5,445 matches
-
audiența deosebită a „criticii puterii”, o publicistică incluzând „partea” ce și-a atras „eticheta” de „anticarlistă” ori „antidinastică”<ref id="5">5 Monarhia de Hohenzollern văzută de contemporani. Antologie, de Ion Popescu-Puțuri et al., București, 1968; Gândirea social-politică antimonarhică și republicană din România. Antologie, studiu introductiv și note de Gheorghe Ghimeș, București, 1979. </ref>. Să fi fost oare vorba de decenta scrupulozitate a instoricilor față de istoria contemporană, nominabilă și „recentă”? A. D. Xenopol a dat clar de Înțeles așa ceva <ref id="6
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
noi”. Ar fi de identificat, În o atare stare „istoriografică”, poate și În tensiunile publice Între adepți, Încă puțini, inhibați sau intimidați, ai revenirii la forma monarhică a statului și partizani, Încă mulți, special „educați” sau sincer „devotați”, ai formei republicane, una din explicațiile laconicei prezentări a momentului constituirii Regatului de manuale școlare, de cursuri universitare chiar nou editate. În volumul VII, tomul II, din noul tratat academic de Istoria Românilor, amintitului moment i s-a rezervat nici mai mult, nici
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Scrisori către V. Alecsandri, vol. IV (supliment), București, f.a., p. 75. </ref>20. Apelativul persiflativ de „Hospodar” pe care l-au atribuit mai ales rușii „domnilor moldo-valahi”, ca și căutările revoluționarilor de la 1848, Într-o mixtură de conotații princiare și republicane, precum În Proclamația de la Islaz, trădau realele „suferințe” ale titlurilor domnitorilor de la Iași și București. Iar În consecința „insuficiențelor suverane” din titlurile voievozilor ori domnilor s-a putut menține mereu Îngroșat „șirul pretendenților” la tronurile Moldovei și Valahiei, de unde și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
fiecărei persoane - și al familiei - de a avea proprietăți. Credința că rolul principal al guvernului este să protejeze dreptul inalienabil al fiecărei persoane la proprietate, era o idee radicălă, care, cu timpul, a devenit strigătul de luptă atât al reformatorilor republicani, cât și al altora În lupta lor de a Înlocui monarhiile cu forme democratice de guvernare. Bodin a insistat asupra acestei chestiuni. Dacă statul ar fi renunțat la motivul principal al existenței sale - protecția proprietății private -, nu ar mai avea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
curs de apariție era, totuși mai grăbită să-l lase pe fiecare om liber să-și caute calea. O clasă aristocratică bine așezată a mers Împreună cu burghezia. Nobilimea s-a dovedit foarte flexibilă În a se adapta la noile regimuri republicane și dovedindu-se abilă În a folosi În propriul beneficiu resursele ei financiare și legăturile sociale, pentru a face afaceri foarte bănoase pe piață. Lucrătorii Însă nu au apucat să se bucure prea mult de câștigurile materiale promise de filosofii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
XX, din discreția sferei private și a se manifesta în spațiul public ca opțiune personală, ca publicizare a unui privat. îndărătul sobrietății lor științifice, analizele filozofului francez lasă să se ghicească o undă de melancolie pricinuită de anemierea unității cetățenești, republicane. în schimb, autorii care lucrează pe terenul anglo-saxon, unde varietatea culturală, etnică, religioasă face de mult parte din logica peisajului public, mizează mult mai ofensiv pe diversitate. în termenii lui Giovanni Sartori, însuși principiul democrațiilor liberale afirmă că diferențele, și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
formațiune nu a jucat un rol-cheie în transformarea politicii democratice a Canadei secolului XXI. Capitolul 4 Republicanii Cehi (1990-1998): un outsider populist într-o democrație în consolidare Seán Hanley Sdružení pro republiku - Republikánská strana Československa (SPR-RSČ) - Coaliția pentru Republică - Partidul Republican al Cehoslovaciei, a fost un partid de dimensiuni mici, cu orientare populistă de dreapta radicală, care a cunoscut un oarecare succes în Republica Cehă, în anii '90. Republicanii au fost reprezentați în Parlamentul Ceh între 1992 și 1998, însă sprijinul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
În prima parte a articolului voi retrasa originile și dezvoltarea acestui partid. Apoi, voi examina substratul populist al temelor de dreapta radicală, lansate în anii 1990, împreună înțelegerea implicită a democrației pe care acestea le conțin. Voi încheia, evaluând impactul Republicanilor asupra dezvoltării democrației cehe, încercând totodată să determin în ce măsură acest partid a lăsat o moștenire în politica cehă actuală. 4.1 Ascensiunea și decăderea SPR-RSČ Miroslav Sládek și un grup de apropiați au format, în decembrie 1989, Coaliția pentru Republică-Partidul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asupra dezvoltării democrației cehe, încercând totodată să determin în ce măsură acest partid a lăsat o moștenire în politica cehă actuală. 4.1 Ascensiunea și decăderea SPR-RSČ Miroslav Sládek și un grup de apropiați au format, în decembrie 1989, Coaliția pentru Republică-Partidul Republican al Cehoslovaciei (SPR-RSČ), formațiunea având un profil de dreapta radicală. Înregistrarea oficială ca partid politic a avut loc în februarie 1990. Cel puțin la o primă vedere, SPR-RSČ a apărut într-o multitudine de mici grupuscule politice, fondate la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
politic a avut loc în februarie 1990. Cel puțin la o primă vedere, SPR-RSČ a apărut într-o multitudine de mici grupuscule politice, fondate la sfârșitul lui 1989, în timpul Revoluției de catifea, care se identificau ca fiind "de dreapta" și "Republicane". Denumirea din urmă reprezenta o aluzie atât la Republicanii din Statele Unite, cât și la Agrarienii Cehoslovaci din perioada interbelică, care purtau numele oficial de Partidul Republican. Nici Sládek, care fusese un funcționar obișnuit în domeniul cenzurii informatice de stat, nici
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lui 1989, în timpul Revoluției de catifea, care se identificau ca fiind "de dreapta" și "Republicane". Denumirea din urmă reprezenta o aluzie atât la Republicanii din Statele Unite, cât și la Agrarienii Cehoslovaci din perioada interbelică, care purtau numele oficial de Partidul Republican. Nici Sládek, care fusese un funcționar obișnuit în domeniul cenzurii informatice de stat, nici ceilalți fondatori ai SPR-RSČ nu fuseseră activi din punct de vedere politic înainte de 1989. Nici unul nu pare să fi fost membru al Partidului Comunist, să fi
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Poporului, în 1990 (99 în 1992) și 75 de deputați în Camera Națiunilor. În total, incluzând și aleșii din Slovacia, în fiecare cameră au fost câte 150 de parlamentari. Sursa: Comisia Electorală a Cehiei. www.volby.cz. Facțiunea parlamentară a Republicanilor s-a fragmentat destul de repede, 9 din cei 14 de deputați federali ai SPR-RSČ, aleși în 1992, s-au rupt de partid. Însă, aceasta a reprezentat doar un pas mic înapoi pentru partid, deorece SPR-RSČ nu era foarte activ în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Însă, aceasta a reprezentat doar un pas mic înapoi pentru partid, deorece SPR-RSČ nu era foarte activ în procesul legislativ, preferând în schimb să continue strategia de a ține prima pagină a ziarelor, fâcând cascadorii cu protestele 5. Astfel, reprezentanții Republicanilor au intrat, în repetate rânduri, în conflict cu poliția și cu instanțele de judecată, de obicei, în legătură cu nerespectarea legilor privind incitarea la ură rasială și pentru infracțiuni privind ordinea publică. De exemplu, Sládek a fost judecat pentru remarcele sale din
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
bazează pe trăsături de caracter și pe comportament și (3) o concepție care afirmă că scopul specific al politicii este să exprime unitatea socială și națională și să asigure apărarea acestora împotriva amenințărilor externe sau a minorităților corupte. Construcția specific republicană a acestor elemente a fost, în esență, prezentată în termenii ideologiei anticomuniste a schimbării de regim. 4.2.1 "Oamenii de rând" versus elitele corupte (cripto)comuniste Republicanii s-au prezentat ca acea formațiune care reprezintă "oamenii obișnuiți" și harnici
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a creat acestora o afinitate ideologică și politică inacceptabilă cu elitele ex-nomenclaturi comuniste. Astfel de argumente, cu toate că puteau fi formulate ceva mai subtil, au fost reduse rapid la o ecuație simplă cu disidenți și comuniști și au fost folosite de Republicani în această formă (Hanley, 2008: 164-166).. Revoluția de Catifea și toate evoluțiile sale ulterioare au fost explicate în acest cadru interpretativ al manipulării exercitate de elite, drept evenimente puse în scenă și manipulate de un puternic și sinistru establishment, care
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și că națiunile cehă și slovacă au fost înșelate, abuzate și violate de către o putere străină, care a lucrat cu lacheii (přisluhovačů) săi din interior. Așa cum o arată și alocuțiunile lui Sládek, citate mai sus, contribuția cea mai originală a Republicanilor la acest discurs radical anticomunist cu privire la manipularea elitelor a fost aceea de a lega elitele interne de amenințările externe și de interesele străine. Pentru Republicani, aceste amenințări erau reprezentate, în principal, de pericolul de dominație economică și geo-politică, în special
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Așa cum o arată și alocuțiunile lui Sládek, citate mai sus, contribuția cea mai originală a Republicanilor la acest discurs radical anticomunist cu privire la manipularea elitelor a fost aceea de a lega elitele interne de amenințările externe și de interesele străine. Pentru Republicani, aceste amenințări erau reprezentate, în principal, de pericolul de dominație economică și geo-politică, în special de către Germania și, într-o mai mică măsură, de către Austria. O atenție specială era acordată solicitărilor Sudeților Germani, care cereau despăgubiri pentru deportările în masă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
corupție, îmbogățire personală și manipulare din partea unei elite de funcționari excomuniști, disidenți și foști agenți pe piața neagră, care trebuiau epurați (Republika, 20-26 ianuarie 1992, septembrie 1992), pentru că deși au bani și putere, nu au rădăcini în popor. În opinia Republicanilor, noile instituții liberal- democratice și instituțiile pieței libere, apărute în Cehoslovacia, nu reprezentau pur și simplu un fals, ceva neautentic, ci erau produsul unei înșelăciuni deliberate, orchestrată de elitele de la guvernare, fapt care evidenția și mai mult turpitudinea lor morală
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
liberal- democratice și instituțiile pieței libere, apărute în Cehoslovacia, nu reprezentau pur și simplu un fals, ceva neautentic, ci erau produsul unei înșelăciuni deliberate, orchestrată de elitele de la guvernare, fapt care evidenția și mai mult turpitudinea lor morală. În opinia Republicanilor, aceasta era adevărul nu numai cu privire la așa- numitele diferențe între comuniști și disidenți, sau între partidele mainstream de stânga sau de dreapta, dar și cu privire la unele procese economice, aparent mult mai impersonale. Astfel, Sládek a susținut că inegalitățile sociale care
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și interne, provocate conștient sau inconștient de către elite. Aceste pericole includeau fenomene diverse, precum: inegalitatea economică, în creștere, destrămarea familiei, scăderea natalității, creșterea infracționalității, apariția culturii de consum și integrarea în Uniunea Europeană. Sládek (1992:27-9) a explicat că sarcina mișcării Republicane, este aceea de a contracara aceste forțe centrifuge și dezintegratoare și de a canaliza expresia "voinței națiunii" (vůle národa). În consecință, relația adecvată între Stat și Societate ar trebuie înțeleasă în termeni colectiviști și paternaliști. Rolul statului trebuia să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
bunăstarea poporului, ca mijloc de conservare a națiunii. În opinia lui Sládek asigurarea securității poporului "nu este un drept, ci o obligație a statului, dacă este ca existența acestuia să aibă vreun sens" (Sládek, 1995 : 23). 4.2.4 Interpretarea Republicană a democrației În anii '90, Republica Cehă a fost martora unor dezbateri publice și politice extinse cu privire la modelul cel mai adecvat de democrație. Pe scurt, în cadrul acestor dezbateri s-au înfruntat două poziții: cei care erau în favoarea unui model liberal
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Cu toate acestea, exista o viziune comună împărtășită atât de centru, cât și de centru stânga, cu un accent mai consistent în favoarea aranjamentelor tradiționale corporatiste ale Social-Democraților și Creștin Democraților (vezi Machonin, 1996: 31-43; Pithart & Klaus, 1996; Potůček, 1999). Situarea Republicanilor în interiorul acestei dezbateri și identificarea modului în care acest partid înțelegea democrația sunt destul de problematice. În primul rând, Republicanii au arătat un interes destul de limitat pentru politicile publice sau pentru programele de dezvoltare și prin contrast cu partidele de dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în serios, fiind, în mare măsură, ignorate. Sládek care avea o asemănare fizică cu actorul britanic de comedie Rowan Atkinson, a fost ștampilat de adversari drept un "Mr. Bean" turbulent. În al treilea rând, și poate cel mai important, discursurile Republicanilor cu privire la democrație erau ambigue, deoarece - spre deosebire de majoritatea partidelor politice din Cehia, cu excepția liniei dure comuniste -, aceștia nu au considerat Cehoslovacia, de după 1989, și apoi Republica Cehă ca fiind o democrație, ci doar ca o organizație având un pluralism care servea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
despre niște "pretinse partide noi și de (...) un spectru politic fictiv în Cehoslovacia. Scopul acestuia fiind să arunce alegătorii în confuzie și să lase impresia că există, într-adevăr, un sistem multipartinic" (Sládek, 1992: 71). Astfel, luările de poziție ale Republicanilor cu privire la democrație sunt cel mai adesea, simultan, luări de poziție privind democratizarea, adică cum se poate construi un sistem cu adevărat democratic și ce formă ar putea lua adevărata democrație. Cu toate acestea, pozițiile Republicanilor au o anumită logică și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Astfel, luările de poziție ale Republicanilor cu privire la democrație sunt cel mai adesea, simultan, luări de poziție privind democratizarea, adică cum se poate construi un sistem cu adevărat democratic și ce formă ar putea lua adevărata democrație. Cu toate acestea, pozițiile Republicanilor au o anumită logică și coerență, care trimit la o strategie implicită de transformare a societății Cehe într-o democrație nonliberală și într-o societate de piață (Machonin, 1996: 31-43). Pentru Republicani, principalul rol al partidului era să se "lupte
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]