7,841 matches
-
de doctrină, jurisprudență și legislație au scris D. Ștefănescu, Anton Iliese, dr. Iulius Pariser, dr. Constantin D. Tușinschi, P. Laufer; se publicau decizii în materie de jurisprudență civilă, penală, comercială și fiscală, legi și regulamente, „Informațiuni”, „Index alfabetic” al numerelor, reclamă comercială etc. cuprindeau unele numere. Era o publicație utilă mai ales profesioniștilor. * Plai, revistă lunară, apare în martie 1934, redacția și administrația în Plaiul Cosminului, jud. Cernăuți și realizată tipografic la Institutul de arte grafice și editură „Glasul Bucovinei”. Redactori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scrisorile, revistele și ziarele”, cine face parte din comitetul de onoare al Comitetului regional F.S.S.R. Cernăuți (dl general Mircescu, comandantul Diviziei a 8-a, fiind desemnat președinte). În afara informațiilor specifice sportului, revista avea și un început de Poștă a redacției, reclamă comercială. * Steluța Steluța, revistă a Liceului „Aron Pumnul” din Cernăuți, apare în perioada 1927-1931 și era animată de elevul Apolo Bolohan, care era „un fel de secretar de redacție” (Dan Mănucă - „Apolo Bolohan - file de dicționar bucovinean” în Bucovina literară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial, Dimitrie Cantemir despre albinăritul din Moldova, despre albine în timpul iernii, sfaturi vechi pentru apicultori noi etc. Publicația avea și nelipsitele rubrici: Poșta redacției, târgul cerealelor, prețul vitelor, dar mai ales reclamă comercială. Avea un cerc de colaboratori destul de numeros. Viața albinelor a apărut în ianuarie 1926. Voința Școalei, revistă învățătorească regională, director Niculae Simionovici, redacția și administrația Piața Unirii nr.3, Cernăuți. Apărea sub conducerea unui comitet de două ori pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
clară a comunității internaționale față de acest trecut ar putea să le servească drept referință pentru viitoarele lor acțiuni; 8. În plus, Adunarea este de părere că victimele încă în viață ale crimelor comise de regimurile comuniste totalitare sau familiile acestora reclamă compasiune, înțelegere și recunoaștere a suferințelor lor; 10. Dezbaterile și condamnările care au avut loc pînă în prezent în unele state membre ale CE nu dispensează comunitatea internațională de luarea unei poziții clare față de crimele comise de regimurile comuniste totalitare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o treabă, se’nțelege, bine făcută, cu acel profesionalism și acea onestitate care au făcut ca unele națiuni, intrate și ele târziu În circuitul civilizației europene, precum Germania, să se afirme ca națiuni cu o extraordinară potențialitate economică? Nu, eu „reclam” și acea doză de entuziam colectiv și național pe care l-am trăit cu toții În toamna lui ’96, când au venit la putere „ai noștri” - o „echipă” politică ce și-a revendicat tradiția celor două mari partide politice care au
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai ales În comunitățile mici, izolate sau primitive. O ștergere, oa anulare, o persiflare a valorilor acceptate, dar și un teren pe care se pot naște noi valori, anarhiste, revoluționare sau chiar absurde; iar literatura formidabilă a marchizului de Sade, reclamat de tinerii revoluționari francezi care au dărâmat Bastilia - În timp ce autorul lui Justine era Închis la o periferie a Parisului, În fortăreața de la Vincennes -, este un monument și În acest sens: al apariției unor noi valori sau principii pe ruina celor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
informații de la o singură persoană , cum au făcut autorii Monografiei „N. Gane”. Firește; tot ce-i omenesc, are lipsuri, greșeli; dar așa de boacăne ca acea Monografie „Gane” - mai rar. Documentația aflată În posesia d-lui Nichita, dacă n-o reclamă liceul No. 2 pentru arhiva sa - cum ar fi firesc - cred, că ar fi bine s-o dea Muzeului pt. literatură al matale, unde va fi bine păstrată și ușor folosită de cercetători. Da, În principiu, „Junimea” de la Iași, acceptă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ele, nici în dimineața aceasta. Colegii noștri georgieni le iau la întrebări pe chelnerițe, cu o încruntare tipică de munteni ce nu admit compromisul, iar fetele nu au decât un răspuns standard: acesta este meniul, nu ele răspund de calitate, reclamați la recepție. Hotelul Rossia nu este privatizat și arată destul de ponosit pe fundalul celorlalte hoteluri noi, moderne - al nostru e o hardughie brejnevistă, monstruos de deșirată (seamănă izbitor cu Octyabriskaia, în care am stat la Petersburg, chiar dacă are camere mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu știu cum de proiectul nostru, m-a abordat și m-a sfătuit, amicalmente, să nu ne ducem la Tita, astfel, in corpore: „tipul” în chestiune lucra într-adevăr la americani și a fost deținut politic, iar ambele aceste date puse alături reclamă cel puțin „prudență”! (E drept, „colegi” de detențiune politică cu Ivasiuc, un Goma sau Paleologu, cărau în acel timp navete la fabrica de marmeladă!Ă Ușor exaltat cum eram, nu am ținut cont de acest „sfat”, dar ne-am hotărât
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tehnică a deambulărilor. Și bineînțeles, există și altele și mai mari. Hristos, evreu el însuși, a crescut printre ai săi, a întâlnit mulți păgâni, dar niciodată vreun creștin. Astăzi există creștini în toate ținuturile călcate de el, iar aceștia se reclamă în mod diferit (și nu fără contradicții) fie din trecerea lui pe acolo, fie din cuvântul lui. Există mai ales musulmani care recunosc calitatea lui de profet, dar nu și de Dumnezeu întrupat om. Coexistența a devenit mai problematică, trecerile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu cuvintele pe care le mestecă. Toma Necredinciosul ține să-și lase amprenta, să-și arate pancarta, să facă un graffiti. Femurul abatelui. Mormântul martirului. Carnea e supusă greșelii, vai! iar a citi nu e de ajuns. Formula "era odată" reclamă întotdeauna un "acolo". Chiar dacă asta ar însemna să facem noi niște urme acolo unde nu era niciuna, și să ne mințim pentru a ne dovedi apoi că trăim în adevăr. Pelerinul are toată îndreptățirea să facă un pelerinaj. Transportul transformă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Theophilos al III-lea, stau nu departe unul de celălalt, cât bate un glonte de revolver. Primul refuză să plece, deși este dezavuat de întreaga confrerie hagiotafică (de la Sfântul Mormânt), cei circa o sută de călugări, preoți și episcopi care reclamă noi alegeri; cel de-al doilea, desemnat pe cale legală, așteaptă recunoașterea de către guvernul israelian, care-l susține discret pe demnitarul destituit, reputat mai conciliant. Un hotel din cartierul creștin ar fi fost vândut într-ascuns, sub ocârmuirea lui Irineu, printr-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aici se dovedesc a fi ortodocși, asta înseamnă trei sau patru sute de mii de persoane. Vor mai accepta ei să fie conduși de un grec? Ei vor fi de cinci ori mai numeroși decât enoriașii lui Theophilos și-și vor reclama patriarhul lor. La Moscova, nu la Constantinopol. Raporturile lui cu statul Israel? Ierusalimul este pe cale de a se declara oraș închis. E dreptul său, în vremuri de război. Noi am vrea ca el să rămână un oraș deschis și nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Paștilor creștinilor? Că Hitler, Horthy, Franco, Pétain, Mussolini, Pavelič și Tiso, toți au fost crescuți în religia catolică (dacă nu erau chiar preoți, ca slovacul Tiso)? Că Gőring, jumătate din demnitarii naziști și imensa majoritate a claselor mijlocii germane se reclamau de la Luther? Polonia ghetourilor și a lagărelor de exterminare, în care ura de evrei era cvasioficială (a se reciti Le Juif erraut al lui Albert Londres, 1929) nu era oare națiunea catolică prin excelență? Și legile rasiale italiene ratificate de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
n-au niciun interes să rămână singuri în fața islamului. Numai că persistă atâtea amintiri urâte... O datorie de sânge bimilenară. Datorie imemorială, reparații interminabile. Oricât de îndepărtat ar fi, acest fundal evidențiază suferințele provocate vechilor creștini din Ierusalim. Fiscul israelian reclamă unei comunități catolice foarte prestigioase niște arierate uriașe, din care aceasta nu are niciun bănuț. Altele ar fi expuse acelorași somații: Ministerul Finanțelor nu vrea să recunoască scutirile în materie fiscală din regimul special, specificat totuși în texte, de la acordurile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
parabolice și telefoanelor mobile. Nenumărate mici semne de iritare în rândul tinerilor, în timp ce șeicii mă apostrofează, îmi dau a înțelege că o nouă generație este pe cale de a se afirma. Ea nu înțelege să trăiască într-un stat islamic, ci reclamă dreptul de a trăi cu credința sa, departe de doctori și sorbind Coca-Cola light. Universitara din Cairo, vorbitoare de engleză, germană și înțelegând franceza, visează la acest islam în felul ei protestant, individualist și concurențial, în care aplicarea Șariei nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să-l pun pe Bin Bush în cârca voastră. Sunt discipolul lui Saladin în aceeași măsură în care sunteți dumneavoastră moștenitorul lui Richard Inimă de Leu". Bine punctat. Laicitatea dovedește înțelepciunea de a contrazice identitatea din naștere. Dar întotdeauna va reclama o alta în schimb, ceea ce Atatürk înțelesese foarte bine: un patriotism cvasi-religios, singurul capabil să facă dintr-o națiune altceva și mai mult decât o adunătură de minorități care se privesc cu neîncredere. Ce înseamnă astăzi să fii sirian? Pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aceeași ambivalență și față de islamism. Islamul le-a permis popoarelor voastre să rămână ele însele în timpul colonizării. Aceasta a înghițit totul, în afară de nucleul dur. Dar fără religie, ce mai rămânea din cultura arabă? Deci, mâna întinsă. Dar cei care se reclamă azi de la ea visează să vă taie gâtul. Și atunci mâna se face pumn. Iar voi aveți dreptate să fiți în gardă. Nu-ți venea să crezi ochilor văzând pe străzile orașului Cairo vălul, incidental în 1960. Niqâb-ul wahhabit, care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
credincioși cu alura mândră și chiar sfidătoare în zdrențele lor, la o azvârlitură de băț, copții din Egipt, abia un pic mai opulenți. Judecând după înrădăcinările în sol, primii convertiți la creștinism sunt ultimii de pe lista celor îndreptățiți. Copții se reclamă din călătoria în Egipt a Sfintei Familii; Biserica ortodoxă din Etiopia, din diaconul Filip, amintit în Actele apostolilor, și înaintea acestuia, din regina din Saba. Într-o vreme în care Roma mai aducea jertfe lui Jupiter și Constantinopolul nu era
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nenumărate, în al căror substrat anumite fapte nu se frământă atâta, nu sunt supuși, ca să zic așa, unor chinuri de elaborare; ci își pregătesc uneltele și pășesc îndată la așternerea pe hârtie a simțămintelor și zbuciumelor lor..." Dar marea literatură reclamă "sforțare îndelungă și trudă" căutări și angajare totală: "Flaubert lucra ani și ani la romanele lui; Caragiale și Vlahuță țineau pe pupitru bucățile lor pentru un cuvânt ori o întorsătură de frază. Boileau, pe care-l recitam în liceu, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Thiers, din Renan și Joseph de Maistre,din istoricul Guizot, din Taine (din care, în 1910, tradusese două studii despre Artă), din Casanova, din contemporanul Bertrand Russel dar și din Biblie. Se adaugă acestora în special judecăți de sorginte folclorică; reclamă atenție zeci de reflecții personale, într-o polifonie sugestivă: "Caută alinare între mulțimile moarte de sub pământ"; Cucoșii cântă noaptea pentru cei de sub pământ"; "Prostia-i mai impunătoare decât inteligența și mai aproape de eternitate"; "Minunile sunt niște zâne, menite să devie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în adăpost la o sfântă mănăstire. Acolo găsește o familie care se duce să așeze pe o fată la mănăstire. Fata ar vrea să rămâie în lume. Atunci Ionuț o fură cu voia ei și o duce plocon Jderoaiei. Familia reclamă la Vodă. Se face împăcăciune între părinți și Jder e pe cale de a deveni logodnic. Interesant e sfatul între bătrâni, despre soarta copiilor. Dacă fata e furată "fără voie", atunci capul lui Ionuț e în primejdie... Dascalul Sârb a murit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
argint prost și aur ticălos poate da câțiva zloți împrumut. Vornic la Galați Barbaiani. Venind dinaintea lui o pricină, unul din pricinași îi aduce o gâscă plocon; celalalt două piei de vulpe. Acesta având câștig de cauză, celalalt vine să reclame pentru gâscă și cuvânt dat. "N-am avut ce face, răspunde Barbaiani vornic; gâsca d-tale n-a folosit nimic, căci au venit îndată după dânsa două vulpi și au mâncat-o." Călător flămând intră într-o ospătărie și mânâncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a uitat,/ Dar în lume ce-a aflat?/ Tot voinicul de Ovidiu”. Dezechilibrul cosmic creat de intruziunea haosului este marcat de o inversare a principiilor, căci lumina ajunge pe tărâmul întunecat al amorfului și compromite puterea ei creatoare. Divinitatea supremă reclamă aici starea critică a lumii și tot ea recunoaște unicul candidat pentru refacerea armoniei universale. Baladele și basmele fantastice au cele mai multe aspecte comune din punct de vedere structural și ideatic, dată fiind apropierea epică dintre cele două specii folclorice. Motivul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Basarabia, familia mea cu fratele mamei Derevenciuc Constantin și bunicul Bobutac, ne-am mutat cu toții la Mitoc pe malul Prutului pentru a fi mai aproape de “casă” (18 km), atunci când vor veni americanii. Tot așteptându-i pe aceștia, tata a fost reclamat că face propagandă în acest sens și fără a fi judecat a făcut 6 luni de pușcărie. Reclamantul a fost, de fapt, directorul școlii din satul Mitoc care nu este altul decât tatăl fostului ministru de apărare din anii 90
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]