7,913 matches
-
să fie interesați de critica altor forme de "moralism" decât cele surprinse în definițiile mele, realiștii radicali au, de fapt, drept țintă ultimă tocmai "moralismul" așa cum l-am delimitat eu84. Despre moralismul realismului radical* Potrivit cercetărilor mele, recenta ascensiune a realismului a declanșat până în prezent în special două mari dezbateri. Prima dezbatere - la care voi aduce o modestă contribuție în capitolele următoare - este focalizată cu precădere pe întrebarea dacă argumentele realiste ridică, într-adevăr, obiecții valide la adresa moralismului. A doua dezbatere
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în principiu măcar posibilă și dacă nu cumva realiștii fac sau sunt nevoiți să facă, la rândul lor, fie și doar implicit, apel la astfel de principii, valori și temeiuri morale. Cea mai complexă argumentare pentru ideea că până și realismul radical este o poziție moralistă a fost oferită, după știința mea, de Eva Erman și Niklas Möller. Realiștii se înșală, au reliefat Erman și Möller, atunci când afirmă că își argumentează (sau își pot argumenta) concepțiile despre legitimitate fără a recurge
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sunt într-un anumit sens "anterioare" sau "externe" acestuia"1. Ca atare, "în urma unei examinări mai atente a justificărilor realiste ale legitimității, se dovedește că toate se bazează, de fapt, pe una sau mai multe valori morale"2. În apărarea realismului, Robert Jubb și Enzo Rossi 3 au obiectat că acest argument al lui Erman și Möller este invalidat de faptul că are la bază două asumpții/premise eronate: 1) asumpția/premisa că libertatea și egalitatea sunt (exclusiv) valori morale; și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dominație. Adevărul este însă că realiștii sunt cei care au o problemă majoră în legătură cu această distincție. Mai exact, realiștii nu pot afirma în mod consistent o astfel de distincție. Așa cum a evidențiat William E. Scheuerman, într-un argument devastator pentru realism, nu există niciun temei pentru care situația în care un grup terorizează un alt grup, așa cum s-a întâmplat de atâtea și atâtea ori de-a lungul istoriei, să fie exclusă din sfera politicii. Nu există, în orice caz, nicio
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că politicile cele mai detestabile au fost decise și puse în practică în secret arată că ele - și deciziile și acțiunile celor care le-au adoptat și implementat - au fost nelegitime. Complet de acord. Cum anume ajută însă această observație realismul? Nicio concepție moralistă a legitimității și autorității politice nu implică ideea că regimul nazist a fost un regim politic legitim. Dimpotrivă. În al doilea rând, observațiile lui Hall par mai curând să confirme decât să infirme concepțiile moraliste ale legitimității
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
considerăm în mod curent drept valori morale pot fi concepute, analizate și invocate și ca valori politice (în sensul realist al termenului). În același timp, însă, sunt conștient că nu acestea sunt observațiile fundamentale invocate de Erman și Möller împotriva realismului în cadrul răspunsului pe care l-au oferit lui Jubb și Rossi. Argumentul lor fundamental este, dimpotrivă, acela că distincția conceptuală politică-dominație nu ne poate ajuta să justificăm principiile normative ale legitimității într-o modalitate complet non-morală. În primul rând, "faptul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sau/și a principiului egalității umane fundamentale 25. Pe lângă avansarea unei concepții realiste implauzibile a legitimității politice, tot ceea ce realizează Sleat prin această "amendare" este înlocuirea unui moralism universalist cu un moralism parohialist. Această înlocuire nu aduce însă niciun serviciu realismului în disputa cu moralismul. Împotriva a ceea ce pare să creadă Sleat, moralismul parohialist este tot moralism, nu realism. Nu în ultimul rând, dacă Erman și Möller au dreptate în observațiile lor (și nu văd cum am putea să nu le
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ceea ce realizează Sleat prin această "amendare" este înlocuirea unui moralism universalist cu un moralism parohialist. Această înlocuire nu aduce însă niciun serviciu realismului în disputa cu moralismul. Împotriva a ceea ce pare să creadă Sleat, moralismul parohialist este tot moralism, nu realism. Nu în ultimul rând, dacă Erman și Möller au dreptate în observațiile lor (și nu văd cum am putea să nu le dăm dreptate în aceste observații), situația nu se schimbă prea mult nici în cazul celei mai recente concepții
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fără ajutorul principiului egalității umane fundamentale. Departe de a constitui doar o transformare ilicită a susținerilor normative ale realiștilor în susțineri morale, acest argument ridică o obiecție legitimă - și, aș adăuga, imposibil de combătut cu șanse reale de succes - la adresa realismului. Am în vedere, desigur, argumentul că diferitele condiții ale legitimității susținute de realiști (acceptabilitatea egală, justificarea egală etc.) nu pot fi întemeiate în baza diferenței dintre politică și simpla dominație (de vreme ce există și modalități nonegalitariene de asigurare a ordinii, protecției
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și-au demonstrat punctul de vedere. Jubb și Rossi au fost învinși, fără drept de apel, în confruntarea argumentativă. Condițiile egalitariene ale legitimității (inclusiv cele pentru care pledează realiștii) nu pot fi întemeiate decât cu ajutorul principiului egalității umane fundamentale 29. Realismul radical nu este o poziție metodologică "fezabilă" sau "realistă" cu privire la întemeierea concepțiilor legitimității politice. Exigența metodologică a realismului radical - renunțarea la principiile și valorile morale în argumentarea din filosofia politică - este imposibil de pus în practică. Realismul radical nu este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argumentativă. Condițiile egalitariene ale legitimității (inclusiv cele pentru care pledează realiștii) nu pot fi întemeiate decât cu ajutorul principiului egalității umane fundamentale 29. Realismul radical nu este o poziție metodologică "fezabilă" sau "realistă" cu privire la întemeierea concepțiilor legitimității politice. Exigența metodologică a realismului radical - renunțarea la principiile și valorile morale în argumentarea din filosofia politică - este imposibil de pus în practică. Realismul radical nu este decât un moralism deghizat. La aceeași concluzie ajungem și dacă privim lucrurile din perspectiva propusă de Alice Baderin
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
umane fundamentale 29. Realismul radical nu este o poziție metodologică "fezabilă" sau "realistă" cu privire la întemeierea concepțiilor legitimității politice. Exigența metodologică a realismului radical - renunțarea la principiile și valorile morale în argumentarea din filosofia politică - este imposibil de pus în practică. Realismul radical nu este decât un moralism deghizat. La aceeași concluzie ajungem și dacă privim lucrurile din perspectiva propusă de Alice Baderin. În cadrul unei execuții scurte și sumare (dar nu mai puțin eficiente) a pretenției realiștilor de a se fi "eliberat
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
anumite convingeri morale "pre-politice", deși ei refuză, pur și simplu, să le conștientizeze sau să le recunoască 31. Nu vreau să trec la următorul capitol fără să fac încă două precizări. Prima este aceea că, din punctul meu de vedere, realismul este caracterizat nu doar de moralismul evidențiat de Erman și Möller, ci de toate celelalte forme de moralism care i-au fost atribuite sau/și obiectate. Nu văd cum am putea să nu fim de acord, spre exemplu, cu Jonathan
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
au sprijinit și se sprijină pe această formă deghizată (și neîntemeiată) de moralism, pentru că, în termenii lui Scheuerman, ei "au introdus prin contrabandă etica și moralitatea în chiar definiția politicii"34. În orice caz, mi se pare de netăgăduit că realismul recent din filosofia politică are la bază o concepție "idealistă" a politicii, una străină curentelor de opinie din teoria politică reunite de obicei sub cupola realismului 35. Poate că Freeden este mult prea dur atunci când declară că distincția realistă între
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în chiar definiția politicii"34. În orice caz, mi se pare de netăgăduit că realismul recent din filosofia politică are la bază o concepție "idealistă" a politicii, una străină curentelor de opinie din teoria politică reunite de obicei sub cupola realismului 35. Poate că Freeden este mult prea dur atunci când declară că distincția realistă între politică și dominație nu este decât o "manevră verbală/definițională"36, însă el are, fără îndoială, dreptate atunci când susține că ea constituie rezultatul unui "proces de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
proces de idealizare" - inclusiv, aș adăuga, în sensul unui proces de moralizare - a politicii 37. A doua precizare, ce răspunde imperativului de a fi corect față de realiști, este aceea că argumentarea prezentată în acest capitol nu arată că distincția între realism și moralism este una superfluă. Pentru ca distincția între moralism și realism să fie superfluă trebuie să fie adevărat că valorile morale sunt necesare (apelul la ele este inevitabil) în orice încercare (inclusiv în orice încercare realistă) de justificare a unei
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moralizare - a politicii 37. A doua precizare, ce răspunde imperativului de a fi corect față de realiști, este aceea că argumentarea prezentată în acest capitol nu arată că distincția între realism și moralism este una superfluă. Pentru ca distincția între moralism și realism să fie superfluă trebuie să fie adevărat că valorile morale sunt necesare (apelul la ele este inevitabil) în orice încercare (inclusiv în orice încercare realistă) de justificare a unei concepții politice normative plauzibile. Desigur, Ermann și Möller au demonstrat necesitatea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a legitimității politice. Teoriile legitimității nu epuizează însă, firește, sfera teoriilor politice normative. După câte îmi pot da eu seama, realiștilor le rămâne la dispoziție cel puțin un tip de concepții politice normative în privința cărora pot susține în mod consecvent realismul ca metodologie de argumentare: concepțiile referitoare la regulile dezirabile sau idealurile de organizare socială și politică. Nu văd nimic "nefezabil" - deși, desigur, aceasta nu înseamnă și că nu văd nimic indezirabil - în proiectul argumentării pe temeiuri pur instrumentale, de genul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
înseamnă și că nu văd nimic indezirabil - în proiectul argumentării pe temeiuri pur instrumentale, de genul celor pentru care insistă realiștii, pentru sau împotriva acestui tip de concepții politice normative. Ca atare, în opinia mea, o distincție între moralism și realism rămâne, în principiu, posibilă, chiar dacă, desigur, una cu o arie de "aplicabilitate" mult mai restrânsă decât și-ar dori realiștii radicali. Despre realismul moderat Am sugerat la un moment dat - împotriva curentului de opinie dominant - că unul dintre principalii realiști
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
împotriva acestui tip de concepții politice normative. Ca atare, în opinia mea, o distincție între moralism și realism rămâne, în principiu, posibilă, chiar dacă, desigur, una cu o arie de "aplicabilitate" mult mai restrânsă decât și-ar dori realiștii radicali. Despre realismul moderat Am sugerat la un moment dat - împotriva curentului de opinie dominant - că unul dintre principalii realiști moderați este, în opinia mea, Bernard Williams 1. Pe ce mă sprijin în această opinie? Recunosc, bineînțeles, că există suficiente pasaje din Williams
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Pasajele care susțin această interpretare sunt, de obicei, pasaje din In the Beginning Was the Deed. Însă In the Beginning Was the Deed nu este singura lucrare ce trebuie luată în calcul în interpretarea poziției lui Williams cu privire la moralism și realism în filosofia politică. Cel puțin la fel de importante în acest sens mi se par și recenziile pe care el le-a realizat lucrărilor fundamentale ale lui John Rawls sau Robert Nozick (principalii filosofi politici pe care i-a considerat și desemnat
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu ai înțeles natura întreprinderii"3. De asemenea, observă Williams, Anarchy, State, and Utopia este o lucrare cu un "caracter profund teoretic", una ale cărei teorii "au tendința de a satisface mai curând exigențele eleganței formale decât pe cele ale realismului ancorat în concret" și care "își lasă concluziile la un înalt nivel de abstractizare și idealizare, unul cu mult deasupra sau dincolo de realitățile politice prezente"4. Însă, continuă Williams, în contradicție evidentă cu realiștii radicali, "acest fapt nu constituie o
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
totuși mai puțin important în economia acestui capitol. Obiectivul nostru fundamental aici nu este dezbaterea pe tema interpretării adecvate a poziției realiste a lui Williams. Ceea ce ne interesează cu precădere este sprijinirea opiniei exprimate în cuvântul înainte referitor la argumentele realismului moderat împotriva ideii că filosofia politică este o branșă a eticii. Drept urmare, propun să abandonăm subiectul Williams și să trecem la examinarea observațiilor și argumentelor cu privire la metodologia și obiectivele teoriei politice normative avansate de Jeremy Waldron, cel mai reputat și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
branșă a eticii. Drept urmare, propun să abandonăm subiectul Williams și să trecem la examinarea observațiilor și argumentelor cu privire la metodologia și obiectivele teoriei politice normative avansate de Jeremy Waldron, cel mai reputat și mai incisiv avocat declarat al ceea ce am numit realism moderat. Din punctul de vedere al lui Waldron, nu este nimic în neregulă cu interesul filosofilor politici de a răspunde întrebărilor legate de specificarea valorilor și idealurilor morale pe care o societate bună ar trebui, pe cât posibil și dezirabil, să
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
la aceste întrebări nu poate fi, desigur, decât unul și același 26. Nici Mark Philp nu a reușit, în opinia mea, să aducă un argument legitim pentru teza că filosofia politică nu este doar o diviziune a eticii. În spiritul realismului moderat, Philp i-a criticat destul de aspru pe acei realiști radicali care sunt de părere că "toți cei care își petrec timpul analizându-l pe Rawls sau implicându-se în dezbaterile pe tema dreptății comit o mare greșeală"27, evidențiind
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]