7,856 matches
-
ceva care mă constrânge -, toate lucrurile se schimbă și automat prioritățile sunt altele. Sunt regizori tineri care te interesează și cu care ți-ai dori să lucrezi? Aș merge pe mâna lui Afrim, dar mi-e frică să nu iasă scântei, și cred că și lui, însă îmi place că are o lume a lui. Mă interesează mult și Apostol, de exemplu. Acum vorbesc de o zonă pe care o cunosc și cu care am avut contact direct pentru că le-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
pom de Crăciun, dar ea face parte nu din biografia mea, ci dintr-un soi de mitologie în care nici, măcar, mirosul de rachiu ieftin, când îmi amintesc de el, nu mă deranjează. În nopțile cu lună, praful de pe ulițe scânteia argintiu și tainic, iar cerul era absolut fastuos. Acele imagini m-au ajutat mai târziu, la Universitate, să pricep cam ce e metafizica. Și cum să vă descriu drumul prin pădure, noaptea, când veneam din vârful muntelui unde duceam sare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
școală până la ora 4. Deci, încă din anul 1906, anul sărbătoririi a 40 de ani a domniei dinastiei de Hohenzollern, în țara noastră, în comună au început frământările și revoltele împotriva moșierilor și a arendașilor lor. Dacă în județul Botoșani, scânteia răscoalei a pornit de la Flămânzi, în județul Dorohoi, comuna Hudeștii-Mari a fost aceea care a dat semnalul răscoalei. Dacă la Flămânzi, învățătorul C. Maxim a fost sprijinitorul moral al răscoalei, la Hudești acest rol a revenit învățătorului Ion Alexandrescu, directorul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-l asculta și toți îl contraziceau cum puteau. Toți erau nervoși, supărați și lăcrimând blestemau. Au început să apară și oameni din satele apropiate : albeni, conceșteni, bașoveni, bajureni care se alăturau vătrenilor. Toți erau grozav de întărtați și o mică scânteie a lipsit ca satul să nu ia foc. Procurorul și cu medicul legist explicau oamenilor că trebuie să-i facă autopsie lui Vasile Chițac, dar nimeni nu voia să audă de acest lucru. Intrând în școală, Pliftor cu fruntașii mulțimii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ce aveți în față. Considerați că acela din coșciug sunt eu ? Este fals. Acolo este o masă ce se transformă cu viteză amețitoare în cu totul altceva și dacă cităm Sfânta Scriptură, ”în pământ se va întoarce”. Acum sunt o scânteie de suflet indefinită fizic, crescută și personificată în spiritul profesorului Forțu, sunt un gând fără sursă fizică, cu toate amintirile splendide, dar și cele pentru care acum simți păreri de rău, ca o arsură. Apropo de trup, dacă s-ar
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
dificultăți, iar mulți dintre cei care credeau în U.R.S.S. și conducătorul ei au trebuit sa plateasca prin ani grei de închisoare sau exil. Treptat, regimul de la Belgrad s-a transformat din internaționalist într-unul naționalist-iugoslav. În această situație complexă, „Scânteia”, organul de presă al comuniștilor din țara noastră, publică la 3 iulie 1948 articolul „Solidaritatea internațională antiimperialista, chezășie a independenței naționale”, unde atrăgea atenția asupra consecințelor actului deviaționist de la Belgrad. „Să ne închipuim pentru o clipă - spune autorul - care ar
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
interne și, în paralel, respingerea „sprijinului frățesc” oferit de celelalte state socialiste. Aceasta ar conduce, implicit, la căderea țării în „mrejele planului Marshall, la pierderea independenței naționale și transformarea Iugoslaviei într-o colonie a țărilor imperialiste”. Același organ de presă, „Scânteia”, publică în ziua de 5 iulie 1948 articolul „Împotriva revizuirii învățăturii marxist leniniste asupra partidului.” Analizând, din nou, conținutul rezoluției de la București ajunge la concluzia că partidul comuniștilor iugoslavi și-a pierdut rolul de „principala forță conducătoare și călăuzitoare din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
București. Numai așa putem înțelege preluarea unor teze precum cea a respingerii căilor proprii de făurire a socialismului, exact ceea ce invocau autoritățile comuniste de la Belgrad. Ne stă mărturie articolul „Nu există poziție de mijloc” semnat de I.R. Șomuz, în ziarul „Scânteia”, din 5 iulie 1948. Conform acestuia, Rezoluția Biroului Informativ „a demascat cu cea mai mare vigoare și cu necruțătoare claritate întreaga trădare ce se ascunde în dosul vorbăriei pseudomarxiste folosite de actualii conducători ai Partidului Comunist Iugoslav”. Este de neînțeles
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
naționalismului și a formelor sale cele mai importante: antisovietismul, antimaghiarismul și antisemitismul”. Exemplul a fost iarăși Lucrețiu Pătrășcanu, „îndepărtat” de la „linia șovinista”. „O puternică afirmare a solidarității internaționale a clasei muncitoare” se intitulează articolul lui D. Baboian, apărut în ziarul „Scânteia”, din 10 iulie 1948. Autorul consideră că „de la un capăt la altul al lumii, milioane și milioane de oameni ai muncii au salutat inițiativa C.C. al P.C. al U.R.S.S. de a demască această politică de trădare a solidarității internaționale
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
comisiile permanente ale Mării Adunări Naționale pentru politica externă și apărare lucrau intens pentru realizarea unui nou tratat de prietenie cu Cehoslovacia după modelul iugoslav, existând, cum precizam anterior, opinii cu privire la reeditarea Micii Antante din 1921. O pagină întreaga din „Scânteia”, cel mai important cotidian al comuniștilor români, a fost dedicată, la 20 iulie 1968, discursului rostit în ajun de Al. Dubcek, în timp ce un articol, nesemnat, afirmă „totală încredere în poporul cehoslovac și în partidul său comunist”. Surse americane relevă că
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fi trimiși să lupte împotriva ungurilor care vor să ia Ardealul sau că s-a dat deja un decret de liberare, pe care Ministerul de Interne refuză să-l pună în aplicare au creat climatul de nemulțumire care a aprins scînteia revoltei din 1989. Interzicerea măsurilor de intervenție, chiar și a celor de mutare disciplinară în alte instituții a arestaților rebeli, a întărit ideea că revolta a fost stimulată de conducerea DGP. Întinderea ei pe o perioadă mai lungă de o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Domnul A e fericit: schimbă zilnic, la ore precise, apa din gavanoasele cu flori călăuzit și încărcat de noi răspunderi. Perpetuum mobile La Institutul de Cercetări pentru Decantarea Ceaiului ședințele de lucru, adevărate dezbateri științifice din care sar mii de scântei, se desfășoară cu regularitate cotidiană și decontabilă, deoarece se țin numai în orele de serviciu, cu excepția zilelor, săptămânilor sau lunile când cercetătorii se află în deplasare prin țară și străinătate: excursii de agrement, nunți, concedii prelungite de odihnă și alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Lyric Opera din 1976, deschidere de sta giune. Actul Giuliettei e preferatul meu. Pentru muzică, pentru culoarea venețiană, pentru fabuloasa arie a bas baritonului, "Scintille, diamant", pentru barcarolă și, mai ales, pentru cuplul DomingoCortez, vibrând de tinerețe și energie, scoțând scântei și flăcări pe gură și înălțându-și vocile peste parteneri, peste cor, peste orchestră, peste toți la finalul sextetului și an samblului "Hélas, mon cœur s’égare encore". Our Hoffmann, Plácido Domingo and our Giulietta, Viorica Cortez, cu "o"-ul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cântat acum actul III și actul IV. Trebuie să îi mănânci! Faci ce vrei cu mine!" Cred că am intervenit în cel mai bun moment psihologic, pentru că a făcut un act III și un act IV ca în tinerețe. Ieșeau scântei din ochii lui de cărbune. Am mâncat amândoi jăratic! La sfârșit urla toată sala: Pippo, sei il più grande del mondo! Avea 48 de ani. În America, odată, n-a putut Domingo să facă niște spectacole de Povestirile lui Hoffmann
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
care atinge moravuri variate, într-o perpetuă mișcare contrapunctică, marcată pregnant de celulele ritmice, care încarcă de tensiune contextul. Partea a treia a romanului, intitulată Focurile și păstrând ca pe o constantă a expresiei tautologia (evidentă încă din primele capitole: Scânteia, Flăcări, Focul), accelerează ritmul, drama fiind realizată într-o viziune plastică globală și în fragmente derulate cinematografic care se contopesc într-un spectacol de mare regie a vorbirii, tăcerii, mișcării simultane. Aici a lucrat „un suflet de Rubens cu o
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
sau cele de seama mea, care majoritatea erau măritate, unele cu copii și familii. Poate că unele dintre ele aveau o rază de regret că s-au măritat prea devreme, dealtfel și eu gândeam la fel.Pentru unele chiar purtam scânteia regretului și amintirea clipelor frumoase petrecute împreună, dar era tardiv să mai scormonesc cenușa trecutului, a focului stins, unde poate mai existau scântei care puteau frige. Nu îndrăzneam să le opresc nici pe stradă pentru a schimba câteva vorbe, un
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
regret că s-au măritat prea devreme, dealtfel și eu gândeam la fel.Pentru unele chiar purtam scânteia regretului și amintirea clipelor frumoase petrecute împreună, dar era tardiv să mai scormonesc cenușa trecutului, a focului stins, unde poate mai existau scântei care puteau frige. Nu îndrăzneam să le opresc nici pe stradă pentru a schimba câteva vorbe, un zâmbet sau o privire, prin care să ne transmitem regretele printr-o lacrimă strălucitoare de adio. Nu puteam nici să promit vreuneia că
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ale lui, ci ale poporului român, ar fi strivit sub șenile pe cine ar fi trebuit, am fi avut acum o Românie mai curată, cu oameni mai înțelepți, prin venele cărora ar fi curs un sânge cu adevărat românesc. Casa Scânteii. Altă clădire cu care se mândrește generația din vremurile mai vechi, dar la fel de blamată și împroșcată cu noroi, este Casa Scânteii, denumire dată după numele Ziarului Scânteia, cotidian reprezentativ al Partidului Comunist Român. Astăzi se numește Casa Presei Libere, despre
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Românie mai curată, cu oameni mai înțelepți, prin venele cărora ar fi curs un sânge cu adevărat românesc. Casa Scânteii. Altă clădire cu care se mândrește generația din vremurile mai vechi, dar la fel de blamată și împroșcată cu noroi, este Casa Scânteii, denumire dată după numele Ziarului Scânteia, cotidian reprezentativ al Partidului Comunist Român. Astăzi se numește Casa Presei Libere, despre care spun unii "specialiști", că reprezintă un exemplu de arhitectură stalinistă. Dar acești șobolani denigratori se folosesc din plin de acest
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Altele au fost total demolate iar terenul lor folosit pentru cartierele rezidențiale. Sute de bănci, cu tot felul de denumiri, de gândești că suntem o țară cu cei mai mulți miliardari de pe glob, falimentează dar apar imediat altele și altele... Clădirea Casei Scânteii este acum lăcașul a zeci, sau sute de publicații de toate felurile, edituri, tipografii și cine știe ce mai adăpostește această clădire monument, care probabil va dăinui multe decenii, sau poate secole. Poate că va fie văzută și apreciată de strănepoții noștri
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nu vor afecta conținutul cărții mele, pentru că sunt fapte trăite de orice om în viață și mulți dintre noi ne putem regăsi în aceste povestiri, fie romantice,dramatice sau ocazionale. Nici monumentele construite de generațiile anterioare precum Casa Poporului, Casa Scânteii, Bulevardul Victoriei Socialismului, nu cred că vor displace românilor adevărați! Regret că nu am putut scrie mai mult despre Transfăgărășan, Metrou, Canalul Dunărea Marea Neagră și multe altele, pe care mulți români le cunosc că au contribuit la construcția lor, deși
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
o antologie a liricii românești, ambele manuscrise, deocamdată dispărute în pivnițele Securității). Este bibliotecar la Institutul Medico-Farmaceutic și la filiala clujeană a Academiei (1948-1952). În 1956, revine în publicistica literară, dar în 1958 este acuzat de estetism și „demascat“ în Scânteia pentru tentativa de „subminare a bazelor literaturii socialiste“. Arestat în 1961, e deținut politic la Jilava. Eliberat în 1964, devine redactor la Luceafărul (1965-1967) și Viața românească (1968 -1971). Revine în actualitatea critică prin volumul Scriitori moderni (1966). În 1968
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
moartea a răpus atâția...". Dulcea făgăduniță a adevărurilor paralele, a unui șir de vieți, a minții atotputernice, e contrazisă de moartea unei singure ființe, a ființei iubite, ceea ce înseamnă pentru poet moartea sufletului. Acest jurnal nu e poveste. El adună scântei de încordare, fulgi de imaginație de o mare ambiguitate. Toate la un loc, pentru a-l cita din nou pe T.S. Eliot, "comunică înainte de a fi înțelese", ca orice poezie adevărată, de altfel. Decorul e marele oraș. Londra e obsesia
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cale. În realitate n-a mai rămas nimic din convenție: peste tot fraze întrerupte, sensuri fracturate, capcane de stil. Brownjohn sfărâmă poemul clasic. Călcăm pe cioburi de sentimente, de idei (suflet, viață, morală, politică, viitorul omului pe pământ...). El scapără scânteia poetică dintr-o scurtă istorie abia bănuită, pe care poemul o ascunde în loc s-o povestească. Nu face confesiuni detestă versurile confesive, nu-și dezvăluie niciodată viața intimă iar locul intensității confesive e luat de vorba de duh. Se joacă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unde se ducea în fiecare zi, plecând de acasă în zori. Programul în întreprindere mai cuprindea, în afară de orele de muncă, nesfârșitele ședințe politice, hotărâte în orice moment de organizația de bază a întreprinderii, munca de lămurire, citirea în comun a Scânteii, întrecerile socialiste, defilările obligatorii 43 sub conducerea agitatorilor politici, manifestațiile în masă în urma portretelor lui Marx, Engels, Lenin și Stalin, ale căror chipuri de neșters domnesc încă în memoria acelor timpuri. Controlul politic era exercitat la Sovromconstrucții, ca în orice
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]