17,708 matches
-
mea... ea ce zice? Ați întrebat-o? Iuliana se prăpădea de râs și nu știa cum să-și ascundă fața, doamna Eleonora o privea stupefiată pe doamna Luiza, neștiind ce să creadă, iar Iustin ridicase brațele ca într-o rugă rostită în gând. Eugen se stăpâni cu greu, dar își păstră calmul, fără să înțeleagă gluma. Doamna Dobrescu, fiți sigură, vă rog, că am întrebat-o... , nici că se putea altfel. Iuliana mă acceptă și vă... - Ei, dacă ea acceptă, eu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
își poziționă capul astfel ca și când l-ar fi privit pe Eugen și deschise gura să vorbească. Nu reuși. I se uscase gâtul de emoție. Mama Luiza trecu lângă el și-l cuprinse în brațe. Îl mângâie apoi pe creștet și rosti sacadat, în ton cu lacrimile ce se prelingeau pe obraji: - Dumnezeu nu ne uită, băiatul mamei! Dă fiecăruia după cum numai El știe și atunci când El hotărăște... Să fie într-un ceas bun! - Doamne ajută! rostiră ceilalți. Cum se va face
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
mângâie apoi pe creștet și rosti sacadat, în ton cu lacrimile ce se prelingeau pe obraji: - Dumnezeu nu ne uită, băiatul mamei! Dă fiecăruia după cum numai El știe și atunci când El hotărăște... Să fie într-un ceas bun! - Doamne ajută! rostiră ceilalți. Cum se va face, domnul..., Eugene? îl întrebă doamna Luiza, încercând să se acomodeze cu noua relație. Ce fel de operație este asta? Aici ni s-a spus că nu sunt șanse... - De atunci și până acum..., a mai
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
Dacă nu va fi nevoie de transplant? Nu știm... - În schimb, să știți că eu voi intra în concediu de odihnă, începând de luni. Am terminat cu examenele și am hotărât să-l însoțesc pe Tinu... - Mulțumesc mult, Iulia dragă! rosti Iustin după mai multe încercări de a vorbi. Cred că doctorul..., adică, doream să zic cumnatul meu, are dreptate. Mai întâi să vedem cum se pune problema acolo. Cunoști medici de acolo, Eugen? - Nu, Tinule, nu-i cunosc... prea bine
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
important e să fi spus ce avea de spus, tot ce avea de spus, a se fi luptat cu el însuși, cu „întâmplările”; important e a nu sfârși copleșit de regrete, melancolie și căință”. De fapt, orice frază, propoziție, cuvânt rostite de Steinhardt, dovedeau chizbuință, pricepere, discernământ, răspundere, temei, valoare, judecată temeinică, îngăduință, cultură dusă la înălțimile elitismului și, în același timp, deschidere către celălalt și mai ales, modestie. Un om modest, cinstit și drept. Un om de toată isprava. Părintele
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
Dintr-un cer înlăcrimat Și-am lăsat îngerul mării, În iubire costumat Să mă poarte peste clipe Cu aripa lui suavă, Liniștea să se-nfiripe Devenind iubirii, sclavă. Mi-am impus în geana nopții Să deschid brațul rănit, Să-i rostesc adio, morții, Iubind fără de sfârșit. Fir de vis să fac din soartă Împletind clipe sublime, Alungând noaptea din poartă, Să-ți dau viața-n întregime. Peste culmile alpine Să zburăm din zori în zori Până-n veacul care vine, Rătăciți în
VALURI DE IUBIRE de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356292_a_357621]
-
inocula în sânge copiilor, microbul politicii. Nu începuseră a citi și știau pe de rost lozinci și sloganuri. Cu sufletele mai albe ca ghioceii, cu glasurile mai cristaline decât oricare clinchet auzit vreodată, școlarii, mlădițele primăverilor noastre erau obligați să rostească solemn (și vai de acel micuț care tușea, satrănuta, voia pipi sau se scobea în năsuc în aceste momente festive): „Noi, primăvara patriei, noi viitorul/ cu graiul inimii cel mai ales/ venim să omagiem al XIII-lea congres,/ partidul, țara
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
întoarcere” Iată, acest sfat, dat la Antiohia în anul 391, a fost adesea repetat creștinilor din Constantinopol și, chiar și alungat din funcția sa, Sfântul Ioan va reveni asupra acestei idei în scrisorile sale . Iată un extras din această omilie rostită la întoarcerea din primul său exil: „Ce să spun? Ce cuvinte să rostesc? Dumnezeu să fie binecuvântat! Iată ce v-am spus la plecare, iată ce vă spun la întoarcere, și nu am încetat să spun același lucru în timpul depărtării
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
repetat creștinilor din Constantinopol și, chiar și alungat din funcția sa, Sfântul Ioan va reveni asupra acestei idei în scrisorile sale . Iată un extras din această omilie rostită la întoarcerea din primul său exil: „Ce să spun? Ce cuvinte să rostesc? Dumnezeu să fie binecuvântat! Iată ce v-am spus la plecare, iată ce vă spun la întoarcere, și nu am încetat să spun același lucru în timpul depărtării mele. Vă amintiți? Vi-am citat exemplul lui Iov și vi-l voi
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
un excelent profesionist, este triumfală: Ce mai faci, Vergilius? Deaconu Vergilius “Porcu'” o privi de după birou, cu ochii lui albaștri spălăciți, inexpresivi, ca de pește mort. Slăbise în mod vizibil și acest lucru îl avantaja: - Toate bune și nimic nou... rosti pe un ton șoptit. Cu ce treburi pe la mine? Anca își aprinse nervoasă o țigară. Vergilius “Porcu'” făcu un gest oripilat cu mâna: - Aici nu se fumează!! “Porcu'” îi înmână un plic format mare. Ștefănescu Valeria Anca studie atentă actele
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
mâine și îmi iau banii. Iată-l și pe Ady din celelalte romane, omul de „afaceri, faceri și desfaceri, prădat fără milă, după cum știți deja! - Cine este, dragă, la ora asta?... - Afaceri, scumpo, doar afaceri... șopti blând Ady Bruslea. Apoi rosti ca pentru sine: Deci Vergilius a revenit printre noi... (Ce ziceam ? S-a întors Porcu!) Tînăra pespicace este și ea desenată cu detalii fine, izvorîte din talentul autorului de a reliefa amănuntele psihologice, apelînd la descrieri anatomice minuțioase: Irina Rodica
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
Ortodoxiei prin vocea preotului patrolog Georges V. Florovsky. Pentru că lucrarea aceasta se adresează teologilor și oamenilor cu înclinații spre sensibilul istoric al teologiei, toți trăitori în mediul ambiant al românismului, voi începe prezentarea de fațăprin cuvintele Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae rostite în momentul decernării titlului de doctor honoris causa al Universității din București, lăsând pe cititor să facă legătura cu tema lucrării domnului Ciprian Iulian Toroczkai: „Este un eveniment de o importanță excepțională pentru viața mea: actul prezent prin care Universitatea
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
nu tot muritorul poate capta muzica sferelor pentru a i se tălmăci pe înțelesul lui rosturile firii și deci și ale omului, va trebui totuși să-l evocăm, acum și aici, în câteva lumești cuvinte, pe care însă le vom rosti în șoaptă, spre a nu-i tulbura odihna întru Domnul. Curând vom prăznui un an de când acest rugător de performanță și ziditor de suflete a plecat să se odihnească puțin în Lumina Cea Dintâi și să depună mărturie în fața Celui
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
înțeleapta lor surată își săpase o locuință modernă pe nepusă masă. Expunerea de motive era tare încâlcită, învăluită în vorbărie goală,împestrițată cu neologisme pe care urechile șopârlelor din fața micilor ecrane nu le înțelegeau. În schimb, frazele din finalul discursului, rostite cu voce guturală, vădit impunătoare, nu lăsau loc la interpretări asupra felului de viață la care semenii și chiar rudele vorbitoarei, viperele, ar avea dreptul... În micile grupuri ce ieșiseră în stradă, parte să se dezmeticească, parte să se răcorească
DIN NOU DESPRE DREPTUL LA VIAŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356397_a_357726]
-
despre lucrurile Sale, cunoaștere plină de adevăr[3]. În acest demers al lor s-au folosit continuu de referiri la fapte scripturistice, de citarea deloc parcimonioasă a unor texte biblice și de sublinierea deosebitei importanțe a unor termeni sau sintagme rostite de Mântuitorul Iisus Hristos. Noul Testament vorbește deseori, printre altele, și de apropiata venire a Domnului pe care Însuși stăruie dar și Sfântul Apostol Pavel. Biserica post-apostolică a moștenit această așteptare și ea e prezentă în unele opere din această perioadă
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
Autoarea se vede în spațiul târziu, călcând pe “cioburi milenare” în timp ce “Pe valuri se vedeau dansând catarge”(Tărâmul ideal). Ceea ce se remarcă încă de la primele pagini ale acestui volum, este tonul grav, discret, obosit, aproape solemn, nostalgic, cu care-și rostește discursul, ca un mesaj trimis într-o sticlă, pe ocean. Cine să-l găsească, cine să-l citească, cine să-l audă, când talazurile te asurzesc și te fac una cu apa spumegândă? Și totuși, chemarea din larg este precum
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
împlinit deja, potrivit lui, câteva din semnele apropierii venirii Domnului: devastarea și pustiirea Ierusalimului[112], persecuțiile asupra creștinilor, apariția profeților mincinoși și a hristoșilor mincinoși, rătăcirea multora de la credință[113], apariția omului apostasiei ce va săvârși nelegiuiri cu privire la creștini și va rosti cuvinte nebune chiar și la adresa Celui Preaînalt[114]. Iar Parusia „ Celui prin care Tatăl va reînnoi cerul și pământul și va străluci în Ierusalim lumină veșnică”[115], Sfântul Iustin, o pune în antiteză totală cu prima Sa venire, astfel încât, dacă
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
cu mine, nu ține!” Din curtea interioară o luă spre hala de finite, o ocoli și se uită cu mare băgare de seamă în cabina unei camionete rezemată de peretele sculăriei, apoi începu să se învârtească împrejurul ei nehotărât. Camioneta, rosti meșterul gânditor și prinzând un moment când Păcălici se depărtase spre capătul aleii uitându-se la ceas - acum era sigur că aștepta pe cineva - se cățără fără zgomot pe platformă și așteptă lungit pe burtă. Tocmai la timp ca să vadă
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356426_a_357755]
-
maaare, vinooo să stăm de vorbă la sculărie. Aha. Meșterul începuse să priceapă cum stau lucrurile. Uite cum își câștigă Păcălici banii de băutură. - Tată mare, vino să stăm de vorbă la sculărie. Mă auzi? la sculărieee! - Am venit taică, rosti meșterul apăsat și mai târziu îi fu greu să își aducă aminte care din cei doi ieșise prin portieră izbind-o de țâțâni și care trecuse prin parbriz făcându-l țăndări. Sigur e că Piticu s-a oprit la punctul
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356426_a_357755]
-
-nșeală rănind zilnic, tot și toate, Ne-așternem covorul roșu, lovindu-ne pe la spate, Ne pitim printre cuvinte, după măști, chiar și prin paie, Ne schimbăm felul de-a spune sau de-a fi, munții se-ndoaie Sub greutatea minciunii, rostită fără de teamă, Uităm datina, strămoșii, uităm chiar și cum ne cheamă. Lauda, trădarea, ura sunt pe primul loc în noi, Jubilăm privind durerea, când dăm aur la gunoi, Când lovim în tot ce zboară, tot ce mișcă și suspină. Lovim
LUPTA DIN NOI de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356486_a_357815]
-
chiar și cum ne cheamă. Lauda, trădarea, ura sunt pe primul loc în noi, Jubilăm privind durerea, când dăm aur la gunoi, Când lovim în tot ce zboară, tot ce mișcă și suspină. Lovim lacrima cu setea sugativei, cu minciună. Rostim cuvinte pe care, nicicând, nu le împlinim, Nici în viața următoare, promitem și-apoi rănim. Nu ne pasă nici de rouă, nici de Soarele din cer, Ne rănim, iubind minciuna, încrederea moare-n ger, Ne rănim, chiar ne ucidem, în
LUPTA DIN NOI de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356486_a_357815]
-
afirmațiilor autorului), are o deosebită semnificație liturgică și pastorală, constituind pentru preotul slujitor și duhovnic cel mai important mijloc de pastorație individuală sau personală, deci duhovnicul (adică părintele duhovnicesc) în scaunul mărturisirii este un fel de judecător, dar „nu ca să rostească sentințe, ci ca să aprecieze cu iubire pentru penitent (care este fiul duhovnicesc) și cu pricepere de medic sufletesc mijloacele potrivite pentru vindecarea lui” (p. 45). Pentru credinciosul de azi, spovedania este o necesitate spirituală foarte evidentă. Ca persoană, omul nu
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
ADRIAN Cum gândul zările colindă, nu pot orizonturile să mă cuprindă A treia generație a dinastiei preotului Stan, prin valurile timpului în toate zilele de peste an. Metafore de suflet încrustate pentru secunde lungi de eternitate Blazați strâmbă din nas când rostesc poet, poezie, le neagă ... dar ele continuă să fie. Nu o coloratură de roz-bombon, nici apa tulbure a timpului filtrată prin tifon. Ca un jurnal de bord cu furtuni și senin, dar neîntinat de venin Poezia - ecoul vibrațiilor lucrurilor, distinctul
ENIGMĂ DINASTICĂ DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355815_a_357144]
-
întreg personalul să i se adreseze cu expresia "domnule director". "De ce oare? A, da! Mai e patron la vreo două-trei firme sau acționar principal, se spune. Înseamnă că pe acolo așa i se zice...” - Da, intră! - Bună ziua, domnule director! a rostit Mariana până să închidă ușa, privindu-l în față pe omul ce ridicase capul odată cu mâna în care ținea un pix, parcă doritor să arate cât de ocupat era cu maldărul de hârtii ce le avea în mare neorânduială pe
ISPITA (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355865_a_357194]
-
hărțile rădăcinilor între pământ și cer, corbul și trupurile aruncate de viață în liniștea orbilor. povești răscolite de ceața cioburilor de ochi rostogoliți printre semințe de dor... lumina le e bobul de grâu, când cuvintele nu mai au ecou. se rostesc grav în oglinzi mate de ape, păstrând glasurile pierdute, într-o absurdă veșnicie. gol și o umbră de corb rătăcind printre mormintele fără cruci. trupuri pietrificate împlinesc hărțile rădăcinilor uitate de copaci undeva, între somnul adânc al legendelor și veghea
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]