KorAP: Find »[drukola/base=rit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...208 209 210 ...223 >

5,555 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Situația României era una mai complicată și particulară, ținând seama de existența celor două rituri: În ceea ce privește România, Congregația Orientală, dorind să arate tot ce se publică de catolicii de rit oriental, va culege într-o unică secție publicațiile catolice de rit român (ziare și reviste), împreună cu publicațiile periodice ale tuturor celorlalte rituri orientale. În acest scop cred că ați scris deja, sau urmează să scrieți curând Mitropolitului românilor"847. Conjunctura în care se afla presa din România, cunoscută de comitetul organizator

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
existența celor două rituri: În ceea ce privește România, Congregația Orientală, dorind să arate tot ce se publică de catolicii de rit oriental, va culege într-o unică secție publicațiile catolice de rit român (ziare și reviste), împreună cu publicațiile periodice ale tuturor celorlalte rituri orientale. În acest scop cred că ați scris deja, sau urmează să scrieți curând Mitropolitului românilor"847. Conjunctura în care se afla presa din România, cunoscută de comitetul organizator, s-a datorat și existenței mai multor etnii care aveau publicații

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acestei manifestații, unice"850 până în acel moment. În unele țări (printre care și România), statutul catolicilor (prin urmare, și al presei catolice) era mult mai complicat, din cauza condiției de minoritari într-un stat majoritar ortodox, a diversității entice sau de rit, dar și a existenței unui număr semnificativ de ordinine misionare. În consecință, Comitetul organizator a acordat o atenție sporită acestor cazuri, inclusiv României, cerând nunților apostolici să se implice direct în organizare și să propună soluții viabile pentru participarea în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost publicată în L'Osservatore Romano din 21-22 februarie lipsea, după cum sigur ați observat și dumneavoastră, România. Între timp, Congregația Bisericii Orientale care și-a asumat sarcina de a organiza pentru a 3-a sesiune un stand cu publicațiile de rit oriental, a făcut deja primii pași în a obține și participarea diecezelor de rit român"851. Organizatorii au atras atenția episcopilor din România și a nunțiului de la București asupra faptului că au întârziat în demararea pregătirilor pentru expoziție și că

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și dumneavoastră, România. Între timp, Congregația Bisericii Orientale care și-a asumat sarcina de a organiza pentru a 3-a sesiune un stand cu publicațiile de rit oriental, a făcut deja primii pași în a obține și participarea diecezelor de rit român"851. Organizatorii au atras atenția episcopilor din România și a nunțiului de la București asupra faptului că au întârziat în demararea pregătirilor pentru expoziție și că doar uniții (subordonați Congregației Orientale) începuseră pregătirile necesare. Greco-catolicii din țară, coordonați de Congregația

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
doar uniții (subordonați Congregației Orientale) începuseră pregătirile necesare. Greco-catolicii din țară, coordonați de Congregația Orientală, au pregătit un stand separat pentru expunerea publicațiilor, însă a fost necesar și un pavilion național unde să fie expuse toate tipăriturile catolice indiferent de rit sau de limbă pentru care nu începuseră la timp pregătirile (conform graficului stabilit de Comitetul organizator)852. Din cauza întârzierii în pregătirea standului național, organizatorii de la Vatican au oferit și soluții pentru rezolvarea problemelor cauzate de lipsa unității existente în România

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-l trimitem, standul român, ca și standurile oricăror alte țări, va trebui să ofere o privire de ansamblu asupra presei catolice și a vieții sociale catolice, a cărei organ și reflex e aceasta, fie chiar și cu distincțiile corespunzătoare de rit și naționalitate; iar această imagine artificială va trebui să fie făcută și comparativ cu numărul locuitorilor catolici și presa non-catolică pe care aceștia o dețin sau citesc"853. Dificultatea a apărut și din cauza numeroaselor eforturi necesare pentru pregătirea în bune

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din România. Antrenarea episcopilor din România în pregătirea participării la Expoziția presei catolice nu s-a ridicat însă la nivelul așteptărilor, pentru că s-a lovit de vechile probleme ale catolicismului românesc: lipsa de unitate și colaborarea superficială între cele două rituri, ce nu au fost surmontate nici măcar cu această ocazie. Într-o adresă trimisă de către episcopul de Iași Mihai Robu (în data de 7 octombrie 1935) arhiepiscopului Alexandu Theodor Cisar, s-a propus desemnarea responsabililor cu pregătirea participării României la Expoziție

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și modalitatea de împărțire a costurilor necesare deplasării la Vatican, prin contribuția financiară a celor cinci eparhii 858. La 18 octombrie 1935, episcopul de Iași, Mihai Robu l-a informat pe monseniorul Gabor că l-a desemnat din partea catolicilor de rit latin din România să se ocupe cu organizarea participării la Expoziție 859. Monseniorul Gabor a fost însărcinat așadar să se ocupe de toate detaliile privitoare la costurile necesare deplasării, ale achitării taxelor, precum și la modul de organizare a pavilionului românesc

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lucruri au condus, așa cum am menționat, la o prezentare modestă a publicațiilor catolice românești la Expoziția mondială; faptul a fost remarcat chiar de reprezentanții români la eveniment, care au identificat motivele acestei mari discrepanțe existente între standurile românești (de ambele rituri) și cele ale altor participanți 866. S-a demonstrat o dată în plus incapacitatea de colaborare a forțelor catolice din România, lipsa de unitate și diferența existentă între presa catolică românescă și cea din Occident. Discursul Papei din deschiderea Expoziției mondiale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de unitate, care au dus la apariția unor publicații numai pe perioade scurte de timp (3-4 ani) și fără un ecou la nivelul întregii comunități catolice. Inițiativele au continuat să fie neunitare, fiind organizate în centre dispersate (ne referim la ritul unit, la comunitățile catolice etnice maghiare, la ordinele misionare și la clerul diecezan român). Arhiepiscopul Cisar i-a transmis monseniorului Gabor și părerea sa în ceea ce privea ideea înființării la București a unei tipografii catolice și anume că nu era

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fragmentare, la imposibilitatea creării și evoluției unei prese comune care să exprime același scop (aceste constatări nu includeau planul spiritual și mesajul creștin, care a fost mereu același). Nu au fost găsite resursele sau modalitatea de a depăși numeroasele probleme (rituri și naționalități diferite, orgolii personale, spiritul vremii, tendințele naționaliste și revizioniste) care au împiedicat concentrarea și unificarea presei catolice din țara noastră. Importanța deosebită acordată apariției unui cotidian reiese și din specificul acestuia de a prezenta probleme concrete ale oamenilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
diecezane ale AGRU, să prezinte propuneri concrete cu privire la organizarea unui cotidian de amploare la București 908. Fiind convinși că reușita proiectului depindea în primul rând de susținerea și sprijinirea lui de către "Înaltul Cor Episcopesc al Bisericii Catolice române de ambele rituri din România"909, autorii memoriului l-au prezentat ÎPS de Iași, dar și tuturor episcopilor din România (fie ei romano sau greco-catolici). Au fost incluși în acțiune și laici, care urmau a fi "mobilizați pentru sprijinirea efectivă a ideii"910

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
laicii având un rol secundar: "fără concursul deplin, ba chiar autoritar unde împrejurările îl vor cere, al Înaltului Cor Episcopesc, ideea este sortită pieririi chiar înainte de a se încerca realizarea ei"911. Imperativul obținerii acordului episcopilor din țară (indiferent de rit), a surprins două caracteristici ale modului de organizare a Bisericii Catolice din România și a viziunii asupra presei: faptul că a existat o individualizare pronunțată a episcopiilor și diecezelor, fără o colaborare strânsă și o viziune unitară și fără să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
viziune decât din punct de vedere al mesajului și al învățăturii creștine (nu a fost o colaborare strânsă între diecezele de Iași și de București, sau între comunitățile romano-catolice românești de aici, iar între cele cu specific etnic diferit sau rit diferit, colaborarea a fost cu atât mai dificilă contrar dorinței Sfântului Scaun, ce a dorit unificarea comunităților catolice prin presă). Includerea laicilor în proiectul amintit a demonstrat amploarea, consistența și profesionalismul celor care l-au realizat. S-a păstrat însă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
că trebuie demarată prin presă, ca mijloc de "deșteptare" națională și de unitate a catolicilor în cadrul României Mari. Ei au corelat libertatea religioasă dobândită în momentul înfăptuirii Marii Uniri cu realitățile politico-sociale existente, care nu au fost tot timpul favorabile ritului unit și românilor: "Generația care susține și sprijinește astăzi interesele Sionului nostru sfânt e ieșită din atmosfera de credință și de spirit a școlilor noastre din Blaj, Beiuș, Gherla, Oradea, etc., dar oricine vede că această generație trece și se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
încercat să realizeze o unitate a catolicismului 932 din România prin intermediul presei, lucru ce s-a reușit într-o foarte mică măsură, din multiple motive. Cauza principală considerăm că a fost incapacitatea de colaborare reală și constantă a celor două rituri, a ordinelor misionare și a catolicilor de diverse etnii existente în România. Deși au existat numeroase inițiative și încercări de reprezentare unitară a catolicilor din țara noastră, acestea nu s-au materializat, ori nu au fost consistente și viabile, deși

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a Papei și prin implicarea directă a nunțiului apostolic, care a convocat o întâlnire cu toți episcopii și a hotărât, prin puterea autorității sale, înființarea cotidianului Albina; încă de la început au existat mai multe discuții între uniți și catolicii de rit latin în privința acestui ziar, care finalmente au dus la încetarea sa după o perioadă de numai trei ani, (atât cât a durat finanțarea Vaticanului), fapt ce a demonstrat o dată în plus incapacitatea de colaborare și lipsa de unitate a catolicismului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
maghiari dovedeau un anumit comportament (uneori ostil statului român), uniții promovau o anumită concepție referitoare la rolul pe care trebuiau să și-l asume în România Mare, intrând, totodată, într-o anumită dispută cu Biserica Ortodoxă Română. Catolicii români de rit latin aveau o viziune diferită cu privire la noile realități social-politice, iar în interiorul acestora mai existau uneori anumite divergențe și între ordinele misionare, mai activi fiind franciscanii și clerul diecezan. De aceea, ele nu erau exprimate printr-o voce unică (aceste diferențe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
treia cameră, pentru administratorul ziarului, un laic. În data de 7 noiembie 1921 începea publicarea ziarului Albina. Văzând că Albina, care apare cu autorizația Nunțiaturii Apostolice, dar fără cenzură ecleziastică, cu toate că trata des subiecte ecleziastice, nu servește interesele catolicilor de rit latin, nu ni se poate cere să dăm gratuit un apartament cu 3 camere foarte bune, pe care altfel am putea obține o chirie anuală de 100.000 lei. Văzând și faptul că funcționarii de la Albina sunt bine plătiți (chiar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
crearea unor organisme funcționale naționale și unitare care să gestioneze și să dezvolte presa catolică din România, au avut loc mai multe tentative în acest sens, unele cu caracter regional sau la nivel de episcopie, unele caracteristice ordinelor misionare, altele ritului unit, prin care s-a adus o contribuție semnificativă la culturalizarea credincioșilor, la apărarea Bisericii Catolice în țară și la răspândirea mesajului creștin. Organizațiile de presă existente în 1924 au fost: Societatea pe acțiuni "Sfânta Unire" din Blaj(aflată în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presei catolice românești și dezideratul celor implicați în acest domeniu au fost unificarea publicațiilor catolice din țara noastră, crearea unui cotidian la București care să reprezinte și să se adreseze întregii comunități catolice din statul român (indiferent de etnie și rit) și care să aibă și o orientare social-politică, nu doar religioasă. Deși Sfântul Scaun a susținut și s-a implicat direct (inclusiv financiar) în demersurile întreprinse în această direcție, din cauza incapacității ierarhilor din România de a trece peste diferențele de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1853, care a creat o nouă structură teritorial-administrativă ecleziastică: o arhiepiscopie la Blaj, cu trei episcopii sufragane (la Oradea, Gherla și Lugoj) aflate tot sub jurisdicția Sfântului Scaun prin "Congregația De Propaganda Fide". În urma înfăptuirii Marii Uniri, comunitatea catolică (de rit latin și răsăritean) din țară a înregistrat o creștere. Deși era o minoritate confesională (uniți: aproximativ 7,9% iar romano-catolici: în jur de 6,8%) cu afiliere etnică diferită (română, maghiară, germană), ea s-a dovedit activă în spațiul public

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
comunității catolice au fost reflectate în presa din România a acestei confesiuni. Vaticanul a acordat o importanță deosebită dezvoltării unei prese catolice românești și unificării acesteia. Motivul era crearea unei exprimări unitare a catolicilor din noul stat român (indiferent de rit sau etnie), mai cu seamă în sfera politică (Statul Papal a dorit înființarea unei formațiuni politice catolice românești care să sprijine acțiunile sale la nivel internațional și care să reprezinte comunitatea catolică la nivel politic în România), după modelul partidelor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
s-a materializat în dezvoltarea unor publicații și crearea unei tradiții a presei greco-catolice încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea (caracteristica principală a acestor tipărituri nu a fost cea religioasă, însă apartenența elitei intelectuale și politice din Transilvania la ritul unit a oferit și această dimensiune, secundând lupta de unificare a românilor). Așadar, dezvoltarea presei catolice din România nu s-a realizat după un plan bine stabilit sau la inițiativa ierarhiei bisericești, ci din inițiativele personale (care au primit aprobarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]