12,551 matches
-
o proiecție a trăirilor interne în ceea ce elevul produce), despre imaginația și creativitatea acestuia. Folosită mai ales în studiul aptitudinilor, metoda de analiză a produselor activității permite identificarea elevilor cu înclinații spre un anumit domeniu sau cu un potențial creativ remarcabil, fapt cu implicații majore în orientarea școlară și profesională și în tratarea diferențiată a strategiilor educaționale pentru diferite categorii de elevi. În funcție de vârsta copilului și de experiența sa în direcția valorificării potențialului aptitudinal pot fi considerate produse ale activității: creațiile
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de muncă și de profesionalizare, iar mai târziu, în cazul imposibilității integrării lor profesionale, este necesar să fie menținute în cadrul unor activități de ergoterapie. Utilizarea jocului ca activitate organizată de terapie ocupațională a fost subliniată de numeroase cercetări, având efecte remarcabile în dezvoltarea senzorială, motrice, cognitivă și socială a copilului. Jocul, ca activitate, este constituit dintr‑o gamă diversă de acțiuni și comportamente ludice specifice, care se desfășoară de la vârsta copilăriei până la bătrânețe, având un rol esențial în procesul de socializare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de conflict între părinți și copii. 2. Această perioadă mai este cunoscută și sub denumirea de „vârstă a hainelor prea scurte”. 1. Se cunoaște cazul unor personaje celebre care au impresionat prin performanțele lor, evidențiindu‑se nu numai printr‑o remarcabilă adaptare la mediu, dar și prin participarea activă la viața socioculturală și chiar prin creații personale: marele compozitor L. van Beethoven (rămas fără auz în perioada sa de glorie, când a compus cele mai valoroase opusuri), americanca Helen Keller (nevăzătoare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
psihopedagogie specială la Universitatea din Cluj‑Napoca), italianul Andrea Boccelli, americanul Ray Charles și exemplele ar mai putea continua cu mulți alții. 2. Când deficiența senzorială nu se grefează pe afecțiuni difuze ale sistemului nervos central, există numeroase exemple de remarcabilă activare compensatorie a funcționării celorlalți analizatori - persoane lipsite total de auz care participă la conversații libere cu auzitorii, prin intermediul recepției vizuale care favorizează citirea labio‑facială sau labiolectura; persoane lipsite total de vedere care evită obstacole neașteptate prin intermediul așa‑numitului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
inclusiv cursuri universitare, cu teme apropiate, cum ar fi Criptografia și securitatea datelor - curs predat din anii ’70 la Universitatea George Washington, Securitatea datelor și informațiilor și contabilitatea analitică, la universitățile din Delaware și Ohio, într-o primă fază. Rezultate remarcabile a înregistrat și Universitatea din Ontario de Vest, Canada. Ulterior, în Europa, rețeaua specialiștilor în securitatea sistemelor informaționale s-a extins din Anglia în Olanda, Belgia, Suedia, Germania, cuprinzând întreaga arie a țărilor puternic dezvoltate. În numeroase țări se predau
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
vă îndeamnă să urgentați acțiunea de ștergere a anumitor fișiere de pe hard disk, de altfel fișiere necesare sistemului de operare. Cea mai bună cale de a ne informa despre virușii falși constă în vizitarea unor site-uri specializate, dintre care remarcabil este cel al Symantec-ului: www.symantec.com/avcenter/hoax.html. Dacă mesajul primit de dumneavoastră apare pe lista virușilor falși rezultă că nu poate fi vorba de un pericol. Alte adrese recomandate sunt: • www.nonprofit.net.hoax; • www.datafellows.com
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de date rezultate din această investiție. 10.4.3. Protejarea mărcilor înregistratetc "10.4.3. Protejarea mărcilor înregistrate" Un ajutor deosebit pentru piața calculatoarelor îl poate constitui alegerea unui nume edificator pentru produsul lansat. Un nume ușor de reținut și remarcabil poate fi mai mult decât o simplă receptare a produsului. El poate identifica programul cu un comerciant și poate asigura cumpărătorul sau licențiatul că i se oferă programul care să-i satisfacă cerințele așteptate. Din acest motiv, un nume poate
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
didactică), lui Octavian Goga. Este marcată și împlinirea a patru ani de la moartea lui Urmuz, republicându-se Pâlnia și Stamate. Cu excelente calități de organizator, Petru Comarnescu oferă congenerilor săi posibilitatea de a se exprima în eseuri și analize (uneori remarcabile). Printre ei se află Ionel Jianu, Ion Orleanu (cu un ciclu despre opera lui Marcel Proust), Victor Stoe, Ioan G. Diamandy, Mihail Polihroniade, Const. Clonaru ș.a., prefigurând grupul criterionist de mai târziu. Alți colaboratori: Ion Marin Sadoveanu (însemnări pe teme
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
a basmului, performarea și receptarea povestirilor, legendele. A scris, de asemenea, despre caracterul formalizat al culturii orale, rolul educațional al limbajului culturii populare, despre probleme generale ale etnologiei europene. Textul poetic care însoțește ritualul îi oferă posibilitatea elaborării unor studii remarcabile; observând structurile și semnificațiile obiceiurilor, el subliniază felul în care se constituie în seturi de sisteme (L’Incantation-narration, mythe, rite, Mitul marii treceri). Interesul pentru descifrarea acestor sisteme se concretizează în volumul Obiceiuri tradiționale românești, publicat în 1976. Autorul acordă
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
Filologie din București și la Universitatea din Craiova, unde va fi și decan din 1969 până în 1974, asigurând până în 1976, ca redactor-șef, și conducerea revistei „Ramuri”. Continua, în amfiteatru, vechiul stil maiorescian al prelegerii magistrale. Avea, totuși, o cordialitate remarcabilă în relațiile cu studenții și la examene dădea întotdeauna note mari. Era ceea ce se cheamă un om bun, în ciuda atitudinilor lui războinice din presa literară. Trăia, în ultimii ani, într-un cerc restrâns de prieteni. Dorea să păstreze legăturile cu
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
a unui nume. Maniera lui de a prezenta este aceea cunoscută din cărțile anterioare: stil decis, autoritar, fără figurație, care nu admite controversa, dar o provoacă în chip invariabil. Stilul critic este adecvat materiei sintetizate și câteva mari capitole sunt remarcabile. Tot ce scrie P. despre epoca veche, despre literatura de tranziție sau despre marii clasici se citește cu interes și plăcere. El „rezumă”, cum zic cei care îl contestă, dar cu inteligență și cu o ironie ce fac din rezumat
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
arsă, Tinerețe și țărână, Stilul Brobdignac, Mehr Luft, Scadența, Arthur Rimbaud, George Enescu, Atitudinea inutilă. Tot tablete publică frecvent Victor Eftimiu, semnatar și al unor amintiri despre I.L. Caragiale, ca și al unor cronici teatrale, găzduite de rubrica „Popularul artistic-literar”. Remarcabilă e prezența lui Gala Galaction, cu articolul Edițiile Sfintei Scripturi (12/1937) și, mai ales, a lui E. Lovinescu, autor în 1937, în afara a două articole publicate sub genericul Probleme de limbă, a trei episoade din serialul memorialistic intitulat Iorgaica
POPULARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288973_a_290302]
-
metodelor critice, justificate și cântărite, la vedere, înainte de a fi puse la lucru. Valoarea demonstrativă a studiului ține și de modul neostentativ de adaptare a unei metodologii moderne. De altfel, ansamblul exegezei e lipsit de denivelări sau stridențe și - lucru remarcabil la proporțiile lucrării - perfect echilibrat. Este una dintre marile izbânzi critice de după 1945. În viața literară și publică P. este cunoscută ca o editoare cu o activitate epatantă, nu numai ca suprafață, ci și ca eficiență și vocație. Antenele sale
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
să vorbească, se face soare, universul devine consistent, viu, e creat prin povestirea-visare. În altă parte un personaj exclamă: „Bă, dacă nu v-aș visa eu, pe voi și cu satu acesta cu sfinți, nici măcar n-ați fi, prăpădiților !”. Prin remarcabilul său debut, P., prozator puțin prolific, se anunță a fi din stirpea lui Ștefan Bănulescu. SCRIERI: Vremelnicie pierdută, București, 2001. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, În așteptarea unui debut, L, 1996, 34; Răzvan Voncu, Secvențe literare contemporane, II, București, 2001, 77-78
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
cu iubire ceva/ vei fi îmbelșugat ca o rodie/ sau te vei fărâmița și vei rămâne/ o din ce în ce mai bătrână jigodie” (Ca o rodie sau doar o jigodie). Mai puțin prizată de critică, Noapte sau zi (1998) e totuși o carte remarcabilă, un soi de Levant nouăzecist, cu precizarea că aici prin vămile poemelor nu mai sunt traficate doar texte, ci limbaje, complexe imaginare și, în ultimă instanță, lumi poetice: „Ies din cotloane și animalele nopții/ nocturidele falenele nictalopii/ vânătorii pânditorii cu
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
deosebită pentru opera lui P. Monografie deopotrivă critică, filosofică și de popularizare, este scrisă într-un limbaj viu, cu un stil eseistic echilibrat. Cea dintâi culegere de proză, Călătoria (1982), recomandată de Ion Caraion și Radu Petrescu, conține multe texte remarcabile, unele cu aluzii politice foarte curajoase. Proza lui P. se înscrie pe linia literaturii simbolic-alegorice, a realismului magic și a fantasticului absurd. Pot fi găsite corespondențe cu Urmuz și cu oniricii anilor ’70, Leonid Dimov și D. Țepeneag, dar mai
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
anii ’80. O serie de trăsături pot fi observate aici: poezie a cotidianului sau a textului, înclinația către introducerea elementelor ținând de oralitatea șablonardă, intertextualitate marcată; totuși, deschiderea produsă de P. este, probabil, singulară. Poetica minimalistă își găsește o ilustrare remarcabilă la el. Decorul e minim: cadrul fizic se limitează la un tramvai, la o poză de familie, la o mahala etc. Elementele acestei fâșii de existent (văzute „obiectual” și „evenimențial”) sunt obiectul unei prelucrări suficient de libere pentru a putea
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
Dostoievski) și trialogic (un „Eu” care se constituie în relație cu „Tu”, dar și cu „El”, o conștiință fluidă și complexă care se reflectă atât în interlocutor, cât și în posibilii martori: Anna Karenina sau eroii lui Slavici). Teoria e remarcabilă prin coerența fără cusur, prin acoperirea intensivă a domeniului și prin vastele aplicații pe care autorul ei le realizează sau, cel puțin, le presupune. Fără a trasa o evoluție, concepția sa indică o suită de revoluții în structurile narative, ceea ce
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
lor/ Ca pui golași sub strașină de nor”. Ideea acestei strămutări geografice a „poveștii” sacre este, indiscutabil, ingenioasă (Lucian Blaga, care a ridiculizat-o, va localiza el însuși, în Arca lui Noe, potopul în Transilvania), și felul aplicării pe alocuri remarcabil. Dar străduința poetului în a pune istoria din Evanghelii neapărat în acord cu viața și mai ales cu anumite împrejurări istorice de la noi, ce nu au sens decât considerate în inefabilul unicității lor, ajunge ineficientă poetic. În Limpezimi (1928), cel
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Dărăscu, pe Iser, poetul pictează cu o pastă foarte subțire, cretoasă, un Balcic patriarhal, cu migdali, smochini, duzi, piersici, sarcofage preistorice, fântâni, turci cu măgari, cadâne șezând pe pietre ori ducându-se să ia apă în vase de aramă. O remarcabilă pânză e cea înfățișată în Cimitir tătăresc, cu râpe văroase și cu pietre sure, printre care umblă asini cu urechile pleoștite, unde „Țigăncușe cu basma și în șalvari / Vișinii, portocalii, de-un roșu mat, / Joacă-n pântec pe un viers
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
de caricaturi, iar la nivelul textului, prin inserări de scurte comentarii șmecherești, uneori numai de dragul de a le face. Poate gustul pervertit de rețetele literaturii de consum l-a împiedicat să realizeze o operă care, așa cum se anunța, putea fi remarcabilă cel puțin raportată la epoca sa. Critica vremii și istoria literară l-au ignorat, iar puținii gazetari care au consemnat aparițiile unor volume i-au adus câteva laude superficiale. Doar primul său comentator a sesizat „sporul de energie artistică” pe
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
ca mierea e glonțul patriei”, VR, 1971, 6; Al. Călinescu, Petru Popescu, CRC, 1971, 25; Daniel Dimitriu , „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CL, 1971, 7; Al. Raicu, Petru Popescu, RL, 1971, 36; I. Sârbu, Însemnări târzii despre un roman remarcabil, CRC, 1971, 37; Stănescu, Cronici, 190-194; Voicu Bugariu, Dezinvoltura tragică, CRC, 1972, 2; Corneliu Nistor, Cu prozatorul Petru Popescu la Viena, O, 1972, 2; Virgil Ardeleanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, ST, 1972, 1; Al. Călinescu, Persoana întâi în
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
el este adept al „dreptului natural”, al reformelor sociale, al răspândirii culturii prin școli și tipărituri în limba națională. Cere în repetate rânduri o „lege a dreptății”, conformă cu ordinea firească, cu „regula magnifică a lumii”. Este și un orator remarcabil, priceput mânuitor al procedeelor retorice. Cuvântările sale abundă în lamentații patetice pentru soarta țării, mlădiate cu o artă rafinată, cu grijă pentru echilibrul și sonoritatea frazei. O descriere a primăverii pe meleagurile țării, dintr-un discurs către domnitor, capătă accente
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
a lui Liviu Rebreanu cu Răscoala și după alte câteva scrieri de substanță. În trilogia 1907, alcătuită din Mane, tekel, fares, Noi vrem pământ!, Pământ... mormânt (1937-1943), P. nu izbutește să treacă de locurile comune gazetărești decât prin câteva creații remarcabile în spațiul galeriei tipologice a romanului: Iordache Cumpătă, Dimitrie Petreanu, agronomul în care încearcă să-l figureze cu oarecare idealism pe tatăl său, ș.a. Format într-o epocă de posteminescianism manifest, chiar sămănătorismul său părând a izvorî uneori din ideologia
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
pe la-nceput de veac, București, 1981; Memorial pe scut, București, 1989; 101 poeme de dragoste, București, 1995; Poeme, pref. Radu Voinescu, București, 1998. Repere bibliografice: Valentin F. Mihăescu, Alcătuire de chip, „Literar” (supl. la „Azi”), 1998, 80; Titus Vâjeu, O remarcabilă antologie lirică, „Radio România”, 1999, 130; Claudiu Groza, Despre o carte de poezie, APF, 1999, 6; Simion Bărbulescu, Tradiție și inovație în poezia românească, CL, 2000, 5; Valeriu Nicolaescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I
PRICINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]