5,454 matches
-
nu pentru a-l menține în starea înapoiată în care se găsește, ci pentru a-l cultiva... Vrem să-l ridicăm pe sătean la înălțimea epocii lui" (împreună cu întreaga societate în care trăiește) (42, p. 48). După opinia sa, nici săteanul nu avea o atitudine dușmănoasă față de cultura evoluată a orașelor. Oricum, după cum s-a văzut din fragmentul citat mai sus, cultivarea patrimoniului rural urma să se facă în spirit critic; nu totul putea fi acceptat pentru simplul fapt că era
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Ca și pentru alți oameni de cultură amintiți anterior, lumea satului înțeleasă ca o comunitate umană omogenă constituia garanția păstrării specificului național, a unui progres realizat doar printr-o evoluție lentă. Dată fiind deosebirea dintre sat și oraș, dintre psihologia săteanului și cea a orășeanului (fie adult, fie copil), firesc este considera el ca școala să țină seama de ele, să nu dea copilului din sat același conținut ca și celui din oraș și să nu-i propună aceleași perspective. Chiar dacă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de problema rurală, la fel de presantă atunci ca și acum, și a propus soluții ameliorative pentru care i s-a adus chiar acuzația că agită spiritele, că instigă la revoltă. Răspunzând, el invita parlamentul să aibă în vedere mai curând mizeria sătenilor, lipsa de cultură, justiție, milă. "Iată la ce ar trebui să ne gândim cu toții..." În adevăr, pentru cine cunoaște cât de cât stările de lucru din țară, nimic mai actual decât acest îndemn, la fel de actual ca și programul său de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
rămâne un fenomen complex, și încă plin de resurse pentru cel care caută în trecut sugestii ameliorative. El înseamnă a completa activitatea instructiv-educativă din școală cu societăți de tot felul, cooperative, bănci populare etc., menite a-i strânge laolaltă pe săteni, fie aceștia țărani, pedagogi, preoți, pentru a le proteja interesele și a stimula accelerarea dezvoltării sociale. Înapoi la Haret nu e deci o invitație retrogradă sau utopică, ci una capabilă a sprijini efortul de limpezire a clipei de față. Cronica
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
creștinismului în zona carpato-dunăreană, procesul românizării (sec. VI-XI) constituie verigi importante în demonstrația autorului. Încă o parte prezintă continuitatea instituțiilor socio-politice. Ultima, a șasea, evocă sumar sursele medievale ale continuității românești. Între acestea, e și o petiție prin care sătenii români din Sânpetru își revendicau la 1336 pământurile astfel: "Acest teritoriu, în posesia strămoșilor lor și a lor înșiși de peste o mie de ani, apărat și salvat de multe nenorociri cu sângele lor, trebuie să revină în stăpânirea satului românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
neseriozitate din partea autorităților locale 32% 35% Organizări, coordonări proaste 3% 21% Au fost lăsate nefinalizate și alte proiecte 3% 13% Banii alocați vor fi folosiți în alte scopuri/corupție la nivel local 11% 13% Lipsa resurselor financiare 26% 10% Din cauza sătenilor: nu le pasă de sat, nu sunt harnici 6% 6% NS/NR 19% 2% Ca atare, membrii comunităților rurale spun că reușita unui proiect comunitar ar ține, în primul rând, de faptul că „ar munci”, în timp ce, în caz de eșec
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
definit implementarea legii: s-au acordat doar 30 de zile pentru înregistrarea cererii de stabilire a dreptului de proprietate și numai 90 de zile pentru confirmarea oficială a acestui drept (art. 10. Primul termen-limită a creat o permanentă confuzie printre săteni. Asocia proprietatea cu timpul într-o manieră directă: dreptul tău potențial de proprietate exista doar pentru 30 de zile (ulterior, extins la 45 de zile), după care, dacă nu făceai nimic să ți-l aperi, dispărea. Sătenii nu înțelegeau cum
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
permanentă confuzie printre săteni. Asocia proprietatea cu timpul într-o manieră directă: dreptul tău potențial de proprietate exista doar pentru 30 de zile (ulterior, extins la 45 de zile), după care, dacă nu făceai nimic să ți-l aperi, dispărea. Sătenii nu înțelegeau cum un drept așa de important putea să dispară așa de repede doar pentru că nu au fost în stare să obțină actele necesare într-un timp așa de scurt. Procedura de înregistrare a discriminat categorii întregi de indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
o fac din lașitate, ci datorită faptului că nu au experiență în gestionarea resurselor financiare și se tem de eventuale hoții. Ținând cont de această situație, am simțit nevoia de a prelungi aceste 15 zile cu o perioadă în care sătenii să meargă în alte sate care au demarat proiecte comunitare în schimb de experiență și pentru a dobândi încredere mai mare.” Ce oportunități de finanțare au avut? Nu prea multe și care au apărut destul de târziu. În cele ce urmează
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
gopodării, un facilitator FRDS încerca, la sfârșitul anilor ’90, să explice membrilor comunității pașii pe care ar trebui să-i urmeze pentru a obține un credit nerambursabil de la FRDS, prin care să-și reabiliteze drumul comunal. Luările de poziție ale sătenilor prezenți la adunare și ale celor care au fost intervievați în curțile lor au fost multiple: unii și-au exprimat îndoiala că primăria va sta deoparte și nu va încerca să deturneze fondurile, „uitând iarăși de satul aflat la periferia
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
unei comunități - cu un stoc de educație redus și lipsită de pregătire financiară sau tehnică - de a-i „controla” pe cei care vor asigura coordonarea proiectului și vor gestiona banii din grant. Totuși, dincolo de aceste poziții și luări de poziție, sătenii și-au exprimat interesul și disponibilitatea de a se implica în proiect, perceput ca o oportunitate de a duce la bun sfârșit inițiative comunitare fragmentate de reabilitare a drumurilor sătești și comunale, desfășurate în istoria recentă a satului: astuparea gropilor
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
intervenție care era rodul unui zvon ce îi frământa pe mai mulți participanți: dacă nu e drum, atunci se pun telefoane în sat! (Vizita a zecea) Am ajuns în sat unde mă așteptau cei trei membri CCP, plus încă 4-5 săteni. Deoarece drumurile alese inițial nu pot face obiectul reabilitării, lucru rezultat în urma discuțiilor cu primăria (zona este declarată cu risc, nu se mai autorizează lucrări, iar satul va fi mutat cu timpul), au hotărât ca proiectul să se refere la
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
avertizat și de facilitatorul care ma asista. După mai multe întâlniri cu liderii, am stabilit să organizăm o întâlnire a membrilor comunității la mijlocul lui iulie, dupa maslu (slujba religioasă în aer liber cu mai mulți preoți, la care participau toți sătenii și invitații din alte sate). Întâlnirea urma să aibă loc la școala din Ghețar la ora 17. Pe la ora 12, s-a ieșit de la biserică și a început maslul care a ținut până ora la 16. Imediat, toți participanții s-
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
este la noi în sat, ce credem noi, iar în schimb scrieți despre noi și poate ceva din ceea ce scrieți ne va fi de folos”. Devenea, în pofida a ceea ce era și dorea cercetătorul, una asimetrică. De o bună parte dintre săteni eram perceput ca „om cu influență” capabil să rezolv probleme locale nu în primul rând prin scriitură, ci prin relații sau putere. Probabil că în acest sens am început să fiu „socializat” pe teme dintre cele mai diferite, cu evidentă
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mult de limita de eșantion minim, respectiv 30 de persoane, include selecții de tip probabilistic, chestionarul este aplicat de operatori specializați și independenți de atașamentele date de poziția de evaluator sau supervizor; chestionarul folosit este mai adecvat limbajului simplu al sătenilor cu nivel redus de educație etc. Desigur, agregarea unor astfel de principii într-un algoritm de culegere a datelor implică un proiect de sine stătător. Folosirea sondajelor și a cercetărilor calitative, realizate de firme specializate, conform unor planuri bine structurate
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fi făcute răspunzătoare de nenorocirile unora, dar tot ele pot veni în ajutorul celor năpăstuiți (dezleagă farmecele). Și răzbunarea împotriva vrăjitoarelor capătă în mediul rural forme mai violente. "La Moha, în 1826, la Castillon, în 1843, la Aubel, în 1835, sătenii se hotărâseră să-și ardă vrăjitoarele"48. Explicația acestor manifestări extreme se leagă de universul în care trăiau aceste persoane. Faptul că multă vreme cultivarea pământului și creșterea animalelor era principala și deseori singura lor sursă de existență face ca
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
erau supuși țarului sau nu) EU: - V-ați achitat de aceste sarcini? Nicolae Milescu Spătarul: - Eu am urmat cu strictețe aceste instrucțiuni și am consemnat cu exactitate în documentele oficiale formele de relief, vegetația, clima, apele, oamenii, triburile de nomazi, sătenii, obiceiurile, ocupațiile, într-un cuvânt modul de viață al locuitorilor din cele 3 regiuni pe care le-am străbătut: Siberia, Mongolia și China. Cine dorește să se convingă de acest lucru, poate să citească lucrările mele „Descrierea Chinei”, „Jurnal de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
învățătorul Constantin Zavloschi cu care a avut șapte copii. Luiza era învățătoare în sat. Iar în vremurile acelea, învățătorii erau printre cele mai importante persoane în sat, adevărați stâlpi ai comunității. Se pare că s-a remarcat ca învățătoare, altfel sătenii nu i-ar fi bătut la poartă pentru a o ruga să candideze la funcția de primar al satului. Nu avea nici o „culoare politică”, nici un sprijin din partea vreunui partid politic. Avea doar sprijinul sătenilor care credeau că Luiza era capabilă
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
s-a remarcat ca învățătoare, altfel sătenii nu i-ar fi bătut la poartă pentru a o ruga să candideze la funcția de primar al satului. Nu avea nici o „culoare politică”, nici un sprijin din partea vreunui partid politic. Avea doar sprijinul sătenilor care credeau că Luiza era capabilă nu numai să le învețe copii carte, dar și să le conducă localitatea. În casa Luizei Zavloschi se citea presa vremii. Coana Luiza, cum îi spuneau consătenii era abonată la „Lumea” și ca mare
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de interlocutorii noștri, care ne explicau că problemele de violență școlare sunt rare în Djibouti datorită acestei puternice legături cotidiene. Această legătură conștientă e totodată una organizată, ierarhizată și uneori structurată în asociații, cum este cazul foarte activei asociații a sătenilor din Adailou, asociația EVA, puternic implicată în școală. La Arhiba, ni se descrie un adevărat parteneriat cu cartierul: "La deschidere școlii, în fiecare dimineață, asociațiile din cartier (sunt patru sau cinci, dar cea mai importantă este asociația femeilor) se ocupă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Cristian Amzăr, semnala că profesorul Gusti nu agrează ideea muzeului nordic marcat de o viziune romantică: "D-sa a ținut să facă un muzeu social în care locul valorilor și pieselor muzeale este luat de viața reală și obișnuită a sătenilor noștri, cu gîndul de a invedera totodată și putința unui nivel mai ridicat de viață"51. În realitate, putem considera din perspectiva prezentului că referirile lui Amzăr s-au transformat dintr-un contraargument într-un argument al necesității muzeului social
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
vră Domnul” voința omului nu contează în realizarea destinului, planul ce se urmează fiind unul divin; p. 157, r. 1 3 : „să nu zică Vodă, când a trece pe aici, că satul nostru e mai leneș decât alte sate” orgoliul sătenilor de a nu fi catalogați drept inferiori din considerente gospodărești aparente; r. 16 17 : „așa, cu amăgele, se prindeau pe vremea aceea flăcăii la oaste...” stagiul militar era mai mult decât o obligație, era mai degrabă un supliciu, de care
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de căpetenie din viața noastră politică [...]. Programul politic al celor grupați în jurul acestei reviste nu se deosebește de principiile care călăuzesc pe luptătorii cinstiți ai neamului nostru”. În 1907 caracterul publicației e pedagogic, cu numeroase sfaturi economice și morale pentru săteni, culegeri pilduitoare de folclor, snoave etc. Mai sunt de semnalat portretele dedicate lui Vasile Alecsandri, Nicolae Grigorescu, George Coșbuc, Iosif Vulcan, Ioan Papiu, precum și articolele lui Ioan Slavici, Oct. C. Tăslăuanu, Ioan Lupaș, Virgil Cioflec, Axente Banciu. În 1908 sectorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
Budapesta sub intitulări publicistice precum: Ghimpele, Alegătorul liber, Unirea democratică, Claponul, Națiunea română, România liberă, Timpul, Voința națională, Constituționalul, Moftul român, Vatra, Ziua, Epoca, Epoca literară, Foaia interesantă, Convorbiri literare, Convorbiri critice, Viața românească, Gazeta poporului, Adevărul, Evenimentul, Protestarea, Gazeta săteanului, Drapelul, Sara, Literatura și arta română, Pagini literare, Noua revistă română, Luceafărul, Universul literar, Opinia, Lupta, Povestea vorbei, Revista contimporană, Lumea veche, Tribuna, Reformatorul, Lumea ilustrată, România jună, Die Zeit...; mai notez pentru nota de pitoresc: săptămînalul umoristic Claponul era
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
nu se poate să nu observăm că atât imixtiunea Imperiului rus în problemele interne, cât și interesul marii boierimi de a deține controlul asupra puterii politice și de a-și consolida dreptul de proprietate asupra pământului, a agravat situația lăcuitorilor săteni și a întârziat procesul de modernizare a societății românești. În chip firesc, marile prefaceri care s-au produs în primele decenii ale secolului al XIX lea în Europa, angajată tot mai mult pe calea dezvoltării capitaliste, se regăsesc - în forme
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]