189,597 matches
-
68. avizează lucrări de cercetare din domeniul securității și sănătății În muncă și analizează temele, programele și proiectele de cercetare științifică elaborate de institute de profil; 69. aprobă lista standardelor române care adoptă standarde europene armonizate, ale căror numere de referință au fost publicate În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pentru domeniul de competență al ministerului și care se publică În Monitorul Oficial al României, Partea I; 70. asigură reprezentarea În fața instanțelor de judecată În problemele din domeniul de activitate al
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de a-și umple timpul cu nimicuri, cu lucruri periferice, motivând că acestea fac sarea vieții. Cine ar fi inclus-o în clubul neoficializat al clevetitoarelor nu putea avea remușcări că greșește. Grăbi cu abilitate finalul vizitei. Avea material de referință suficient pentru a încropi o poveste cât se poate de spumoasă. Cum ajunse acasă, nerăbdătoare, Ema îi telefonă Ginei: Ginuța dragă, în drum spre școală poți să te oprești câteva minute pe la mine? Am ore mai târziu și nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
în paralel cu cea de la București înființată de Ioan Bianu, Al Sadi Ionescu, Nerva Hodoș, Ioan Lupu). Pentru Mircea Tomescu (1916-1969), bibliologia era știința care se ocupă cu ansamblul cunoștințelor teoretice și practice ale cercetătorilor cărții și bibliotecii. Studiile de referință în istoria cărții și a bibliografiei naționale - Calendare românești (1733-1830), Istoria cărții românești de la începuturi până în 1918 (1969) - sunt reprezentative pentru opera sa înscrisă pe linia istorico-filologică. Linia istorică și teoretică în evoluția bibliologiei românești a fost reprezentată de Dan
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Études și la Collège de France, Getta Elena Rally (1900-1982), elevă a lui Nicolae Iorga, a fost unul dintre remarcabilii cercetători al căror nume a fost legat de Școala Română din Paris. S-a dedicat legăturilor române-franceze, publicând lucrări de referință în domeniu - Bibliographie franco-roumaine (1930, care continua o bibliografie anterioară realizată de George Bengescu, publicată la Bruxelles în 1895). A condus destinele Bibliotecii Municipale din București (din 1938), a susținut și promovat profesia de bibliotecar, a publicat Catalogul general al
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Culturii, devenit apoi inspector-expert la Centrul de perfecționare a personalului din cultură, perioadă în care marea majoritate a bibliotecarilor din bibliotecile publice îi datorează formarea profesională. Publică în „Revista bibliotecilor” și în „Probleme de bibliologie”, textele semnate rămânând lucrări de referință în domeniu. Doctorand al profesorului Dan Simonescu, Gh. Popescu semnează împreună cu Valeriu Moldoveanu și Mircea Tomescu „Ghidul bibliotecilor din România”(1970). Ion Ciotloș a contribuit la dezvoltarea bibliotecilor în mediul rural, a dezvoltării gustului pentru lectură la sate, a transformării
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
unei politici de achiziție. R: Principiile generale ale unei politici de achiziție Ø Obiective documentare Achiziția înseamnă completarea fondului existent cu alegerea din producția documentară a ceea ce vine în sprijinul utilizatorilor, îmbogățind patrimoniul. Calitatea informației va fi un punct de referință între colecție, nivel de cunoștințe, producție documentară, nivel de priorități acordat de către o structură info-documentară Ø Colecțiile structurilor info-documentare sunt un ansamblu, un sistem coerent, viu, original, specific fiecărei instituții documentare. Realizarea acestui deziderat ne conduce la stabilirea unui echilibru
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
fiecărei instituții documentare. Realizarea acestui deziderat ne conduce la stabilirea unui echilibru între cerințele constatate din partea beneficiarilor și intrarea în colecții a documentelor apte să garanteze nevoile beneficiarilor Ø Coerența colecțiilor se stabilește analizând fondurile și fixând obiectivele achiziției, făcând referințe la conținutul acestora. Se distinge momentul alegerii (examinarea conținutului în funcție de utilizările posibile) și momentul deciziei achiziției (examenul destinației, după ce a fost apreciat conținutul documentului ca interesant pentru bibliotecă / centru de informare și documentare). Deosebirea între cele două momente, oferă posibilitatea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
intelectuală care constă în identificarea unui document prin autor, titlu, ediție, date de apariție, colecție, redarea succintă a conținutului acestuia sub forma indicilor sau a descriptorilor. Această activitate presupune: Ø utilizarea standardelor de descriere bibliografică Ø consultarea unor instrumente de referință (documente de referință, tezaure, vocabulare, tabele de clasificare, baze de date de autoritate etc.) Prelucrarea documentelor, a informației, presupune: Ø date referitoare la descrierea fizică a documentelor Ø date referitoare la conținutul documentelor Ø date locale 89. Ce este un
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
în identificarea unui document prin autor, titlu, ediție, date de apariție, colecție, redarea succintă a conținutului acestuia sub forma indicilor sau a descriptorilor. Această activitate presupune: Ø utilizarea standardelor de descriere bibliografică Ø consultarea unor instrumente de referință (documente de referință, tezaure, vocabulare, tabele de clasificare, baze de date de autoritate etc.) Prelucrarea documentelor, a informației, presupune: Ø date referitoare la descrierea fizică a documentelor Ø date referitoare la conținutul documentelor Ø date locale 89. Ce este un document? R: Documentul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Comitetul Permanent al Secției de Catalogare a IFLA la a 63-a Conferința Generală a IFLA din 1997, de la Copenhaga, Danemarca. Comitetul Permanent a aprobat raportul final al grupului de lucru la ședința sa din 5 septembrie 1997. Termenii de referință ai studiului cereau: Ø dezvoltarea unui cadru care să identifice și să definească limpede entitățile de interes pentru utilizatorii înregistrărilor bibliografice, Ø atributele fiecărei entități și tipurile de relații ce se formează între entități. Ø elaborarea unui model conceptual care
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
ci și editori, difuzori, librari și furnizori de servicii informaționale din afara mediului tradițional bibliotecăresc. Studiul ia în considerare largul spectru al aplicațiilor în care se utilizează înregistrările bibliografice: achiziții, catalogare, evidența circulației și împrumutului interbibliotecar, conservarea, regăsirea informațiilor, servicii de referințe. Sursele principale utilizate în această analiză au inclus: Ø Descrierile Bibliografice Internaționale Standard (ISBD-urile), Ø Ghidul pentru Înregistrările de Autoritate și de Referință (GARE), Ø Ghidul pentru Înregistrări de Autoritate și de Referință pentru Subiecte (GSARE) Ø Manualul UNIMARC
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
se utilizează înregistrările bibliografice: achiziții, catalogare, evidența circulației și împrumutului interbibliotecar, conservarea, regăsirea informațiilor, servicii de referințe. Sursele principale utilizate în această analiză au inclus: Ø Descrierile Bibliografice Internaționale Standard (ISBD-urile), Ø Ghidul pentru Înregistrările de Autoritate și de Referință (GARE), Ø Ghidul pentru Înregistrări de Autoritate și de Referință pentru Subiecte (GSARE) Ø Manualul UNIMARC. Ø Informații suplimentare au fost preluate din alte surse, precum Categoriile AITF pentru Descrierea Lucrărilor de Artă Grupul de lucru recunoaște necesitatea extinderii în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
interbibliotecar, conservarea, regăsirea informațiilor, servicii de referințe. Sursele principale utilizate în această analiză au inclus: Ø Descrierile Bibliografice Internaționale Standard (ISBD-urile), Ø Ghidul pentru Înregistrările de Autoritate și de Referință (GARE), Ø Ghidul pentru Înregistrări de Autoritate și de Referință pentru Subiecte (GSARE) Ø Manualul UNIMARC. Ø Informații suplimentare au fost preluate din alte surse, precum Categoriile AITF pentru Descrierea Lucrărilor de Artă Grupul de lucru recunoaște necesitatea extinderii în viitor a modelului, astfel încât să cuprindă și datele de autoritate
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
www.ifla.org . Unele stasuri și alte materiale de specialitate sunt traduse în limba română și pot fi consultate pe situl http://www.cimec.ro STAS 8256-82 Informare și documentare. Prescurtarea cuvintelor și a expresiilor tipice românești și străine în referințe bibliografice În cuprinsul descrierii bibliografice, de multe ori catalogatorul este nevoit sa folosească unele prescurtări. STASUL-ul menționat ne arată forma corectă folosită în prescurtare, atât în limba română, cât și în alte limbi străine, de largă circulație. Iată câteva
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
conjuncția „și”, vedeta uniformă este formată din: nume de familie, urmat de prenume, pentru fiecare coautor. 1.5. În cazul în care numele de familie nu poate fi deosebit cu certitudine de prenume, catalogatorul trebuie să stabilească din lucrările de referință cele două părți ale numelui. În situația în care numele de familie nu poate fi stabilit cu certitudine, se aplică din oficiu inversarea Observație: Se fac fișe de trimitere Există situația în care unii autori, fără a fi maghiari sau
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Hurmuzaki HURMUZAKI, Eudoxiu de 3.5.Nume de autori maghiari și orientali Petofi Sandor PETOFI, Sandor Observații Ø în stabilirea vedetei uniforme la numele personalităților din Orientul Apropiat, Mijlociu și Îndepărtat, se respectă regulile specifice fiecărei țări. Consultarea lucrărilor de referință este obligatorie: numele autorilor arabi și persani anteriori anului 1800 cunosc o anumită ordine în stabilirea vedetei uniforme; Ø numele autorilor turci anteriori anului 1934 se scriu ca pe carte; Ø numele autorilor indieni cunosc și ei o anumită împărțire
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Doamna A.A.(1873) Ø Descrierea principală: ARICESCU, Iulia Ø Descrierea complementară la: Viorele, de Doamna I.A. Ø Trimitere: I.A. (Doamna) vezi ARICESCU, Iulia În situația criptonimelor, catalogatorul are un rol important de a depista în lucrări de referință adevăratul nume al creatorului. 5. Titluri nobiliare, titluri de adresare, titluri științifice, nume onorifice, nume laice, nume religioase Vedeta uniformă este forma cea mai des întrebuințată 5.1. Numele de suverani (împărați, regi, domni, principi etc.) se menționează în vedetă
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
III, papa Regele Alexandru I al Greciei ALEXANDRU I, rege al Greciei CONCLUZII Conform principiilor catalogării, vedeta uniformă pentru numele de autori persoane fizice este fixată: Ø La forma completă cea mai des uzitată în edițiile lucrărilor autorului și în referințele făcute la acesta de autorități. Ø În forma întrebuințată în țara al cărei cetățean este autorul sau în limba folosită de acesta. Ø În ortografia cea mai modernă, în transliterarea standardizată sau în forma existentă în limba română. Ø Forma
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
informația. Se definitivează lista formatelor prin care informația va putea fi “citită” 10. IDENTIFICAREA INFORMAȚIEI Un anumit număr de caractere (lanț) va identifica informația. Ex: URL-s, (Uniform Resource Locators: element de identificare-localizare acces pe Web, prima parte a oricarei referințe bibliografice) URN-s, (Uniform Resource Names: identificarea domeniului-identificare numelui identificarea în domeniu: ex: URN: ISBN: 2 7355-0353-3), ISBN sau alți potențiali identificatori în cazul unor anumite informații. În prezent se lucrează la un sistem DOI (Digital Object Identifier), un repertoriu
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
liste, fiecare bibliotecă universitară își creează propria listă de cuvinte cheie pe parcursul indexării publicațiilor. În încercarea de a se ajunge la o formă unitară a unei viitoare liste românești de descriptori, bibliotecile colaborează, utilizând în același timp aceleași materiale de referință: LCSH, RAMEAU, STAS 10711-89 (Reguli generale pentru elaborarea și dezvoltarea tezaurelor monolingve). Sistemul de indexare este cel post coordonat. S-a tradus și se adaptează limbii române o variantă a versiunii franceze RAMEAU. 164. Ce este indexarea precoordonată? R: Indexarea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
descriptori din două cuvinte: adjectiv + substantiv. Descriptorul poate fi compus din două sau mai multe cuvinte legate prin conjuncție sau prepoziție. B. Note explicative Asigură utilizarea eficientă a descriptorului respectiv, specificând clar domeniul la care se aplică acel descriptor. C. Referințe Exprimă relațiile dintre descriptori. Ele se formează pe principiul ce se consideră a fi de interes pentru beneficiarul care caută informația consultând descriptorii de subiect. 166. Simboluri utilizate R: BT termen general NT termen specific UF utilizat pentru USE vezi
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
formează pe principiul ce se consideră a fi de interes pentru beneficiarul care caută informația consultând descriptorii de subiect. 166. Simboluri utilizate R: BT termen general NT termen specific UF utilizat pentru USE vezi RT termen relaționat SA vezi și Referințele sunt folosite pentru sinonime, variante lingvistice, forme vechi de descriptori etc. Prezentați subdiviziunile de subiect Utilizarea descriptorilor de subiect necesită folosirea extensivă a subdiviziunilor de subiect ca mijloc de combinare a unui număr de concepte diferite într-un singur descriptor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
sistemul accesului liber la raft; Ø indirect - prin buletine de cerere pentru lucrările din depozite, adresate direct în sală sau la biroul de cereri spre a fi consultate în săli; Ø semi-direct - prin buletine de cerere simplificate vizând lucrări de referință uzuale. 177. Enumerați câteva din căile moderne de acces la informație R: Accesul utilizatorilor la informația disponibilă în format electronic este de două tipuri: acces pe loc și acces de la distanță. Accesul de la distanță presupune oportunități de acces de acasă
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de servicii moderne cuprinde: Ø informații care vizează accesul în bibliotecă, orar, regulament, evenimente etc.; Ø acces on-line la catalogul bibliotecii; Ø acces on-line la colecții și adrese Internet; Ø facilități feed back (forumul); Ø asistență non-activă; Ø serviciu de referințe electronic; Ø acces full-text (Biblioteca Digitală a Europei); Ø acces la baze de date comerciale; Ø servicii de referințe pe chat etc. Accesul la serviciile bibliotecii. Facilitarea accesului utilizatorilor la documentele și serviciile oferite se realizează de bibliotecă prin tot
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
catalogul bibliotecii; Ø acces on-line la colecții și adrese Internet; Ø facilități feed back (forumul); Ø asistență non-activă; Ø serviciu de referințe electronic; Ø acces full-text (Biblioteca Digitală a Europei); Ø acces la baze de date comerciale; Ø servicii de referințe pe chat etc. Accesul la serviciile bibliotecii. Facilitarea accesului utilizatorilor la documentele și serviciile oferite se realizează de bibliotecă prin tot ceea ce face: întocmirea cataloagelor; realizarea de cercetări documentare / infodocumentare, de bibliografii, sinteze, lucrări de informare, de alte instrumente tipice
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]