5,334 matches
-
gura plină, cu mâinile în buzunare sau făcând gesturi neplăcute. Ai grijă să nu dai din mâini în mod exagerat! Trebuie să folosești formule de salut potrivite fiecărei persoane pe care o întâlnești. Când ești salutat, trebuie să răspunzi la salut, chiar și numai printr-o simplă înclinare a capului. Nu vei saluta fiecare persoană necunoscută din mijloacele de transport în comun, de la ghișee sau din magazine. Este suficient să saluți pe toată lumea aflată acolo, atunci când intri undeva. Atenție! II.3
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
greșelile tale față de ei. Care sunt mai multe? Recomandare: Citește “Cuiele”de Pop Simion! III.4. IN VIZITĂ Sună telefonul. Mia răspunde bucuroasă, sperând că e prietena ei cea mai bună, Ada. Chiar așa și este. Bună ziua, Mia! Ce faci? Salut, Ada! Uite mă pregăteam să plec în parc. Tu nu vii? Vai, dar aș fi vrut să vin la tine în vizită cu verișoara mea, să-i arăți colecția de păpuși. Hm... păi veniți. Vă aștept cu plăcere. Dacă ești
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
nu le place la școală. De ce oare? Si Miei i se parea greu la scoala pâna si-a dat seama ca, daca stie cum sa se comporte fata de ceilalti usor. În primul rând, a aflat că o formulă de salut potrivită și un zâmbet îi va face pe cei din jur mai prietenoși. Ea se adresează tuturor cu respectul cuvenit, folosind cuvinte frumoase. Atunci când doamna învățătoare spune să se îmbrace în uniformă, ea se supune și nu folosește produse de
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
și subiectivă în domeniul științelor umane, cît și asemănarea dintre științele sociale și cele naturale. În viziunea lui, înțelegerea sociologică semnificativă a fenomenelor trebuie să se refere la modul în care evenimentele sînt înțelese de către actor. Să luăm gesturile de salut. Ridicarea unei pălării poate fi descrisă în termeni pur fizici. Dar această descriere, potrivit lui Weber, este nesemnificativă pentru științele sociale, care se concentrează asupra studierii acțiunilor care au o semnificație. De aceea, o persoană care vine dintr-o cultură în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care nu se salută ridicînd pălăria va înregistra doar cîteva mișcări fizice, însă va pierde esențialul, adică înțelesul gestului. Cei ce se ocupă de științele sociale funcționează ca niște translatori și pot spune că acest gest este destinat exprimării unui salut. Dacă în cealaltă cultură nu ar exista deloc conceptul de salut, traducerea ar fi și mai complicată. Astfel de interpretări se aplică în egală măsură acțiunii inițial ininteligibile, cît și acțiunii greșit înțelese. Persoanele socializate în societăți în care sărutul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fizice, însă va pierde esențialul, adică înțelesul gestului. Cei ce se ocupă de științele sociale funcționează ca niște translatori și pot spune că acest gest este destinat exprimării unui salut. Dacă în cealaltă cultură nu ar exista deloc conceptul de salut, traducerea ar fi și mai complicată. Astfel de interpretări se aplică în egală măsură acțiunii inițial ininteligibile, cît și acțiunii greșit înțelese. Persoanele socializate în societăți în care sărutul pe obraji este destinat doar salutului pentru rudele foarte apropiate, vor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ar exista deloc conceptul de salut, traducerea ar fi și mai complicată. Astfel de interpretări se aplică în egală măsură acțiunii inițial ininteligibile, cît și acțiunii greșit înțelese. Persoanele socializate în societăți în care sărutul pe obraji este destinat doar salutului pentru rudele foarte apropiate, vor înțelege greșit semnificația aceluiași gest, produs într-o societate în care astfel de reguli nu există. Vor înțelege probabil că este vorba de un salut, dar le va scăpa înțelesul exact al acțiunii sociale: acesta
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în societăți în care sărutul pe obraji este destinat doar salutului pentru rudele foarte apropiate, vor înțelege greșit semnificația aceluiași gest, produs într-o societate în care astfel de reguli nu există. Vor înțelege probabil că este vorba de un salut, dar le va scăpa înțelesul exact al acțiunii sociale: acesta poate fi descifrat numai în urma interpretării înțelegerii de sine și a intențiilor indivizilor din cadrul respectivului mediu cultural. Astfel s-ar putea spune că această referire necesară la motivele și intențiile
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Cuza” din Iași, în toamna anului 1960 am participat la unele manifestări organizate cu prilejul Centenarului. M-a impresionat în mod deosebit numărul mare al delegaților instituțiilor de învățământ superior din lumea întreagă care, în aula „Mihai Eminescu”, au prezentat salutul omagial, au oferit și au primit daruri simbolice, între care era și medalia Centenarului Universității. Atunci am văzut pentru prima dată o medalie. La manifestarea din aula, cât și la cea de încheiere a sărbătorilor jubiliare, desfășurată în sala Teatrului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
apropiindu-se, au crezut că sunt mesageri sau poate persoane care voiau să renunțe la credința lor. I-au întâmpinat, i-au prins și i-au dus în fața sultanului. Ajunși în fața sultanului, l-au salutat. Sultanul le-a răspuns la salut, iar apoi i-a întrebat dacă aveau de gând să se facă sarazini sau au adus vreun mesaj. Ei i-au răspuns că nu vor putea niciodată să se facă sarazini, ci mai degrabă au venit să-i aducă un
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cîntecului. El zice versurile sau pune un intermediar să le zică. Acest mesager este, de regulă, lăutarul. CÎntecul are o destinație precisă și un protocol pe care poetul Îl respectă. El inventează În interiorul unui cod preexistent. Codul prevede o Închinare („salut d’amour”), o umilință ceremonioasă, un elogiu al obiectului erotic și o tornada. Semnele acestei oralități se estompează În discursul liric al lui Iancu Văcărescu. Consultarea muzelor (lectura, reveria) intră ca punct obligatoriu În programul zilnic al poetului: „Muzele, ce-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Înspăimîntă, somnul Îi piere. Insomnia este, știm bine, primul semn al dulcei maladii. O comparație mai puțin obișnuită În poezia epocii arată nașterea sentimentului erotic: „De inima-i se lipise ca văscul de copaci chiar.” Al șaselea cîntec este un salut d’amour: „Trandafirii, cum te zăresc, Să schimbă pe ioc, nu mai roșesc, Foile li să veștejesc Și fără de nici o față să scutură la pămînt. Crinii cei albi Îngălbinesc, Ard, se pîrlesc și să zbîrcesc. Mucejesc, de tot să sfîrșesc
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
munci rele. Dealtfel, sentimentul fundamental al acestor CÎntece este acela de Înșelăciune. Pann este foarte sensibil la astuțiile femeii. Presimte trădarea și vede ușor ura ce Încolțește În iubirea cea mai năvalnică. Poeziile sale oscilează Între laudă și misoginie, Între salut d’amour și sirventes din retorica trubadurilor. Iată cum este strecurată bănuiala Într-un poem care Începe cu Stăpîna mea și face mare caz de umilință („umilit fac rugăciune”): „Ah! dar care mi-e greșala? Descopere-ți bănuiala! Spune ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și a privegherii (insomniei). Trecînd de la acest ritual erotic la retorica propriu-zisă, constatăm că faptele sînt, aici, mai tulburi. Formele de adresare se păstrează, Însă este greu, dacă nu imposibil, să descoperi la Conachi sau la Alecu Văcărescu un pur salut d’amour, un partimen, o pastourelle, un planh sau un sirventés. Toate acestea s-au degradat, amestecat, metamorfozat În poezia europeană. Poemul scris de Conachi la moartea tatălui ar putea fi apropiat de formula planh-ului. Versurile scrise după moartea Zulniei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Spitalul Amorului. Smintirea, prăpădirea sufletului și trupului. Trecerea de la iatac la circiumă. 23. Pann și obsesia muierii rele. Elogiul vinului și contestația femeii (Îndreptătorul bețivilor). Calea de mijloc În educația erotică (Erotocritul). Seducerea prin verde și seducerea prin cîntec. Un salut d’amour. În mediul periferiei bucureștene. O eho-vorbire și contestația autorității paterne. Motivul Dalilei. Iarăși pățitul Anton Pann și adiatele lui. 24. O șezătoare la țară. Povestea vorbei și, din nou. portretul femeii Îndrăcite. Figura conjugalității periclitate. Femeia bună, În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și ambalarea lui; oferirea darului într-un cadru festiv simulat; sărbătorirea mamei. Observații: → este importantă și alegerea adecvată a florilor, ambalarea cadoului și valoarea simbolică a alegerii unui anumit dar; → se insistă pe minidialogurile: de la florărie, de oferire a darului (salutul, motivarea sosirii, prezentarea urârilor și oferirea darului); → copiii interpretează succesiv rolurile date pentru a exersă fiecare deprindere de comunicare dialogata; → jocul se poate încheia în maniera interdisciplinara: intonarea unui cântec, poezii, realizarea unor desene pentru mama etc. ¾ „RECUNOAȘTE PERSONAJUL/POVESTEA
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
spirit de partid, În judecarea operelor literare, luptând pentru «o literatură care să oglindească profundele transformări prin care trece țara noastră În drumul ei spre socialism, o literatură care să fie ea Însăși un factor activ al acestor transformări». (Din - Salutul Comitetului Central al PMR adresat Conferinței scriitorilor din RPR). (Ă). În salutul CC al PMR către Conferința scriitorilor din RPR, se spune: «Realizările regimului de democrație populară creează condiții prielnice creației literare, cum nu au existat și n-au putut
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să oglindească profundele transformări prin care trece țara noastră În drumul ei spre socialism, o literatură care să fie ea Însăși un factor activ al acestor transformări». (Din - Salutul Comitetului Central al PMR adresat Conferinței scriitorilor din RPR). (Ă). În salutul CC al PMR către Conferința scriitorilor din RPR, se spune: «Realizările regimului de democrație populară creează condiții prielnice creației literare, cum nu au existat și n-au putut exista În trecut. Creați opere de Înaltă valoare artistică, care să oglindească
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
reprezintă o falsă oglindire, o răstălmăcire dăunătoare a realității. (Ă). Dar o discuție cu larga participare a criticilor și scriitorilor În jurul acestei cărți Îi va fi de cel mai mare ajutor tov. Preda. Să nu uităm Îndemnul partidului care, În salutul adresat scriitorilor, Îi cheamă să lupte «cu hotărâre pentru Înlăturarea concepțiilor și deprinderilor vechi, burgheze din creația literară». (Ă). Este valabilă pentru toată lumea această mândră lozincă a partidului, care se află deasupra oricărui loc de muncă din țara noastră: «Construim
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pur și simplu, fără un scop precis, din dorința de a explora strada -, dar și din modul în care acestea erau pregătite și consumate: grija pentru alegerea și etalarea vestimentației, a bijuteriilor sau a pieselor de galanterie, ritualul masculin al salutului prin ridicarea pălăriei, plăcerea doamnelor de a fi sărutate pe mâna dreaptă de către cunoscuți etc. Inevitabil, centrul orașului a exercitat o puternică atracție pentru amatorii de plimbare. Aici, vitrinele magazinelor își împrospătează periodic mărfurile expuse, aici sunt cele mai căutate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
apare aici mai mult sau mai puțin discret, în funcție de documentare, de starea metodelor și de preocuparea majoră de a evita enciclopedismul. A nu învăța decît pentru a înțelege, a nu memoriza decît pentru a utiliza. De unde importanța, pe care o salut, în sfîrșit, a anexelor. Anexe destinate să furnizeze instrumentele și căile de acces la înțelegerea istoriei. Anexe făcute pentru a permite reflecției să se bazeze pe ele pentru a merge mai departe, să amorseze o informație pe care o vom
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la Paris, datează din secolul al XVI-lea. Foarte utilizat de către istorici, acest text relatează ceremonia jurămintelor de credință față de succesorul lui Carol cel Bun, Wilhelm Cliton, după un ritual care are valoare de exemplu. Vasalul își prezintă mai întîi salutul de supunere prin vorbă și prin gest; apoi el îi jură credință rostind un angajament de fidelitate. În schimb, seniorul procedează, prin înmînarea unui obiect simbolic aici, bastonul -, la investitura fiefului concedat vasalului. DOCUMENT 2 Jurămînt de pace la Beauvais
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
747-748. Acest document este o cartă provenită din abația de la Saint-Denis. Cartele constituie, alături de cronici și de alte texte narative, esențialul izvoarelor medievale. Acestea se supun în compoziția lor unor reguli imuabile, avînd la început o invocație pioasă și un salut adresat destinatarilor, urmate de o expunere de motive. Urmează apoi partea principală a actului, hotărîrea. Carta, care este autentificată cu o pecete, se termină aici cu elementele datării. Nu avem originalul ei, ci o copie din secolul al XIII-lea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pentru a coborî el însuși într-o ambarcațiune care, din cîteva lovituri de vîslă, ajunse lîngă bordul vasului nostru. Cînd căpitanul străin sări pe punte, Ahab îl recunoscu numaidecît - era un nantucketez pe care-l știa. Nu schimbară însa nici un salut, cum se obișnuiește în astfel de ocazii. Ă Unde era? exclamă Ahab, înaintînd spre celălalt. N-ai ucis-o! n-ai ucis-o! Spune-mi cum a fost? Ă Se pare că, spre sfîrșitul după-amiezii din ajun, în timp ce trei ambarcațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
doua, efectiv „incendiară”, între 1927 și 1930. Articolele publicate acum, în „Ideea europeană” (Poetica domnului Arghezi și Evoluția poeziei lirice, după E. Lovinescu), „Viața literară” (Poezia leneșă), „Ultima oră” (Răsăritul crailor, Legenda și somnul în poezia lui Blaga) și „Vremea” (Salut în Novalis) evidențiază, spectaculos ca un foc de artificii al spiritului, un crez (și un program) estetic: cel al poeziei pure, fixat mai ales polemic, în contradicție. Poezia „tristă de însăși tristețea materiei” a lui Tudor Arghezi („fără mesagiu, respins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]