8,987 matches
-
în ambele direcții. Din considerente legate de spațiul limitat al acestei secțiuni, am continuat analiza doar în ceea ce privește așteptările exprimate de către mame, în condițiile în care opțiunile taților au diferit în mică măsură. Vom verifica dacă la un același nivel de reușită școlară, mamele au așteptări cu atît mai mari cu cît au un nivel de studii mai ridicat. Am calculat procentele în care ele optează pentru studii superioare în condițiile controlului reușitei școlare a copilului. După cum rezultă din tabelul 9.2
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
măsură. Vom verifica dacă la un același nivel de reușită școlară, mamele au așteptări cu atît mai mari cu cît au un nivel de studii mai ridicat. Am calculat procentele în care ele optează pentru studii superioare în condițiile controlului reușitei școlare a copilului. După cum rezultă din tabelul 9.2, în fiecare categorie de reușită școlară cu excepția celei desemnînd elevii cu medii sub șapte mamele optează cu atît mai mult pentru studii universitare în ceea ce-l privește pe copil cu cît
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cu atît mai mari cu cît au un nivel de studii mai ridicat. Am calculat procentele în care ele optează pentru studii superioare în condițiile controlului reușitei școlare a copilului. După cum rezultă din tabelul 9.2, în fiecare categorie de reușită școlară cu excepția celei desemnînd elevii cu medii sub șapte mamele optează cu atît mai mult pentru studii universitare în ceea ce-l privește pe copil cu cît au un nivel de instrucție mai ridicat. Aspectul are maximă relevanță pentru elevii cu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cît au un nivel de instrucție mai ridicat. Aspectul are maximă relevanță pentru elevii cu nivel mijlociu de performanță medii între șapte și nouă. TABELUL 9.2. Ponderea alegerilor pentru facultate făcute de mame în funcție de nivelul lor de studii și reușita școlară a copilului Ponderea opțiunilor pentru facultate Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total Studiile MAMEI N DA N DA N DA N DA N DA Cel mult 10 clase 20 15% 20 20% 9 67
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
100% Total 44 18% 66 38% 86 83% 133 96% Se pot formula două explicații: cu cît nivelul de studii al părinților e mai ridicat, cu atît atingerea de către copil a unui status egal sau superior acestora care ar asigura reușita socială a copilului din perspectiva familiei necesită un parcurs școlar mai lung. Supoziția ar fi aceea că un status social al copilului inferior celui familial este perceput ca un eșec. O explicație complementară constă în ideea că părinții cu nivel
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de nivelul de instrucție al părinților indiferent de performanța școlară a copiilor și, ca atare, ar putea reprezenta un factor explicativ al acesteia, chiar din perspectiva acceptării existenței unei circularități cauzale. O observație se impune, totuși: în cazul copiilor cu reușita școlară cea mai bună diferențele între opțiunile mamelor în funcție de propriul nivel de instrucție sînt foarte mici; dacă elevii au medii între nouă și zece, aproape toți sînt "destinați" studiilor superioare. Ne-am propus, în continuare, să stabilim dacă asocierile globale
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
toți sînt "destinați" studiilor superioare. Ne-am propus, în continuare, să stabilim dacă asocierile globale dintre modelul de coeziune familială și opțiunile mamelor pentru studii superioare în ceea ce-l privește pe copil se mențin și dacă este controlată variabila desemnînd reușita școlară a copilului. TABELUL 9.3. Ponderea alegerilor pentru facultate făcute de către mame în funcție modelul de coeziune familială și reușita școlară a copilului Ponderea opțiunilor pentru facultate Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total Coeziunea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
opțiunile mamelor pentru studii superioare în ceea ce-l privește pe copil se mențin și dacă este controlată variabila desemnînd reușita școlară a copilului. TABELUL 9.3. Ponderea alegerilor pentru facultate făcute de către mame în funcție modelul de coeziune familială și reușita școlară a copilului Ponderea opțiunilor pentru facultate Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total Coeziunea familială N DA N DA N DA N DA N DA COMPANIONALĂ 10 10% 16 44% 16 87% 49 94% 91
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
familiile Companionale, și pe ultimul, cele de tip Asociație. Ascendentul familiilor deschise se păstrează doar pentru elevii cu medii între opt și nouă. Putem să considerăm, deci, că asocierea globală este datorată, în cea mai mare măsură, nivelului diferit de reușită școlară al copiilor în grupurile desemnînd diferitele modele de coeziune familială. Numărul relativ restrîns de subiecți nu ne permite să controlăm, simultan, atît reușita școlară a copiilor, cît și nivelul de studii al părinților, pentru a stabili posibila asociere dintre
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
să considerăm, deci, că asocierea globală este datorată, în cea mai mare măsură, nivelului diferit de reușită școlară al copiilor în grupurile desemnînd diferitele modele de coeziune familială. Numărul relativ restrîns de subiecți nu ne permite să controlăm, simultan, atît reușita școlară a copiilor, cît și nivelul de studii al părinților, pentru a stabili posibila asociere dintre tipul de familie și opțiunile mamelor pentru facultate. Rangul nașterii copilului a fost următorul aspect structural despre care am presupus că ar putea influența
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
despre care am presupus că ar putea influența așteptările părinților în raport cu propriul copil. Supoziția era aceea că primilor născuți li se acordă o mai mare importanță și că ei sînt învestiți în mai mare măsură cu calitatea de simbol al reușitei familiei, materializată prin atingerea, de către aceștia, a unui status egal sau superior celui din familia de proveniență. Per global, opțiunile mamelor pentru studii superioare diferă în mare măsură în funcție de rangul nașterii copilului. În raport cu copiii născuți pe poziția a treia sau
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pentru studii superioare diferă în mare măsură în funcție de rangul nașterii copilului. În raport cu copiii născuți pe poziția a treia sau mai mare, ponderea alegerilor mamelor pentru studii superioare este de două ori mai mică decît în cazul primilor născuți. Controlînd variabila reușită școlară, ierarhia se inversează pentru tinerii cu mediile sub șapte. TABELUL 9.4. Ponderea alegerilor pentru facultate făcute de către mame în funcție rangul nașterii și reușita școlară a copilului Ponderea opțiunilor pentru facultate Media generală 5-7 sub 7 7-7.99
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
superioare este de două ori mai mică decît în cazul primilor născuți. Controlînd variabila reușită școlară, ierarhia se inversează pentru tinerii cu mediile sub șapte. TABELUL 9.4. Ponderea alegerilor pentru facultate făcute de către mame în funcție rangul nașterii și reușita școlară a copilului Ponderea opțiunilor pentru facultate Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total Rangul nașterii N DA N DA N DA N DA N DA Primul născut 14 14% 30 57% 43 88% 80 96
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
17% 23 26% 33 79% 43 95% 112 68% Al treilea sau peste 17 24% 13 15% 8 63% 6 100% 44 39% Total 44 18% 66 38% 86 83% 133 96% Avantajul primului născut rămîne valabil pentru cei cu reușită de nivel mediu medii între șapte și nouă), în special pentru categoria elevilor cu medii între șapte și opt, unde discrepanța se accentuează. În acest caz nu putem vorbi, pur și simplu, de o falsă asociere. Trebuie să reținem faptul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
șapte și nouă), în special pentru categoria elevilor cu medii între șapte și opt, unde discrepanța se accentuează. În acest caz nu putem vorbi, pur și simplu, de o falsă asociere. Trebuie să reținem faptul că dacă în ceea ce privește elevii cu reușita cea mai bună nu există diferențe notabile între așteptările materne vizînd educația formală în funcție de rangul nașterii copilului, în cazul celor mediocri (reprezentînd aproape jumătate din populație), ei sînt destinați cu atît mai puțin studiilor superioare cu cît au mai mulți
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
am dorit să-l relevăm privitor la opțiunile mamelor pentru nivelul universitar de studii al copilului îl constituie legătura cu apartenența de sex a acestuia. TABELUL 9.5. Ponderea alegerilor pentru facultate făcute de către mame în funcție de apartenența de sex și reușita școlară a copilului Ponderea opțiunilor pentru facultate Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total Sexul copilului N DA N DA N DA N DA N DA Masculin 36 19% 40 40% 37 81% 48 98% 164
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Feminin 8 13% 25 36% 48 83% 81 95% 166 78% Total 44 18% 66 38% 86 83% 133 96% Fetele sînt în mai mare măsură "destinate" carierei universitate de către mame. Dacă analizăm relația mai sus amintită în categoriile de reușită școlară a copilului, constatăm că asocierea nu se mai păstrează: pentru mediile sub opt sînt avantajați băieții, pentru cele între opt și nouă foarte puțin fetele, iar pentru nivelul cel mai ridicat de reușită, băieții au, din nou, un mic
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai sus amintită în categoriile de reușită școlară a copilului, constatăm că asocierea nu se mai păstrează: pentru mediile sub opt sînt avantajați băieții, pentru cele între opt și nouă foarte puțin fetele, iar pentru nivelul cel mai ridicat de reușită, băieții au, din nou, un mic avantaj. Diferența care s-a manifestat la nivel global a fost datorată performanțelor școlare mai ridicate ale fetelor. Dacă există un avantaj, acela este, mai degrabă, de partea băieților. În concluzie, așteptările părinților depind
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
au, din nou, un mic avantaj. Diferența care s-a manifestat la nivel global a fost datorată performanțelor școlare mai ridicate ale fetelor. Dacă există un avantaj, acela este, mai degrabă, de partea băieților. În concluzie, așteptările părinților depind de reușita școlară a copiilor dar, controlînd această variabilă, sînt influențate de propriul nivel de studii și de rangul nașterii. Probabil că dacă părinții ar fi stimulați să practice o "pedagogie a succesului", în care așteptările să depindă doar de aptitudinile reale
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
căci copilul va avea probleme mai tîrziu dacă nu va scrie corect. Care ar fi, după dumneavoastră, genul de măsuri care ar trebui luate pentru a ajuta copilul? Pentru scenariul "Ortografie", prezentăm asocierea dintre utilizarea diferitelor tehnici de influență și reușita școlară a copilului. Menționăm faptul că suma procentelor pentru alegerile diferitelor tehnici de influență nu sînt egale neapărat cu 100%. Unii părinți au dat răspunsuri ambigue, lipsite de legătură cu contextul, alții au negat posibilitatea ca propriul copil să poată
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
contextul, alții au negat posibilitatea ca propriul copil să poată ajunge în situația descrisă mai sus, sau, dimpotrivă, au indicat mai multe modalități de intervenție. TABELUL 9.6. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Ortografie" în funcție de reușita școlară a copilului Scenariul ORTOGRAFIE Media generală 5-7 Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Folosirea: N DA N DA N DA N DA N DA Controlului 39 62% 64 64% 83 76% 125 78% 317 73% Motivării 39
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
asocierile observate mai sus se păstrează și în condițiile în care vom utiliza nivelul de studii al mamelor ca variabilă de control. Tabelul de asociere cu trei intrări ne permite, de fapt, să stabilim și dacă la același nivel al reușitei școlare există o legătură între utilizarea tehnicilor de influență și nivelul de studii al mamei. În tabelul 3.2 anexa 3 putem observa că, per global, nivelul de studii al mamelor pare puțin relevant pentru tehnicile de influență numite de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
influență numite de acestea, cu excepția celor avînd cel mult zece clase care apelează mai puțin la control și mai mult la motivare comparativ cu celelalte. În cazul mamelor cu nivel minim de studii, asocierea pozitivă dintre apelul la control și reușita școlară a copilului este cea mai intensă. Astfel, elevii cu medii sub opt sînt în mică măsură constrînși să învețe mai mult la gramatică, în schimb se discută mai frecvent cu ei și se încearcă inducerea ideii că limba română
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
aspect le face pe mamele avînd cel mult zece clase să nu propună soluții mai drastice de rezolvare a problemei. La celelalte nivele de studii ale mamelor nu regăsim regularitățile de mai sus: apelul la control depinde destul de puțin de reușita școlară. Nici comparațiile în cadrul acelorași nivele de reușită școlară a copilului dintre categoriile desemnate de studiile mamelor nu oferă informații mai relevante cu excepția situației particulare în care se află copiii din familiile în care soția are cel mult zece clase
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
zece clase să nu propună soluții mai drastice de rezolvare a problemei. La celelalte nivele de studii ale mamelor nu regăsim regularitățile de mai sus: apelul la control depinde destul de puțin de reușita școlară. Nici comparațiile în cadrul acelorași nivele de reușită școlară a copilului dintre categoriile desemnate de studiile mamelor nu oferă informații mai relevante cu excepția situației particulare în care se află copiii din familiile în care soția are cel mult zece clase. Dacă au rezultate slabe medii sub opt ei
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]