6,083 matches
-
rândunele Cu glasuri de păsărele. 13. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 16. Scoala, om bun, de vezi tu, Pruncul sfânt cum se născu. 17. Mititel, înfășețel, Curge mirul după el. 18. Cârpele-s de flori de măr, Fașa dalbă de mătasă. * Fiecare vres se cântă de două ori. ** Se va indica
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Moș Crăciun, Moș Crăciun Moș Crăciun cu plete dalbe Încotro vrei s-o apuci Ți-aș cânta Florile dalbe De la noi să nu te duci! Moș Crăciun, Moș Crăciun! Mulți ani să trăiti! Sculați, sculați, gazde mari, Sculați, nu dormiți! Sculați voi români plugari, Mulți ani să trăiți! Că vă vin colindîtorii, Sculați, gazde mari! Nopatea pe la cântători! Mulți ani să trăiți! Sculați, sculați nu dormiți, Sculați, gazde mari! Că nu-i vremea de dormit, Mulți ani să trăiți! Că-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sălașul lui Crăciun Că s-a născut domn frumos Lerui ler. Numel lui e Cristos. Lerui ler Sus, boieri nu mai dormiți! Sus, boieri, nu mai dormiți, Că nu-i vremea să dormiți, Colindăm, Doamne, colind*. Vremea e să vă sculați, Casa să vă măturați Și masa să vă-ncărcați Și ședeți de privegheați. C-așteptăm pe Domnul sfânt, Ca să vie pe pământ Că e fiul cerului Și Domnul pământului. În seara Ajunului Vin fiii Crăciunului, Căte patru, căte șapte, Ca să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nu urați Samă bine să luați! Și de acu, flăcăi, urați, Zurgălăi și clopoței Ceată, roată, măi flăcăi! Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește, Plugușorul făr' de boi, Plugușorul tras de noi. Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi, hai! S-a sculat mai an Badica Traian Ș-a-ncălecat Pe-un cal învățat Cu nume de Graur, Cu șaua de aur, Cu frâu de mătase Cât vița de groasă. El în scări s-a ridicat, Peste câmpuri s-a uitat Ca s-aleagă un
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
amestecate, date pe cap opt zile de-a rândul. Descântec de nigei Popa toacă Negii seacă Să sece din rădăcină, Să nu rămîie vână, Să rămâie pielea curată, Precum Dumnezeu a lăsat-o. Rețeta: cel care are negi să se scoale Duminică dimineață, când toacă întâi la biserică, și să zică descântecul de mai sus, măturând negii cu mătura. La fel, când îngheață întâi apa, să iei gheață și să dai pe negi, că vor seca. Descântec pentru copilul care plânge
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
că o broască țestoasă se ține după vârful nuielei lui. Se uită și el la dânsa și parcă îi zicea inima ceva, dar nu pricepu nimic. Când se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfințit. Se sculă binișor, fără să- i pese de ceva, și se duse acasă. A doua zi, iarăși așa făcu, fără să-i plesnească prin cap ceva și fără să-și mai aducă aminte că plecase în pețit. A treia zi, cum se
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
binișor, fără să- i pese de ceva, și se duse acasă. A doua zi, iarăși așa făcu, fără să-i plesnească prin cap ceva și fără să-și mai aducă aminte că plecase în pețit. A treia zi, cum se sculă, plecă iarăși la marginea eleșteului. Pasămite îl trăgea ața la ursita lui. și cum sta el acolo și se juca cu nuiaua în apă, iară broasca țestoasă îi tot sărea pe dinainte și se uita la dânsul cu dor, își
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pe dinainte și se uita la dânsul cu dor, își aduse aminte, la urma urmelor, că el era plecat în pețit și că frații lui erau a se întoarce a doua zi cu logodnicele lor. Tocmai când voi să se scoale și să plece spre a merge să-și încerce și el norocul, iată că broasca mai țâșni o dată, iară el își aruncă ochii la dânsa mai cu băgare de seamă. Se uită drept în ochii broaște și simți un nu știu ce
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
că se afirmă că potențialii cumpărători ai produsului sînt leneși. Scriind "majoritatea dintre noi", textul realizează un compromis: fațeta pozitivă a întreprinderii este valorizată cu ajutorul angajatului model, dar acest "noi" generalizator include locutorul publicității în grupul celor care nu se scoală devreme. Compromisul respectiv comportă totuși un risc: acela de a amenința fațeta pozitivă a locutorului, adică întreprinderea Jack Daniel's care poate apărea ca fiind constituită din angajați care nu fac eforturi. Conflictul este, însă, rezolvat în paragraful următor: Richard
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Respirați puțin mai repede... 2. Mișcați mâinile, brațele, gambele, picioarele... 3. Ridicați brațele și întindeți-vă. Întindeți tot corpul, în particular spatele, fără exces... întindeți bine brațele,... degetele... 4. Deschideți ochii și reluați contactul cu spațiul înconjurător... 5. Vă veți scula în curând încet fiind atent la ritmul vostru. Apoi, timp de câteva minute, veți face activități de tranziție care nu implică o încordare puternică. e. Training-ul autogen Schultz Termenul de Training Autogen (din grecescul “autos”=prin el însuși, “genen
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
omului, și spune duhului: Așa zice Domnul Dumnezeu! Din cele patru vânturi vino, duhule și suflă peste acești morți ca să învieze! Și am proorocit precum mi se poruncise și a intrat în ele duhul de viață și înviară și se sculă în picioare o foarte, foarte mare oștire”. Viziunea lui Ezechiel e într-adevăr de o cutremurătoare forță apocaliptică. Ea ne face să trăim un îndoit sentiment: de groază, pe care ne-o dă aspectul sinistru al câmpului de oase, ridicarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
păcat, Dostoievski plăsmuiește în nuvela Visul unui om ridicol, care e un mare poem filosofic, imaginea paradisului posibil. Un om în culmea deznădejdii adoarme cu revolverul pe masa de noapte și visează că s-a sinucis. Un geniu necunoscut îl scoală din mormânt și-l poartă prin spații stelare până într-un tărâm, care aduce cu Arcadia fabuloasă ori cu Edenul biblic. E țara fericiților. O armonie neschimbată îmbrățișează pe oameni și natura cu flora și fauna ei laolaltă. Între om
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu trebuie să vizeze exercitarea rolului didactic și resping sau refuză sugestiile de acest tip. Cooperarea dintre școală și familie se limitează la sprijinirea școlii de către familie, mai ales în plan material și al disciplinei elevilor și a familiei de către scoală, in privința consilierii educaționale. Și elevii exprimă așteptări față de rolul profesorului, vizând mai ales competențele și gradul de profesionalism al acestuia. Un aspect important al acestor așteptări se referă la relația profesor - elev. Potrivit opiniei lui T. Parsons, în stabilirea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
1. Este frumos să faci o faptă morală; 2. Dă satisfacții personale; 3. Dă satisfacție profesorilor; 4. Este o datorie socială; 5. Altfel voi suporta consecințe negative; 6. Este o formă de afirmare a personalității; 7. Este o tradiție în scoală, în familie. Concluzia care rezultă este că tendința de afirmare a personalității se manifestă chiar și în motivarea faptelor morale. II. 8 Dificultatea activității educative cu adolescenții Într-o lucrare publicată în 1975, I. Dumitrescu și N. Andrei prezintă câteva
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
rămâneau. Veniți, puișorii, mamei Că mi se adună anii! Veți vrea să veniți la mine, Dar nu veți avea la cine! Are mama doi copii de Maria Radu Are mama doi copii Și-s crescuți de mâna ei. S-a sculat măicuța-n zori Și a strâns în brațu-i flori Pentru cei doi frățiori. Lui Răducu, cel mai mare, I-a strâns mama -lăcrămioare. Lăcrămioare, flori de crini, Să nu plece prin străini. Lui Gelucu, cel “plinuț” Feciorul cel mai micuț
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în care mulți locuitori și-au dat viața întru apărarea pământului lor, a limbii lor, a Evangheliei creștine, întru paza și veșnicia acestei țări. Pe lângă aceste permanențe, de tradiție vie, istorică - începând cu acele “de mai an, când s-a sculat Bădica Traian”, și continuând până la haiducii din timpurile mai noi, se păstrează din totdeauna obiceiurile sărbătorilor Crăciunului, ale Nașterii Domnului Nostru Iisus Cristos, când se umbla cu steaua, cu colindele; ale Anului nou, când datinile strămoșești fac să răsune satul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în depărtare, n-o fi căpitanul oare? Bujor cântă De la maica am supt lapte Lapte dulce creștinesc Dar acum ca stejărelul (bis) Eu la codru căci pornesc (bis) Pelin beau, pelin mănânc, Seara pe pelin mă culc Dimineața când mă scol (bis) Cu pelin pe ochi mă spăl (bis) Se amar și de pelin (bis) Al meu suflet este plin (bis) Bujor Bun ajuns la Voi, voinice si ai codrilor haiduci, cum de codru v-ați lăsat și la oraș ați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la Poarta Raiului Stă Măicuța Domnului, O năframă ține-n mână Și tot plânge și suspină Trec îngerii și-o întreabă De ce plângi Măicuță, dragă? Cum n-aș plânge și-aș ofta Dacă lumea-i foarte rea! Dimineața cum se scoală Nici pe față nu se spală Și începe a face rău Și-a-njura pe Dumnezeu. Taci, măicuță, nu mai plânge Mâinile nu ți le frânge Că atunci când dau de greu Și-amintesc de Dumenzeu! La anul și la mulți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
foarte tare că magii l-au amăgit. A poruncit așadar să fie omorâți toți pruncii până în 2 ani din Bethleem. Pentru a apăra Pruncul cel sfânt de mânia împăratului, Dumnezeu a trimis un înger care i-a spus lui Iosif:” Scoală-te, ia Pruncul și pe Mama Lui și fugi în Egipt!” Se apropie Sărbătorile și ai o mulțime de lucruri de făcut, parcă prea multe pentru timpul rămas. Ca să te poți bucura de Crăciun alături de cei dragi, trebuie să ai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
frumoase, mai albe ca zăpada, și mai luminoasă decăt soarele. Bătrânul Crăciun, înspăimântat de îngrozitoarea faptă ce săvârșise, căzu cu fața la pământ, plângând amarnic, plângând ca un copil. Într-un târziu el s-a redeșteptat ca dintr-un somn adânc. Se sculă și cu pași repezi, mânat ca de o mână sfântă, s-a apropiat de ieslea Mântuitorului. Numai era acel Crăciun de odinioară, cu căutătura-i fioroasă, cu fața posomorâtă, cu inima împietrită, ci un unchiaș bătrân, cu barba albă ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de nucă și înmuiate în zeamă dulce. Aceste ”turte” se împart în amintirea scutecelor Mântuitorului. Dacă se naște un copil în Ajunul Crăciunului, va fi norocos. Cine vrea să aibă noroc și sănătate nu mănâncă nimic toată ziua. Gospodarii se scoală de cu noapte și duc din curte paie, așchii, surcele și le bagă în sobă zgândărând focul, ca să iasă scântei multe, căci atunci vor avea parte de bucate, bani și vite. Zorii Încă din zori, copiii, băieții și fetele, colindă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în ramurile lor, Este-un leagăn de mătasă. 11. Dar în leagan cine-mi doarme? Doarme...** om bun. 12. Vine-un cârd de rândunele Cu glasuri de păsărele. 13. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 16. Scoala, om bun, de vezi tu, Pruncul sfânt cum se născu. 17. Mititel, înfășețel, Curge mirul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
rândunele Cu glasuri de păsărele. 13. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 16. Scoala, om bun, de vezi tu, Pruncul sfânt cum se născu. 17. Mititel, înfășețel, Curge mirul după el. 18. Cârpele-s de flori de măr, Fașa dalbă de mătasă. * Fiecare vres se cântă de două ori. ** Se va indica
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Moș Crăciun, Moș Crăciun Moș Crăciun cu plete dalbe Încotro vrei s-o apuci Ți-aș cânta Florile dalbe De la noi să nu te duci! Moș Crăciun, Moș Crăciun! Mulți ani să trăiti! Sculați, sculați, gazde mari, Sculați, nu dormiți! Sculați voi români plugari, Mulți ani să trăiți! Că vă vin colindîtorii, Sculați, gazde mari! Nopatea pe la cântători! Mulți ani să trăiți! Sculați, sculați nu dormiți, Sculați, gazde mari! Că nu-i vremea de dormit, Mulți ani să trăiți! Că-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sălașul lui Crăciun Că s-a născut domn frumos Lerui ler. Numel lui e Cristos. Lerui ler Sus, boieri nu mai dormiți! Sus, boieri, nu mai dormiți, Că nu-i vremea să dormiți, Colindăm, Doamne, colind*. Vremea e să vă sculați, Casa să vă măturați Și masa să vă-ncărcați Și ședeți de privegheați. C-așteptăm pe Domnul sfânt, Ca să vie pe pământ Că e fiul cerului Și Domnul pământului. În seara Ajunului Vin fiii Crăciunului, Căte patru, căte șapte, Ca să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]