KorAP: Find »[drukola/base=scrutin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...208 209 210 ...218 >

5,449 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641

naționale. În această categorie intră partidele nou create, radicale, populiste, regionaliste, eurosceptice 18. Rezultatele din 1979 au confirmat nu numai rata scăzută de participare, ci și faptul că partidele aflate la jumătatea mandatului la nivel național pierd suportul electoral la scrutinul european. Se observă de asemenea că în opt din cele nouă state membre la acea dată, partidele mici au fost principalele beneficiare în număr de voturi și mandate 19. Pe scurt, viața politică la nivel național determină în mare parte

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
Se observă de asemenea că în opt din cele nouă state membre la acea dată, partidele mici au fost principalele beneficiare în număr de voturi și mandate 19. Pe scurt, viața politică la nivel național determină în mare parte rezultatul scrutinului european 20. Alegerile naționale (prezidențiale sau legislative) sunt cele care structurează viața politică și pentru care atât electoratul cât și partidele politice naționale prezintă un interes. Totuși scrutinurile de la nivel național și cele de la nivel european nu sunt decuplate. Între

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
21. Second order national elections, sintagmă prin care sunt conceptualizate alegerile europene, înseamă, potrivit celor care au introdus termenul în literatură, că atât campania electorală, cât și rezultatul alegerilor sunt influențate de constelația politică națională 22. Observând rezultatele de la un scrutin la altul s-a afirmat că cetățenii nu folosesc alegerile europene pentru a-și exprima preferințele cu privire la politica europeană sau pentru a-i penaliza sau recompensa pe deputații europeni. Aceste alegeri oferă cetățenilor oportunitatea de a vota "sincer" și nu

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
24. 5.2.1. Prima ipoteză Setul de ipoteze formulate de Reiff și Schmitt după 1979 constituie un punct central în toate analizele privind alegerile europene ce au urmat în 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și chiar și 2009. Fiecare scrutin european nu a făcut decât să înrădăcineze ideea că alegerile pentru Parlamentul European sunt "dezamăgitoare" din cel puțin două motive: partidele politice eșuează în una din principalele lor misiuni, aceea de a face campanie, iar cetățenii sunt din ce în ce mai puțin interesați

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
este mai importantă numai în Danemarca (de la 47,8% la 52,38%). Excluzând iar țările în care votul este obligatoriu, în 1984 cea mai mare participare la vot a fost înregistrată în Germania și Franța (56,7% ambele). În 1989, scrutinul este organizat în doisprezece state membre. Cu excepția țărilor în care votul este obligatoriu, cea mai mare rată de participare este înregistrată în Irlanda (68,28%). Participarea nu crește decât în trei state (Germania, Irlanda și Marea Britanie), în timp ce în 1994 participarea

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
56.67 49.61 45.47 43.1 5.2.2. A doua ipoteză Într-un articol publicat în 2007, Simon Hix și Michael March confirmă ipoteza conform căreia partidele aflate la putere la nivel național pierd voturi în momentul scrutinului european, atât în vechile state membre, cât și în cele care au aderat recent la UE32. Se pare că electoratul folosește acest prilej pentru a pedepsi partidele aflate la putere 33 și nu pentru a desemna deputații care să îi

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
lista lui Jean-Pierre Chevenèment și a lui Philippe de Villiers în Franța, Alianța cetățenilor bavarezi și Partidul pentru independență (Independence Party) din Marea Britanie. Ele se prezintă în general numai la alegerile europene 64. 5.3. Alegerile europene din 2004: un scrutin de ordin secundar predictibil? Alegerile europene din 2004 aveau o valoare simbolică importantă. Organizate în 25 de țări, după 25 de ani de la alegerea în mod direct a Adunării parlamentare a Comunităților Europene pentru a desemna reprezentanții a 350 de

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
de la alegerea în mod direct a Adunării parlamentare a Comunităților Europene pentru a desemna reprezentanții a 350 de milioane de cetățeni, aceste alegeri erau considerate "un test pentru Europa 65". Alegerile din 10-13 iunie 2004 au reprezentat cel mai mare scrutin transnațional din toate timpurile 66, "un exercițiu democratic fără precedent"67. În ciuda importanței simbolice, se pare că și alegerile din 2004 confirmă prima ipoteza a teoriei alegerilor de ordin secundar. Cu cât puterile Parlamentului European cresc 68, cu atât dezinteresul

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
35% în Slovenia, 26,83% în Estonia și 20,89% în Polonia. Cea mai mică prezență la urne s-a înregistrat în Slovacia, unde numai 16,97% dintre cetățeni și-au ales deputații pentru Parlamentul European. Participarea la vot, față de scrutinul precedent, nu scade în toate țările. O mai mare prezență la urne s-a înregistrat în Olanda, în Marea Britanie, în Irlanda și în Finalda. Cea mai mare diferență în termeni de participare s-a înregistrat în Spania unde în 1999

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
vot de sancțiune din partea alegătorilor 70, fie ele de stânga, ca în Marea Britanie sau în Germanie, fie de dreapta, ca în Franța, Italia sau Portugalia 71. Această ipoteză nu se verifică însă în cazul noilor state membre 72. Deși înaintea scrutinului din 2004 temerile cu privire la ascensiunea extremei drepte la nivel european erau alimentate de rezultate electorale recente obținute de aceste partide la nivel național, acestea au pierdut voturi în Austria și Olanda, au câștigat voturi în Belgia și și-au conservat

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
2007? Primele alegeri europene au fost organizate în Bulgaria pe 20 mai 2007, cinci luni după aderarea țării la Uniunea Europeană. Alegerile europene în România trebuiau sa fie organizate în aceeași perioadă, însă climatul politic național a fost considerat "necorespunzător" și scrutinul a fost amânat pentru luna noiembrie a aceluiași an. 18 deputați aveau să fie aleși în Bulgaria și 35 în România, echivalentul numărului de observatori pe care cele două țări îi desemnaseră anterior. Rezultatele alegerilor în Bulgaria confirmă o serie

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
a insistat astfel pe profesionalismul candidaților săi, vizând și criticând noul partid GERB pentru profilul modest al candidaților desemnați 84. În Bulgaria, alegerile europene din mai 2007 aveau să fie urmate de alegeri locale în luna octombrie motiv pentru care scrutinul european a fost considerat un barometru al dinamicii politice naționale. Principala miză era legată de rezultatul pe care urmau să îl obțină partidele la putere și menținerea raportului de forță dintre cele trei partide din coaliție. Coaliția de centru stânga

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
arată că acesta nu este neapărat legat de susținerea cetățenilor față de UE, relativ ridicată în Bulgaria 89. Gradul scăzut de participare poate fi explicat prin lipsa de încredere a cetățenilor în partidele politice și prin natura campaniei care a precedat scrutinul. Partidele s-au focalizat în primul rând pe teme de interes național, fără să mobilizeze electoratul și să explice mizele scrutinului 90. Care este profilul deputaților bulgari aleși în 2004? Aceștia sunt in mare majoritate titulari de diplome universitare, obținute

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
poate fi explicat prin lipsa de încredere a cetățenilor în partidele politice și prin natura campaniei care a precedat scrutinul. Partidele s-au focalizat în primul rând pe teme de interes național, fără să mobilizeze electoratul și să explice mizele scrutinului 90. Care este profilul deputaților bulgari aleși în 2004? Aceștia sunt in mare majoritate titulari de diplome universitare, obținute în strainătate (10/18). Deputații bulgari sunt economiști, ingineri, licențiați în drept sau în științe sociale. Alții (3/18) au o

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
acestor organizații ale societății civile. Ca și în Bulgaria, o serie de campanii de informare au fost organizate și în România. Președintele Parlamentului European, Hans Gert Pöettering a efectuat o vizită la București pentru a da o mai mare vizibilitate scrutinului. Si Camera Deputaților s-a lansat în acțiuni de informare sub sloganul "Prima dată alegător european". Dezbateri pe tematici europene au fost organizate și la Bruxelles, cu două luni înainte de scrutin. "Europarlamentarii față în față cu Europa" a fost tema

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
la București pentru a da o mai mare vizibilitate scrutinului. Si Camera Deputaților s-a lansat în acțiuni de informare sub sloganul "Prima dată alegător european". Dezbateri pe tematici europene au fost organizate și la Bruxelles, cu două luni înainte de scrutin. "Europarlamentarii față în față cu Europa" a fost tema dezbaterii organizată de Societatea Academică Română, Grupul pentru Dialog Social și Euractiv, însă nu la nivel național ci la Bruxelles, cu participarea comunității române stabilite în Belgia. Rezultatele electorale ale primelor

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
rânduri promovate atât de Președintele Traian Băsescu, cât și de Premierul Tăriceanu la nivelul Consiliului UE. În noiembrie 2007, Președintele Parlamentului European, Hans Gert Poettering, a urat bun venit în cadrul Parlamentului de la Bruxelles celor 35 de deputați români, aleși în urma scrutinului organizat la nivel național. Cu această ocazie, Președintele instituție își exprima speranța ca noii membrii să ia parte "rapid și pe deplin la activitățile Parlamentului" și să "își valorifice experiența și cunoștințele în beneficiul alegătorilor lor și al proiectului european

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
vizând în principal elitele politice și economice 4. Înainte de alegerile din 2009, Jacques Barot, la acea dată Comisar European pentru justiție și afaceri interne, afirma că existența unui spațiu public european este crucială în a suscita interesul cetățenilor pentru acest scrutin. Cum poate fi stimulată formarea unui spațiu public european? Din punct de vedere normativ, soluțiile vizează în principal rolul media în formarea unei culturi comune și participării la dezbaterile politice. Criticat sau lăudat, spațiul mediatic a contribuit în mod decisiv

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
și nu numai) de astăzi contribuie la formarea unui spațiu public european? Această problematică este abordată în acest ultim capitol, examinată în contextul alegerilor europene din 2009. Așadar, nu mai este vorba numai de a vedea în ce măsură rezultatele de la acest scrutin verifică sau nu ipotezele alegerilor de ordin secundar, ci și de vizibilitatea Uniunii Europene în presa scrisă din statele membre în contextul electoral. Cum este prezentată Europa 60 de ani de la Declarația lui Robert Schuman, text ce stă la baza

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
consultate privește atitudinile față de Uniunea Europeană. Astfel, observăm că în ceea ce privește percepția asupra importanței alegerilor europene, încă de la începutul campaniei, jurnaliști, politologi și oameni politici au pus accent pe importanța secundară pe care cetățenii și chair și partidele politice o accordă acestui scrutin. Este vorba despre vulgarizarea sau banalizarea concluziilor ce rezultă din analizele bazate pe modelul teoretic mai sus menționat. Politologii au contribuit și ei în alimentarea acestui discurs, punând accentul, așa cum se observă într-un articol publicat în 15 mai în

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
Parlamentul European este o adevărată confruntare între grupuri rivale, o legătură directă între între competiție, program, rezultate și așteptările cetățenilor. Ideile sunt preluate ulterior în același cotidian, Irish Times, pe data de 3 iunie 2009, pentru a reaminti că acest scrutin nu este politic, iar partidele nu au reușit să își clarifice poziția asupra unor politici de interes precum bugetul european, schimbările climatice, crearea de noi locuri de muncă, extinderea Uniunii... Într-o serie de țări, jurnaliștii au publicat constant liste

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
asupra unor politici de interes precum bugetul european, schimbările climatice, crearea de noi locuri de muncă, extinderea Uniunii... Într-o serie de țări, jurnaliștii au publicat constant liste enumerând motive pentru care cetățenii ar trebui (sau nu) să participe la scrutin. Dacă în Belgia și în România, de exemplu, accentul a fost pus pe importanța Parlamentului în procesul decizional, în Italia și în Letonia, chiar dacă episodice, au apărut articole în care foști deputați europeni caricaturizau activitatea parlamentarilor europeni. Pe 8 mai

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
contrare, în special prerogativele consolidate ale Parlamentului și nevoia de mobilizare pentru a evita ascensiunea extremei drepte în Europa. O atenție deosebită a fost acordată și modului în care s-a desfășurat campania în alte țări. Dacă dimensiunea europeană a scrutinului este redusă pentru ca nu există liste electorale cu adevărat europene, jurnaliștii au adus în atenția cititorilor temele asupra cărora s-au purtat dezbaterile în celelalte state membre. Din acest punct de vedere se remarcă imediat atenția acordată candidaților și în

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
însoțită de un oarecare grad de vizibilitate a sistemului său politic și a acțiunilor publice. 6.2. O scădere a participării relative Scrutinurile au fost organizate între 4 și 7 iunie. Diferitele tradiții naționale au împiedicat până în prezent organizarea unui scrutin în mod simultan în ansamblul statelor membre. Tot tradițiile naționale diferite au împiedicat și uniformizarea tipului de circumscripție electorală în care sunt organizate algerile. Unele state au avut scrutinuri la scară națională (România, Spania, Grecia), în timp ce altele au regionalizat alegerile

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
România, Spania, Grecia), în timp ce altele au regionalizat alegerile delimitând circumscripții mari (Franța, Marea Britanie, Polonia), sau au păstrat un sistem mixt (Germania). Totuși, din 1999 există o convergență între statele membre ale UE în ceea ce privește modul de calcul al aleșilor, fiind generalizat scrutinul proporțional pentru alegerile europene. Acesta are însă nuanțe diferite, căci mai multe variante de scrutin proporțional sunt folosiste pentru momentele electorale europene (vot preferențial, vot de listă închisă, vot unic transferabil). Scrutinul din 2009 s-a derulat în perspectiva posibilității

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]