6,626 matches
-
noastre, se manifestă ca o forță de ocupație. Ostilitatea vădită a Rusiei față de România independentă, scăderea puterii Franței (învinsă în războiul cu Prusia din 1870-1871), ridicarea Germaniei la rangul de mare putere europeană permit lui Carol I să-și materializeze simpatia față de țara de origine, prin încheierea unui tratat de alianță cu aceasta. Tratatul stipulează ca părțile semnatare să-și acorde ajutor reciproc în cazul în care ar fi atacate de o terță putere. Prin încheierea tratatului, "România a ieșit din
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
zonei de sud fac zadarnice veleitățile de independență față de Germania. La 13 decembrie 1940, Laval este eliminat printr-o lovitură de stat de inspirație naționalistă și înlocuit cu fostul președinte al Consiliului, Piere-Etienne Flandin. Dar acesta din urmă, suspectat de simpatie pentru Anglia, trebuie imediat să cedeze locul amiralului Darlan, care devine vice-președinte al Consiliului și ministru al Afacerilor străine. Pentru a liniști Germania, el semnează, la 27 mai 1941, protocolurile de la Paris care pun bazele franceze din Mediterana la dispoziția
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
viitorul să vie În formă idealizată, adică În forma creată de mintea sa, pe baza anticipațiilor conștiinței. Datorită acestor anticipații, omul Își reprezintă „devenirea” așa cum o dorește să fie, deci mai bună și mai frumoasă. De aceea, o așteaptă cu simpatie determinată de ideal. Dar omul nu se mulțumește să-și privească viitorul cu simpatia idealului, ci pune În joc și voința pentru realizarea devenirii idealizate. De abia atunci evoluția devine progres, așa Încât progresul În societatea umană este o forță umană
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
baza anticipațiilor conștiinței. Datorită acestor anticipații, omul Își reprezintă „devenirea” așa cum o dorește să fie, deci mai bună și mai frumoasă. De aceea, o așteaptă cu simpatie determinată de ideal. Dar omul nu se mulțumește să-și privească viitorul cu simpatia idealului, ci pune În joc și voința pentru realizarea devenirii idealizate. De abia atunci evoluția devine progres, așa Încât progresul În societatea umană este o forță umană, nu o forță a naturii, nu o lege a lucrurilor independente de noi. Progresul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
viitorul să vie În formă idealizată, adică În forma creată de mintea sa, pe baza anticipațiilor conștiinței. Datorită acestor anticipații, omul Își reprezintă „devenirea” așa cum o dorește să fie, deci mai bună și mai frumoasă. De aceea, o așteaptă cu simpatie determinată de ideal. Dar omul nu se mulțumește să-și privească viitorul cu simpatia idealului, ci pune În joc și voința pentru realizarea devenirii idealizate. De abia atunci evoluția devine progres, așa Încât progresul În societatea umană este o forță umană
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
baza anticipațiilor conștiinței. Datorită acestor anticipații, omul Își reprezintă „devenirea” așa cum o dorește să fie, deci mai bună și mai frumoasă. De aceea, o așteaptă cu simpatie determinată de ideal. Dar omul nu se mulțumește să-și privească viitorul cu simpatia idealului, ci pune În joc și voința pentru realizarea devenirii idealizate. De abia atunci evoluția devine progres, așa Încât progresul În societatea umană este o forță umană, nu o forță a naturii, nu o lege a lucrurilor independente de noi. Progresul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
în "orator". Discursul are tendința de a deveni o adresare de la individ la individ. Prin urmare, apariția la televizor va provoca o nouă transformare a adresării politice: va reduce importanța expunerilor de idei în avantajul dezbaterilor în care trebuie suscitată simpatia telespectatorilor. Nu se poate spune, deci, că aceste tipuri diferite de mass-media au de-a face cu același gen discursiv: modificările aduse condițiilor "materiale" ale comunicării politice au schimbat atît "conținuturile", cît și modul de exprimare, natura însăși a ceea ce
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de o ipoteză metafizică și o numește ca atare. Declarația aceasta o luăm așa cum e făcută de autor. Ipotezele nu sunt mai mult decât ipoteze și atâta vreme cât lipsește putința de a le verifica, ai toată libertatea să le îmbrățișezi cu simpatie ori să le respingi, fără să fie nevoie de argumentări speciale. Ca să înțelegem mai bine lucrurile, trebuie să spunem că stilul nu e totuna cu inspirația. Pe câtă vreme Jung dă importanță inspirației, care n-ar fi altceva decât izbucnirea la suprafață
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
școlară; - școala, ca organizație socială, este, în același timp un sistem formal și informal. Este formal deoarece prescrie reguli, norme, controlează și sancționează conduitele individuale prin raportare la aceste norme. În acest cadru formal de dezvoltă relații interpersonale informale precum simpatie, antipatie, prețuire, dispreț, alegere, respingere între elevi, între elevi și profesori sau între profesori; - relațiile dintre nivelurile ierarhice, dar și dintre membrii oricărei organizații sociale, deci și ai școlii, nu pot fi menținute fără o comunicare eficientă. La nivelul școlii
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
poate mai mult decât în celelalte, cunoștințele și aptitudinile psihosociale sunt la fel de importante ca cele de specialitate. Personalitatea profesorului are o influență mai mare asupra elevilor decât cunoștințele predate de el. Persoana profesorului emană respect și teamă, afecțiune și adorație, simpatie sau antipatie atât prin ceea ce spune, dar mai ales prin felul cum spune, prin atitudini și comportament, prin idile pe care le transmite. Profesorul nu este atotștiutor, depozitarul adevărului, supraveghetorul care verifică însușirea corectă a cunoștințelor și menține ordinea în timpul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
elevilor, de acordarea sancțiunilor negative, de inducerea unui comportament conformist. Educatorul este preocupat de crearea în clasă a unui climat de securitate, de încredere, de încurajarea succeselor individuale, de stimularea cooperării între elevi, de încurajarea inițiativei, ceea ce duce la creșterea simpatiei profesor - elevi indiferent de disciplina. Înainte de a transmite cunoștințe cognitive, profesorul transmite valori morale și asistă la însușirea acestora de către elevi. Funcția de educator a profesorului este aceea de a trezi virtuți, de a forma caractere. A educa înseamnă a
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
empatia este unul din elementele care stau la baza performanțelor sale didactice. Un profesor care se transpune în rolul elevului și va înțelege nevoile, particularitățile acestuia și va acționa astfel încât să contribuie la constituirea autonomiei acestuia, câștigând în același timp simpatia elevilor. O altă dimensiune a relațiilor de comunicare este persuasiunea. Aceasta este un proces de influențare a atitudinii partenerului, înțeleasă drept calitate a mesajului, intenție sau latură eminamente afectivă a comunicării. Persuasiunea presupune un înalt rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ci a favoriza exprimarea unor puncte de vedere complementare (S. Marcus, 1999, p. 113). Adesea însă, componenta afectivă a conduitei profesorului exercită o influență mai mare asupra universului mental al elevilor decât cea intelectuală. Numeroase studii au analizat relația de simpatie și de solidaritate dintre profesor și elevi, folosirea umorului, a puterii de persuasiune, comportamentul prietenos al profesorului, abilitatea de a-și modifica propriul comportament. În încheiere se poate spune că relația de comunicare ce se stabilește între profesor și elev
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și membrii colectivului de învățătură sau de muncă. Este suficient să arătăm că în condițiile existenței unei atmosfere favorabile de cooperare determinată de relații preferențiale motivate multilateral și variat, de la formele cele mai simple de manifestare ale vieții afective - ca simpatie, până la cele ale cunoașterii profunde, indivizii malformați se pot desfășura la nivelul maxim al potențialității psihologice și se perfecționează caracterial sub influența unei asemenea atmosfere. Este desigur dificil și pretențios ca în colectivele în care există asemenea indivizi să nu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în anumite cercuri intelectuale, se demonetizase până la sfârșitul deceniului; reprezentanții acestuia au revenit în viața politică maghiară, sau s-au retras în viața culturală. La începutul anilor treizeci, în cadrul comunității maghiare din România au existat opțiuni politice, care priveau cu simpatie manifestările totalitare italiene și germane, iar în retorica politică și-a făcut apariția antisemitismul. Curentul de opinie pornit din jurul partidului maghiar era reprezentat, în primul rând, de deputatul Paál Árpád, politician burghez aparținând radicalismului timpuriu, și de ziarul său, care
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
demersul său, șeful guvernului maghiar nu se afla, de fapt, pe un drum greșit. Evidențiase reținerea guvernului pe care îl conducea față de principiul etnic (denumit, în limba germană, în textul original, printr-un un artificiu retoric, Volkstumsgedanke, pentru a atrage simpatia cititorilor occidentali). Califica apoi drept greșeală punerea celor "aproape două milioane de maghiari sub autoritatea a trei milioane de români". În cele din urmă, se referea și la nerevendicarea tuturor celor pierdute, dar ținea la recâștigarea Țării Secuilor, nemulțumindu-se doar
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Béla, funcționa și o "gardă mobilă," ai cărei membri nu îndeplineau doar sarcina păstrării și întreținerii ordinii, ci executau și percheziții în case, rețineau elemente suspectate de spionaj, iar, la un moment dat, au organizat chiar și o demonstrație de simpatie în fața consulatului german din Cluj. Au fost ocazii în care membrii gărzii civile s-au confruntat cu jandarmeria sau cu armata română, ieșite și ele în stradă, acțiuni care deseori s-au întors împotriva populației civile. De o publicitate mai
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de valoroasă de internet fortepan.hu, a apărut o fotografie în care un rabin evreu întâmpina trupele ungare, mulți au bănuit că era vorba de un fals. Dar fotografia pare să fie adevărată: populația evreiască a primit în general cu simpatie trupele armatei ungare; mai mult, au fost unii care s-au refugiat din sudul Transilvaniei, deoarece, odată cu ascensiunea la putere a Gărzii de Fier, situația comunităților evreiești părea să se deterioreze sub administrația românească. De pildă, în Odorheiul-Secuiesc pe ostașii
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cotidian la Oradea, două la Cluj). Până la urmă, singurul ziar românesc care apărea sub administrația ungară a fost Tribuna Ardealului. Și-au încetat apariția și destule cotidiane și săptămânale ungurești, în primul rând cele de stânga, din cauza articolelor care vădeau simpatie față de guvernul român (ori erau finanțate tocmai de acesta), chiar dacă era vorba de unicul cotidian maghiar din zonă (de pildă cazul ziarului Máramarosi Hírlap - Știri Maramureșene). La Oradea, patru, la Cluj, trei, la Satu-Mare două cotidiane politice de limbă maghiară
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
informații s-au centrat pe agresiuni împotriva naționalităților, nu se știe în ce măsură ele au atins și populația maghiară. Rememorările laudă în special activitatea de menținere a ordinii de către jandarmerie. De pildă, poetul Kányádi Sándor, care nu poate fi acuzat de simpatie față de epoca horthystă, își amintește de anii tinereții sale petrecute în Porumbenii Mari (Nagygalambfalva) și de jandarmii din comună, în felul următor: "Pe jandarmi îi respecta toată lumea. În sate era ordine. Chiar penele de cocoș de la chipiu îndemnau la respect
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cu modul românesc de a fi, și în general fiind de părere că cei din Transilvania au preluat multe obiceiuri "balcanice" rele în epoca de sub stăpânirea românească. Asemenea lucruri erau pronunțate/ scrise chiar de ungurii din țara mamă, care manifestau simpatie față de Transilvania, cum a fost de pildă cazul lui Horváth Elek, șeful reprezentanței OMIH de la Cluj ("Oficiul Național Ungar pentru Turism"/ Országos Magyar Idegenforgalmi Hivatal). În noiembrie 1943, funcționarul trăsese la răspundere un salariat pentru o acțiune de control prin
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Veress mobilizase Corpul de armată IX din Cluj și era gata să întâmpine cu arma în mână trupele germane. În cele din urmă a fost oprit de ordine primite de sus. În mare parte, populația maghiară i-a primit cu simpatie sau cu indiferență pe germani. Șeful OMIH, Horváth Elek, le-a împărțit broșuri turistice; după război unii își aminteau, cu plăcere, cum soldații germani jucau fotbal cu copiii, pe străzile Clujului. După martie 1944, viața de zi cu zi a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Sârba”, „Hora”, „Ca la Breaza”, „Pandelașul”, „Ciobănașul”, etc. Exista o ordine strictă în care se desfășurau primele cinci jocuri. Primul era „Brâulețul”. Îl începeau băieții, prinși în cerc, ținând mâinile unii pe umerii celorlalți. În dreapta lor se prindeau fetele în funcție de simpatii. Era un joc dificil, pentru că mulți nu-l puteau deprinde. De aceea avea strigături adecvate: „Hai la Brâuleț, băieți, Care vreți, care puteți, Care nu, mai rămâneți, Ca purceii la coteț.” Se mai striga: „Brâulețul pe călcâi Ca moara pe
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pus asupra influenței liberale asupra Bisericii Ortodoxe poate părea extrem de dur și necruțător. Privind din perspectiva contextului istoric românesc interbelic, când partidul de guvernământ recte, partidul liberal, care a fost, de multe ori, la actul de conducere încerca să câștige simpatia chiriarhilor, prin cooptarea lor în mediul politic și, implicit, prin anexarea Bisericii la acțiunea politică, afirmațiile filosofului român sunt perfect îndreptățite, mai ales că acest pericol al intruziunii politicului în viața bisericească devenise o practică curenta și extrem de păguboasă. Prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Aici numai, la aceste extreme, se plasează invențiunea și accentul veridic. Căci unitatea și numerile foarte mari sînt călăuzite singure de legile regești. O poezie a colectivității medii, o poezie socială sau de școală literară turbură inutil acordul imemoriabil, geologica simpatie dintre piscuri și văi". Prin autorul Aurului sterp reafirmă propria viziune în care se cuprinde și propria poezie, care înseamnă dezvoltarea unui sistem nou de axiome în posibilitățile liricii noastre. În primul număr din revista "Pan" (1-15 martie 1941) publică
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]