6,509 matches
-
o mănăstire,/ Chip de pomenire,/ Chip de cununie,/ Să-mi placă și mie,/ C-o scară de fier/ Pân’ la naltul cer!” (Lacu-Sărat - Brăila). Suferința fratelui înregistrează o gradație ascendentă, care conduce la exteriorizarea chinului interior, al cărui preaplin este revărsat de oftat, la pronunțarea dorinței și insistența asupra ei, ca mărturisire pentru intensitatea trăirii. Cerințele Ilenei trasează și ele un traseu pe verticală, început cu podul din metalele durabile în plan uman, fixat de așezarea sfântă și dus la apogeu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Pegas, circumscrie perechea în plan uranian. Aura lui solară, specifică întemeietorului, anulează prin simpla apariție maleficul: „Când trecu prin prăpastie ca să iasă pe tărâmul ăllalt, nu mai văzu nici balauri, nici vro jiganie, că toate s-ascunseseră de lumina ce revărsa calul cu soarele-n piept și cu luna-n spate”. Aici calul este sinonim cu lumina ordonatoare ce smulge infernalului spații noi, încărcate de puteri magice. O ipostază acvatică a calului adjuvant întâlnim într-un basm din zona munților Apuseni
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
au acceași valoare de rezultat al unor indicații „scenice” din partea instanței inițiatice, iar perfectul compus certifică desăvâr¬șirea procesului ritual, prin prezentarea lui ca un fapt încheiat. În planul mitic, prezentul marchează intrarea sub semnul sacralității, a cărei dimensiune se revarsă peste existențele actuale. În comparație cu prezentul indicativ, imperfectul implică o coborîre în timp, actele eroice ale strămoșilor sunt reluate de neofitul întors pe axa temporală. Cele două mișcări ale energiilor, dinspre sacru și dinspre profan, dezvăluie raportul de lumi comunicante, stabilit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
între Nistru și Bug a numeroase sate care poartă nume pur românești și care sunt locuite de coloniști de origine moldovenească. Din toate acestea rezultă că, de-a lungul secolelor, fără întrerupere, Podolia a fost câmpul pe care s-a revărsat prea-plinul populației moldovenești, care punea în valoare și fructifica energia și hărnicia coloniștilor români. O altă concluzie este că Ucraina n-a avut niciodată vreun drept asupra Basarabiei și n-a putut niciodata să-și exercite aici vreo influență și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lui Dumnezeu, credincioasa enoriașă a bisericii „Vovidenia" din orașul Botoșani, și-a Împlinit, o altă mare dorință, pe lângă aceea de a vizita Locurile Sfinte din Israel, aceea de a face un pelerinaj În Grecia. În urma acestui pelerinaj, doamna Maria Moșneagu, revarsă, În această nouă carte, impresiile și sentimentele trăite În preajma numeroaselor biserici și mănăstiri grecești. Cu sufletul ei sensibil la tot ceea ce este frumos și sfânt, autoarea surprinde și adună În cămara inimii sale mari, ca o albină harnică și credincioasă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Biserică. În fiecare pagină, venerabila credincioasă Își exprimă recunoștința și mulțumirea pentru ajutorul primit de la Dumnezeu În Întreaga viață. Cu acest prilej, aduc și eu cuvenitele felicitări doamnei Maria Moșneagu și Îi doresc ca Mântuitorul Hristos să vegheze și să reverse asupra ei binecuvântarea Sa. Preot Vasile BURLACU Botoșani, 6 februarie 2013 Mulțumire 13-05-2006 Mulțumescu-Ți Ție Doamne Pentru viață și sănătate Pentru Aer ce-l respir Pentru Harul Tău Divin Pentru Raza ce mi-o dai Pentru Munții care-i ai
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
adune Care sunt pierduți În lume... Te rog Doamne, Ai mila de-ai mei, Că ei sunt și fii Tăi De am greșit Îți cer iertare Cată, Tu, cu Îndurare Către noi, Iubit Părinte Și ale tale „Daruri Sfinte“ Le revarsă peste ei Peste copilașii Tăi! Amin! În Noapte 27.07.2007 În miez de noapte Te aud Iisuse Cum tu vii Și mulți Te-așteptă... Priveghind Luptându-se cu somnul Ispitelor. Te aud, Te văd, cum vii Și mă cutremur
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Fii in veci de veci Căci În Milă Tu petreci! De voiești să-L Întâlnești În Iubire Îl găsești. Pogorârea Sfântului Duh 23.05.2010 Mă rog și eu La Slăvitul Dumnezeu Să mă atingă Cu umbra Sfântului Duh Să reverse Peste sufletul Și inima mea Focul credinței Duhul voinței Harul lucrător Să fiu pământ roditor Cu talentul primit Să-l pot Înmulți Măcar Încă unul Și altul tot la fel Să am măcar trei Unde-s doi, sau trei Acolo
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Dobrinei, „învăluită în întunericul pădurei dese, călătorul este impresionat de minunatele locuri pe care le străbătea: pădurea fermecată care se îmbracă în haina-i de vară”; el, călătorul, nu rămâne insensibil la cântecul privighetorilor ori la luna plină, care „își revarsă farmecul luminei argintii peste pământ”, acompaniată de „candelele aproape stinse ale stelelor”. Într-un asemenea decor, jos în vale, orășelul adormit era ascuns „sub perdeaua fină țesută de argintul razelor de lună. Pe fundul acestui căuș (leică) sclipeau lumini care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ar pribegi, noi cei din urmă suntem răspunzători pentru [...], a plăti atât capitația lor către Hazne cât și toate havalele. Ne îndatorim că vom urma [...], atât cu straja, cât și pentru fiștecare localnic și alții, ce sfătuire și uneltiri ar revărsa. Despre care, simțind orice fel de rele urmări a vreunuia dintre noi, și nu vom înștiința [...], apoi nu numai ca să fim răspunzători, dar și criminalicește să fim osândiți”. O altă chezășie, din 3 martie 1847, dată de locuitorii din satul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
conjunctură nu chiar fericită. Presa nu a trecut nepăsătoare peste sărbătoarea oferită: „vor trebui să producă și în muzică o adevărată renaștere și să stabilească în această artă caracteristica și tendințele spiritului curat românesc”. Într-un alt articol, superlativele se revărsau asupra artistului: „Muzician desăvârșit și de mare talent, el nu este numai un virtuoz de seamă, dar și un conducător de orchestră de mare valoare și un compozitor de reputație universală”. Compozițiile lui Enescu, modul de armonizare și orchestrare au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ieftine ușa din față dă direct În bucătărie. Era un apartament din ăla și eram În bucătărie. După ce-a ieșit Joey, am remarcat Încă un tip, care stătea și se uita la mine. Unde de ostilitate și suspiciune se revărsau din ochii lui mari și căprui ca un fel de emisie TV. Efectul era aproape ca un șoc fizic. Tipul era scund și foarte slab, cu gîtul pierdut În gulerul cămășii. Culoarea tenului Îi dădea din brun Într-un galben
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
baie deloc. Pierdusem din greutate, mîinile-mi tremurau, răsturnam mereu ceva, mă-mpiedicam de scaune și cădeam. Dar păream să am o energie nemărginită și o capacitate de a consuma alcool pe care Înainte n-o avusesem niciodată. Sentimentele mi se revărsau peste tot. Eram de o sociabilitate necontrolabilă și vorbeam cu orice persoană pe care-o prindeam. Le turnam cu de-a sila confidențe dezgustător de intime unor inși total necunoscuți. De cîteva ori le-am făcut propuneri sexuale fără nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de câini. Nu toate cele drepte nu sunt strâmbe. * Mult a fost, destul mai este. * Nu chiar toate vorbele zboară, cum nu toate scrierile rămân. * Toate apele mici se varsă în cele mari; din când în când, apele mari se revarsă asupra celor mici. * Nu de la șarpe a învățat omul mersul târâș, ci doar mușcătura veninoasă. * Atunci când bate vântul, firele de telegraf devin strune de vioară. * Unde-i fum e și incendiu. * Dreptatea dă speranțe celor slabi și foloase celor tari
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
catalog eu voi avea: absent. Când mor oamenii, nu se prăbușește cerul, Doar cade câte o stea. Zăpada se topește lent, De parcă s-ar topi un vis. Îmi cântă pasările seara, Iar noaptea prind și eu să cânt. M-aș revărsa și eu într-un ocean, Dar Dumnezeu n-a vrut să fiu o apă. Aș vrea să zbor, dar aripile mele Abia dacă mai știu să mai mângâie. Nu te-am văzut de la-nceputul lumii, Dar te trăiesc cu fiecare
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ei, fapt care l-a determinat până la urmă să se adreseze Gimnaziului Vasilian. La începerea cursurilor gimnaziale conștiința tânărului învățăcel este puternic zguduită de evenimentele istorice ale anului 1828 când, izbucnind un nou război ruso-turc, "15.000 de oameni se revărsau în Moldo-Valahia". Starea jalnică a Moldovei nu l-a împiedicat, totuși, de la învățătură. Anii cursurile gimnaziale vor trece totuși încărcați de mari satisfacții școlare pentru A. Fătu și numai rareori îi vor prilejui neplăceri, ca acelea legate de desființarea sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
altora...Nu iubesc nici un fel de spectacol. Sunt împotriva șezătorii, a războiului, și pentru singurătate, a răspuns el insistențelor lui Virgil Carionopol, când l-a invitat să ia parte la o serie de șezători literare, organizate în țară. — S-au revărsat haznalele!, a răspuns trimișilor noului regim politic și administrativ când i-a solicitat colaborarea 102 la o revistă, spune Mihail Constantinescu, un prieten al său. Fără a se declara fățiș împotriva regimului, el și-a păstrat libertatea de gândire, de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Lovato to Bruni, Londra, Brill, 2000. Capitolul III Datarea Principelui: începuturi și încheieri* Să începem prin prezentarea unor documente recent descoperite referitoare la Niccolò Machiavelli. Detaliile biografice pot fi la prima vedere copleșitoare, dar lumină pe care aceste documente o revarsă asupra cronologiei compunerii Principelui de către Machiavelli ne ajută să răspundem unor întrebări vechi cu privire la caracterul micului tratat. Noile documente datează din anul 1515. Ele au fost redactate într-o perioadă de dificultăți financiare și de profundă dezamăgire personală din viața
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cărei acțiune este plasată într-o epocă mai recentă, are "un aer de comedie mondenă, frivolă, sentimentală și destul de excentrică", fiind construită ca "o farsă cu urmări incalculabile", narațiunea alunecând spre o "comedie ludică" întrucât "drama jucată de eroi se revarsă în viața lor reală și aceasta capătă accente tragice" [...] "comedia erotică vine și din prezența constantă a dialogului, a "intrigii" și travestiului, a aparté-urilor, a importanței pe care o capătă, în ansamblu, tensiunea întreținută de jocul replicilor". În Cezara, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
toate mi se-nfățișează Liniștite, fericite, într-o pulbere de raze. Nici de-un strop de sânge încă pajiștea nu e pătată, Nici de-un strigăt de durere pacea nu e tulburată; Numai cântec, armonie, dulce-a dragostei suflare Se revarsă-n line valuri peste a câmpului răcoare. Acum soarele apune pe a ceriurilor scară, El se duce să-ncălzească alte neamuri, altă țară; Însă ca un rege darnic, la momentul de plecare Ne desfășur' atunci uimitoarea lui splendoare. Și, încetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vietăți, se deștepta acum din somn și din sânul ei se înălța spre ceri prin ciripitul a mii de păseri, prin țârâitul a milioane de insecte, un concert de glasuri, o tainică simfonie, pentru a sărbători binefăcătoarea lumină ce se revarsă asupra pământului. Soarele, după ce a înveselit alte meleaguri, alte popoare, se ivea acum măreț la orizon într-un noian de raze de care parcă se aprinsese bolta cerului, iar pe firele de iarbă, pe frunzele arborilor străluceau picăturile de rouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și din strunele nebune scoteau accente ce în adevăr ne înnebuneau. O!... Cine putea atunci să se măsoare cu noi? Eram mai mari și mai voinici decât toată lumea. Eram tineri, curgea silitră în vinele noastre și prisosul de puteri îl revărsam în chef, cântec și joc. De la o vreme, osteniți, ne-am așezat iarăși împrejurul mesei, și atunci Barbu, apropiindu-se de noi, depuse vechea lui cobză pe masă. Boieri dvs., zise el, rog s-aruncați uscătura asta pe foc, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ar înfățoșa așa cum era ea atunci, căci vârsta și timpul modifică judecata oamenilor. Atunci însă aș fi jurat că Venus n-a putut să fie mai frumoasă decât dânsa. Era, mă rog, blondă, cu un păr de aur care parcă revarsă raze, cu niște ochi albaștri, adânci ca unda ademenitoare a mărei, cu o talie de vespe, curmată la mijloc parcă anume pentru îmbrățoșare, cu un surâs melancolic pe buze care-i dădea un aer de vecinică aspirațiune spre seninul cerului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu unul astronomic. Egiptenii, de exemplu, Își acordau calendarul cu revărsarea Nilului - ceea ce Însemna efectiv Viață - ori dacă vreți, cu apariția la orizont a lui Sirius. În paranteză fie spus, acum, de când cu barajul de la Assuan, Nilul nu se mai revarsă; principala particularitate a locului a dispărut, laolaltă cu multe tradiții ce nu-și mai găsesc suportul. Nici strămoșii noștri n’au făcut excepție, și tot de pe atunci. Au avut și ei un moment de Început al anului, corelat Însă cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru o săptămână. În prima noapte, deci, am dormit acolo, pe nisip, la mii de leghe depărtare de orice așezare oamenească. Eram mai singur chiar decât naufragiatul pe o plută, în mijlocul oceanului. Așa că vă închipuiți uimirea mea, când deodată, în revărsat de zori, m am pomenit că mă trezește un glăscior ciudat. Rostea: Te rog... desenează-mi o oaie! Cum? Desenează-mi o oaie... Am sărit în picioare, ca lovit de trăsnet. M-am frecat bine la ochi. Am privit cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]