cu jale la rai privind Și către dînsul grăind : ăă - O, raiule locaș sfînt Mă vezi În ce jale sunt SÎnt jalnic și amărît Și de la tine gonit. De acum pînă la sfîrșit Și de acum pînă-n vecie Mila domnului să fie. >> ” -//Astăzi cel
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Din cel rai prea luminos În cel iad Întunecos. Adam dacă a văzut Că-n greșeală a căzut A șezut jos Într-un loc Plîngînd cu lacrimi de foc Cu jale la rai privind Și către dînsul grăind : ăă - O, raiule locaș sfînt Mă vezi În ce jale sunt SÎnt jalnic și amărît Și de la tine gonit. De acum pînă la sfîrșit Și de acum pînă-n vecie Mila domnului să fie. >> ” -//Astăzi cel Prealăudat ,, Astăzi cel Prealăudat Îngerului marelui sfat Sfătuind
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
bune am luat Sama de toate am dat. O! Suflete ticălos Negru și Întunecos Zicea-i că-n lume-i frumos. Pe lume cît ai trăit În rele te-ai tăvălit. Îngrijit numai de trai Nu gîndeai la iad, la rai. La moarte n-ai cugetat Dar de dînsă n-ai scăpat. Că iată ia a venit Și din lume te-a răpit. Îngerul morții acum Mă Însoțește la drum Și mă trece pe la iad Unde păcătoșii ard. Vai! În iad
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui Împărați tirani Cu gîtu de bolovani. Și de-aici calea lăsînd Mai Înainte mergînd La stînga că mă uitai Ce văzui mă Întristai. Văzui raiul Încuiat Poate, pentru al meu păcat. Și de aicea că plecai Tot Înainte la rai. La dreapta cînd mă uitai Ce văzui mă bucurai. Văzui raiul cel frumos Ca soarele luminos Și mese-ntinse la rînd Pe ele făclii arzînd
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Văzui Împărați tirani Cu gîtu de bolovani. Și de-aici calea lăsînd Mai Înainte mergînd La stînga că mă uitai Ce văzui mă Întristai. Văzui raiul Încuiat Poate, pentru al meu păcat. Și de aicea că plecai Tot Înainte la rai. La dreapta cînd mă uitai Ce văzui mă bucurai. Văzui raiul cel frumos Ca soarele luminos Și mese-ntinse la rînd Pe ele făclii arzînd. Și-mprejuru-i drepții sta Cu bucurie gusta Și-mpreună dănțuind Și pe Dumnezeu slăvind. Și de-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lăsînd Mai Înainte mergînd La stînga că mă uitai Ce văzui mă Întristai. Văzui raiul Încuiat Poate, pentru al meu păcat. Și de aicea că plecai Tot Înainte la rai. La dreapta cînd mă uitai Ce văzui mă bucurai. Văzui raiul cel frumos Ca soarele luminos Și mese-ntinse la rînd Pe ele făclii arzînd. Și-mprejuru-i drepții sta Cu bucurie gusta Și-mpreună dănțuind Și pe Dumnezeu slăvind. Și de-aicea iar plecai Tot la rai, la rai, la rai. Ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Ce văzui mă bucurai. Văzui raiul cel frumos Ca soarele luminos Și mese-ntinse la rînd Pe ele făclii arzînd. Și-mprejuru-i drepții sta Cu bucurie gusta Și-mpreună dănțuind Și pe Dumnezeu slăvind. Și de-aicea iar plecai Tot la rai, la rai, la rai. Ce văzui mă bucurai. Văzui oameni spovediți Ca niște pomi Înfloriți. Văzui și nespovediți Ca niște bușteni pîrliți. Văzui femei spovedite Ca niște flori ofilite. Văzui și nespovedite Ca niște buturi pîrlite. Văzui fete spovedite Ca
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mă bucurai. Văzui raiul cel frumos Ca soarele luminos Și mese-ntinse la rînd Pe ele făclii arzînd. Și-mprejuru-i drepții sta Cu bucurie gusta Și-mpreună dănțuind Și pe Dumnezeu slăvind. Și de-aicea iar plecai Tot la rai, la rai, la rai. Ce văzui mă bucurai. Văzui oameni spovediți Ca niște pomi Înfloriți. Văzui și nespovediți Ca niște bușteni pîrliți. Văzui femei spovedite Ca niște flori ofilite. Văzui și nespovedite Ca niște buturi pîrlite. Văzui fete spovedite Ca niște flori
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Văzui raiul cel frumos Ca soarele luminos Și mese-ntinse la rînd Pe ele făclii arzînd. Și-mprejuru-i drepții sta Cu bucurie gusta Și-mpreună dănțuind Și pe Dumnezeu slăvind. Și de-aicea iar plecai Tot la rai, la rai, la rai. Ce văzui mă bucurai. Văzui oameni spovediți Ca niște pomi Înfloriți. Văzui și nespovediți Ca niște bușteni pîrliți. Văzui femei spovedite Ca niște flori ofilite. Văzui și nespovedite Ca niște buturi pîrlite. Văzui fete spovedite Ca niște flori ofilite. PÎnă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe mîini nu s-a spălat Nici merinde nu și-a luat Nouă buți cu băutură Nouă cuptoare cu pîine Ce-i trebuie pe-a lume. Nouă oale cu legume Nouă cuptoare de mălai Ce-i va trebui ( numele ) În rai. ” ,, Zorile sunt cîntate trei dimineți, avînd În mîini lumînări aprinse și cîte o basma de Îmbrobodit, care are ceva bani În ea și rămîne femeii care cîntă ,, zorile ” . Tot aceleași femei pregătesc și gulerele, În număr de patru. Acestea, sunt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cu apă sălcie de-a de-ți place ție. İar lîngă fîntînă, o babă bătrînă Cu dinții de lînă Cu haină săină Și ciomagu-n mînă. Ție și-o cerea, ochișorii tăi Tu să nu ții dai Că-ți trebuie-n rai. Și ai ce să-i dai Tot un colăcel Și un gulerel cu banul din el Cu lumina din stupină Ca s-o ia...cutare În mînă. Un alt bocet care se cîntă, cînd se lucrează gulerele: ,,...Cutare...și tu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se dau de pomană peste mormîntul proaspăt, Împreună cu cîte un colăcel, fiecare. Ele reprezintă cele 44 de vămi ale văzduhului, iar banul din fiecare guler, Înseamnă plata fiecărei vămi, pe care o va trece sufletul mortului pînă la locul hotărăt: rai sau iad. CÎntarea gulerelor se repetă tot timpul cît se lucrează la cele 44 de gulere, Încheindu-se cu următorul bocet: I.,, Scoală-te, cutare...uităte la vale Vine-un pîlc de porumbei Ce sînt frățiorii tăi. Care vin să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sugerează absorbția spre absolut a ființei îndrăgostite. Poezia construiește un mit ce restructurează identitatea paradisiacă a ființei, o recuperare către "situații mitologice și sublime, cum este bunăoară aceea a fructului oprit sau a glasurilor divine și demonice prin frunzișul de rai" (L. Blaga). Erosul "reactualizează timpul și spațiul mitic" (I. Pop), e un centru generator de ordine și sens, o revelație a iluminării. Biografie Poezia Biografie păstrează reflexe ale expresionismului metafizic. Ea pune problema destinului poetic, în imagini artistice desfășurate într-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca o cântare"). În acest univers, eul se dedublează ("străin zâmbind") sau se regăsește ("mă-mplinesc") permanent, tensiunea lirică este întreținută de negație ("nu mă cuprind, nu-mi răspund"), se stabilesc relații dintre vinovăție și puritate, relația dintre iad și rai ("coperișurile iadului" și "muntele cu crini"). Aceste trăsături contradictorii sunt descoperite de eul liric în propria-i existență. În strofa a II-a, autoportretul dobândește coordonate spațiale și temporale concrete. Noaptea semnifică reîntoarcerea spre sine și spre strămoși, esențializând spațiul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și a paradisului în Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul și Ivan Turbincă. Personajele devin niște măscărici, pactul cu diavolul este grotesc, râsul regenerator abundă și ni-l închipuim ca fiind râsul întregului popor (Petru Poantă). Infernul e un "grandios ospăț", Raiul e sărăcie lucie. Dănilă Prepeleac își bate joc de dracii hilari și proști. În povestea Ivan Turbincă, moartea își pierde măreția, devine o reprezentație veselă. Prostia lui Dănilă Prepeleac este o înțelepciune plină de voioșie. Amintiri din copilărie I. Creangă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în casa lui Titircă, probabil o rudă mai îndepărtată ori copilul vreunei vechi cunoștințe, care are nevoie de adăpost și creștere. Tratamentul dur și aspru la care este supus trădează strânsa familiaritate, după vechiul proverb că „bătaia e ruptă din rai“; Zița, la rândul ei, este cumnata, dar într-un vădit raport de subordonare față de sora ei mai mare pe care o numește țață, după același cod, dar și față de cumnatul pe care îl respectă și îl ascultă; ea fusese dezvorțată
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
păcătuiască, din moment ce nu există responsabilitate individuală pentru faptele comise în fața judecății divine? Dumnezeu este mare, bun și iertător, așa cum se înfățișează și mitropolitul lor. Vor fi de ajuns câteva danii la sfârșitul vieții și păcătosul poate cumpăra un loc în rai și iertarea păcatelor. Dacă păcatele sunt mai mari, păcătosul ridică un schit sau o biserică și eventual se retrage la sfârșitul zilelor într-o mănăstire pentru a-și plânge păcatele. Apoi cei rămași pe pământ au misiunea de a oficia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
practică a acestor deziderate, își arată preocuparea mai ales față de soarta și viitorul unei fete mai mult decât pentru viitorul unui băiat, presupunându-se că acesta își găsește un rost mult mai ușor. Se știe că asigurarea unui loc în rai presupune nu numai o viață plăcută lui Dumnezeu, ci și îndeplinirea unui lung șir de rituri și pomeniri, acestea din urmă devenind mult mai importante decât pri me le. Asi gu ra rea lor revine moștenitorilor averii pa tri mo
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căderea Tirului. Ia chitară, da ocol cetății, tu desfrânata! Cântă mai bine, reia cântările că lumea să-și amintească de tine!" (Isaia 23, 15-16) Dar tot din cartea lui Isaia vom afla că "Din dragoste pentru poporul său, Dumnezeu reface raiul". Bucuria și mulțumirea se împletesc cu muzica omniprezentă: "Iar Domnul va mângâia Sionul, si dărâmăturilor lui le va da nădejde. El va preface pustia lui în rai și pământul lui neroditor în grădina Domnului; bucurie și veselie va fi acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cartea lui Isaia vom afla că "Din dragoste pentru poporul său, Dumnezeu reface raiul". Bucuria și mulțumirea se împletesc cu muzica omniprezentă: "Iar Domnul va mângâia Sionul, si dărâmăturilor lui le va da nădejde. El va preface pustia lui în rai și pământul lui neroditor în grădina Domnului; bucurie și veselie va fi acolo, mulțumire și glas de cântec!" (Isaia 51,3) (Maurice Cocagnac, Simbolurile biblice. Lexic teologic, traducere din franceză de Michaela Slăvescu, Editura Humanitas, București, 1997, p. 323). 110
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
acum că Dumnezeu este mai departe de oameni decât oamenii de el"36. Pascal, ca și Cioran, vede un Dumnezeu cu gând de răzbunare pe ființele care i-au nesocotit porunca și care l-au obligat la exilarea acestora din rai. Ca si cum nu s-ar fi mulțumit cu această pedeapsă, Dumnezeu le da oamenilor una și mai grea, moartea, în care Cioran vede încă o probă de "batjocură" divină: Nu vedem noi că Dumnezeu urăște și disprețuiește în general pe păcătoși
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
încearcă să se salveze. Este crud cu el însuși, cu specia umană, în general: "Singurătate a urii. Impresia de zeu pus pe distrugere, călcând în picioare sferele, îmbăloșând azurul și constelațiile... zeu frenetic, slinos și bolnav; demiurgie ejectând prin spațiu raiuri și latrine; cosmogonie de delirium tremens, apoteoza convulsiva în care fierea încununează elementele... creaturile se avânta spre un arhetip de slutenie și suspina după un ideal de monstruozitate. Univers al rânjetului, jubilare a cârtitei, a hienei și a păduchelui... Orizonturi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sat ca să predice cât de frumos era anarhismul"8. Întreaga tinerețe a lui Cioran a fost marcată de deplasările sale dintr-un loc în altul, fie ca să-și urmeze familia, care nu ține cont de durerea lui de a părăsi raiul în care s-a născut, comuna Rășinari din județul Sibiu, fie ca să urmeze "vagi studii de filosofie" în capitală. Nu revine la Sibiu decât pentru a indura lungi perioade de insomnie, pe care reușește să le depășească scriind prima sa
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]