5,222 matches
-
͡s] > [s], [d͡z] > [z], [t͡ʃ] > [ʃ] și [d͡ʒ] > [ʒ]. Structura gramaticală a francezei vechi se caracterizează, în ceea ce privește substantivul, adjectivul, pronumele și determinanții, printr-o declinare cu două cazuri, cazul subiect (CS), pentru funcțiile sintactice de subiect, nume predicativ, atribut adjectival și apoziția subiectului, și cazul regim (CR) pentru celelalte funcții, dar numai la masculin. Substantivele și adjectivele sunt repartizate în trei declinări. Exemple: La sfârșitul perioadei, în secolul al XIV-lea, declinarea dispare cu
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
devenit existența unei „formule” care consta în întrebuințarea unui grup de cuvinte în condiții metrice identice pentru a exprimaa un set de idei esențiale date. Această formulă conținea structuri stereotipe, pasate de la o generație la alta, tipare sonore, morfologice și sintactice, și o gamă limitată de teme și motive utilizate în așa fel încât farmecul acestor poezii nu consta în inovație stilistică sau tematică, ci în inovația formală adusă de fiecare poet în parte, care trebuia să poată reda aceleași teme
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
pot referi atât la ființe cât și la lucruri, iar cât se referă la cantitatea obiectelor. Fiecare dintre pronumele relative poate introduce atât propoziții în relație cu un substantiv (propoziții atributive), cât și propoziții în relație cu un verb. Funcția sintactica a pronumelui relativ care introduce o propoziție atributiva se poate recunoaște ușor înlocuind pronumele cu substantivul din regenta al carui loc îl ține, la cazul pronumelui: - subiect: Am apreciat elevă 1/ care se pregătește temeinic.2/ - nume predicativ: Nu știam
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
ale) se acordă în gen și număr cu substantivul determinat din propoziția subordonată aflat la dreapta (ramuri). Însoțind un substantiv, pronumele relative care, ce, cât, câtă, câți, câte se acordă cu acestă în gen, număr și caz și au funcție sintactica de atribut adjectival: A cumpărat 1/ care carte i-a plăcut.2/ Am aflat 1/ ce elev întârzie." 2/ Ei au luat 1/ câte flori au dorit.2/ Model de analiză „Acum Vitoria se abătea iarăși într-o țară cu
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
cu nume de sate și munți pe care nu le mai auzise. A făcut popasul obișnuit într-un sat căruia îi zice Sabasa..." pe care = pronume relativ, simplu, genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ, precedat de propoziția simplă „pe", funcție sintactica de complement direct, căruia = pronume relativ, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul dativ, funcție sintactica de complement indirect. „În casa bunicilor am simțit nevoia să notez ceea ce era chiar sub ochii mei." ceea ce = pronume relativ compus, forma neutră, numărul singular
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
obișnuit într-un sat căruia îi zice Sabasa..." pe care = pronume relativ, simplu, genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ, precedat de propoziția simplă „pe", funcție sintactica de complement direct, căruia = pronume relativ, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul dativ, funcție sintactica de complement indirect. „În casa bunicilor am simțit nevoia să notez ceea ce era chiar sub ochii mei." ceea ce = pronume relativ compus, forma neutră, numărul singular, cazul nominativ, funcție sinatctica de subiect. Observație: Ceea ce este un pronume relativ compus cu sens
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
sens neutru, când se referă la un fapt, la o situație anterioară : Vom discuta 1/ ceea ce ai propus.2/ Vedeam 1/ cât adevăr, câtă culoare se găsesc aici.2/ cât = adjectiv pronominal relativ, genul neutru, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactica de atribut adjectival. câtă = adjectiv pronominal relativ, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactica de atribut adjectival.
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
ceea ce ai propus.2/ Vedeam 1/ cât adevăr, câtă culoare se găsesc aici.2/ cât = adjectiv pronominal relativ, genul neutru, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactica de atribut adjectival. câtă = adjectiv pronominal relativ, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactica de atribut adjectival.
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
a des enfants dans la cour" „Sunt (niște) copii în curte”, " Ton enfant est un garçon ou une fille ?" „Copilul tău este băiat sau față?”. Articolul nehotărât plural ("des") se omite dacă substantivul determinat în mod nehotărât are o functie sintactica în care este folosit cu prepoziția "de": Acest articol este folosit cu substantive nenumărabile, concrete sau abstracte, la singular, atunci când în română asemenea substantive sunt nearticulate. În cazul celor concrete, în română corespunde uneori cu "niște", folosit facultativ. Exemple: "Elle
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
numite pronume adverbiale. Sunt două asemenea pronume, "y" și "en". Al doilea este omonim cu prepoziția "en". Sunt cuvinte cel mai adesea neaccentuate, în afară de cazul când sunt subordonate unui verb la imperativ, forma pozitivă. Pronumele "y" poate avea două funcții sintactice. Complement circumstanțial de loc. În această calitate poate înlocui un grup nominal cu orice prepoziție, în afară de "de". Exemple: Complement indirect. În această calitate, "y" poate înlocui mai multe construcții, cu limitarea că în ele trebuie să fie prezentă prepoziția "à
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
accentul pe specificitățile structurii propoziției și frazei franceze în raport cu cea din limba română. Într-o unitate lingvistică mai mică decât propoziția, dar mai mare decât un cuvânt, adică într-o sintagma sau grup de cuvinte între care există o relație sintactica, dacă acesta este un grup substantival, caracteristic pentru limba franceză este faptul că în acestă poate fi folosit un singur determinant abstract dintre articole (nehotărât, hotărât, partitiv) sau dintre adjectivele posesiv, demonstrativ și interogativ. Numai determinantul numeral și anumite adjective
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de asemenea o chestiune complexă cea a locului atributului adjectival față de substantiv și a atributelor subordonate unui același substantiv față de acesta, și al unui atribut față de celălalt/celelalte. În ceea ce privește propoziția, nu sunt diferențe esențiale între franceză și română în analiza sintactica, deși sunt diferențe de interpretare a părților de propoziție între gramaticile celor două limbi. În schimb sunt diferențe esențiale în procedeele (topica, prozodie, construcții) prin care se exprimă rolul de tema și de remă al diferitelor părți ale propoziției și
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
sensul „care?”, „ce?”, deci țintind numai identificarea (vezi mai sus întrebarea referitoare la numele predicativ inanimat, cănd subiectul întrebării este exprimat prin substantiv). Cuvântul interogativ care cere numai identificarea este pronumele "lequel/laquelle/lesquels/lequelles" care poate avea aceleași funcții sintactice că pronumele în general, iar întrebarea pe care o introduce poate avea și ea mai multe variante. Exemple: Întrebarea referitoare la cantitate este introdusă prin cuvântul "combien" „cât, -ta, -ți, -te”, considerat adverb. Cand funcționează că pronume interogativ, sintactic poate
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
funcții sintactice că pronumele în general, iar întrebarea pe care o introduce poate avea și ea mai multe variante. Exemple: Întrebarea referitoare la cantitate este introdusă prin cuvântul "combien" „cât, -ta, -ți, -te”, considerat adverb. Cand funcționează că pronume interogativ, sintactic poate fi: "Combien + de" funcționează că determinant interogativ. Grupul substantival pe care il formează cu substantivul pe care il precede poate avea toate funcțiile pe care le are pronumele. Exemple: Propoziția negativă canonica se construiește cu două cuvinte de negație
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
ignorat în ortografie, așa cum este cazul în limba engleză, cu excepția distincției între ""o"" și ""o"" (sandhi, cu toate acestea, reflectă sistemul de scriere atât în sanscrită cât și în multe alte limbi indiene, precum și în italiană și în cazul cuvintelor sintactic lexicalizate). În fonologia japoneză, sandhi este expus în primul rând în "rendaku" (mutație a consoanei în unele contexte) și în conversia caracterului つ sau く (TSU, ku), (sokuon っ), ambele sunt reflectate în ortografie - într-adevăr, っ simbolul este derivat
Sandhi () [Corola-website/Science/332725_a_334054]
-
este derivat din つ, și exprimarea este indicată prin adăugarea a două puncte ca か / が (連声) "ka", "ga", ceea ce face relația clară. Efectele sandhi externe pot deveni uneori morfologizate, de exemplu, se aplică numai în anumite medii morfologice și sintactice (de exemplu, Tamil ) și, în timp, se transformă în mutații consonantice. Cele mai multe limbi tonale au un ton sandhi, în care tonurile de cuvinte alterează în conformitate cu regulile prestabilite. Un exemplu este comportamentul celui de-al treilea ton în chineza mandarină. Atunci când
Sandhi () [Corola-website/Science/332725_a_334054]
-
propoziție (respectiv frază) de sine stătătoare din punct de vedere gramatical sau fac parte din aceeași propoziție sau frază ca și grupul sintactical cărui înțeles îl explică. Cuprinsul parantezei e despărțit prin punct (semnul întrebării, semnul exclamării) atât de grupul sintactic anterior, cât și de cel care urmează. Punctul (semnul întrebării, al exclamării) al doilea se pune înaintea ultimei paranteze. Parantezele drepte se folosesc cu scopul de a închide un adaos făcut de noi într-un text citat. Ele ajută la
Paranteză () [Corola-website/Science/333288_a_334617]
-
a este o formă vocalizată de comunicare umană. Se bazează pe combinarea sintactică, lexicală și a diverse nume proprii din vocabularul complex (de obicei peste 10.000 de cuvinte diferite) al oricăreia din limbile moderne. Fiecare cuvânt vorbit este creat printr-o combinație fonetică a unui număr limitat de vocale și consoane, ca
Vorbire () [Corola-website/Science/334722_a_336051]
-
extras fragmentul dat 3. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența bluza tradițională românească se bucură de popularitate în lumea întreagă și a devenit un obiect vestimentar aproape obligatoriu în garderba româncelor. 4. Preizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: patru decenii mai târziu, ia românească a fost sursa de inspirație pentru una dintre colecțiile semnate de YVes Saint Laurent sursa: adevarul.ro ------------------------- EVALUARE NAȚIONALĂ 2015. Examenele vor începe la ora 9.00, însă elevii
EVALUARE NAȚIONALĂ 2015. Subiecte la română clasa a VIII-a. Ce s-a dat anul trecut by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101977_a_103269]
-
referință numai la păgânii idolatri. Opera capitala a lui Hameiri este comentariul său la Talmud, intitulat Beit Habehirá (Casă alegerii). El acoperă trei secțiuni ale Talmudului: „Moed”, „Nashim” și „Nezikin”, precum și câteva tractate. Hameiri a scris într-o ebraica neo-mișnaică, sintactic apropiată de ebraica modernă. Spre deosebire de comentariile tradiționale, Beit Habehira se prezintă ,ca și Talmudul însuși, ca o expunere a Mishnei urmată de discuții. În aceste discuții el evita aspectul dialectic și prezintă concluziile și deciziile autorităților din generațiile precedente (citate
Menahem Hameiri () [Corola-website/Science/336781_a_338110]
-
a făcut studiile la doctorat. În anii 1993-1994 a făcut un stagiu de perfecționare la Institutul de Lingvistică „I. Iordan și Al. Rosetti” din București al Academiei Române, lucrând pe atunci în echipa condusă de M. Avram, la proiectul unui "Dicționar sintactic al verbelor limbii române". Colaborare la proiectul "Limba - mijloc de integrare socială" (PNUD), 2002-2004. Activează în calitate de cercetător principal la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei (din 2000). Lucrează în domeniul gramaticii limbii române. Între anii 2002-2004 a
Elena Constantinovici () [Corola-website/Science/335915_a_337244]
-
faptul că distinșii cenzori aveau o idee precisă despre postmodernism. Puțin probabil. Pe de altă parte, în peisajul autohton, formula românescă era periculos de nouă. Proza cursivă, aparent diseminată în fraze de inspirație joyceană (din punct de vedere al structurii sintactice, cel puțin) a derutat poate acești cititori neavizați, lăsându-i cu suspiciunea unei chichițe politice disimulate. Chiar abandonându-mi distinșii predecesori în ale criticii, e de necontestat că structura romanului e de o înspăimântătoare originalitate. Forțând o comparație, s-ar
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]