6,537 matches
-
și ele etc. etc., ca să nu mai vorbim de pagubele a căror valoare totală a rămas necunoscută, reprezentând jafurile Armatei Roșii pe teritoriul României „aliate”, atât în perioada 23 august - 12 septembrie 1944, cât și ulterior. După cum se constată ușor, socotelile „datoriilor globale reciproce”, făcute de partea rusă, plecau de la niște neadevăruri și omisiuni flagrante. Orice discuție româno-rusă obiectivă, cu finalitate de înțelegere reciprocă, referitoare la aceste chestiuni a fost imposibilă. Păstrând proporțiile, aceste discuții din cadrul Comisiei Mixte au repetat ceea ce
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Biserica Rusă susținea această campanie. Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, supus uneltirilor și presiunilor otomane, încheie cunoscutul tratat cu Petru I. Documentul dovedește tendința Rusiei de a deveni „protectoarea” oficială a Moldovei. Câteva prevederi sunt edificatoare: întreținerea unei armate moldovene pe socoteala țarului, cetățile moldovene să fie ocupate de soldați ruși până la „întemeierea oștirii moldoveneșeti” (art. 8). Dezastrul de la Stănilești, pe Prut, și pacea semnată la 21 iulie 1711 la Huși, păreau să amâne pentrru o vreme planurile lui Petru I. Relațiile
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aș dori ca, cu orice preț, lucrările noastre să se sfârșească cu o înțelegere, iată ce vă propun: să scoatem din programul viitoarei conferințe Basarabia și minoritățile și ca [o] compensație să consimțiți a nu se trece nici aceea a socotelilor dintre noi. Cu chipul acesta am putea explica maselor — tot bietele mase — că aceste chestiuni au rămas în suspensie“. —„Dacă am priceput bine ne propuneți o târguială. Doriți să faceți din Basarabia o monedă de schimb, să renunțați la dânsa
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
putea explica maselor — tot bietele mase — că aceste chestiuni au rămas în suspensie“. —„Dacă am priceput bine ne propuneți o târguială. Doriți să faceți din Basarabia o monedă de schimb, să renunțați la dânsa, dar să scăpați și de darea socotelilor ?" —„Da, așa este, a zis Karahan, această chestiune a socotelilor este din cele mai plicticoase, ea ne-a ținut în loc vreo șase luni când am tratat cu polonezii și probabil că ne-ar lua tot atâta dacă am trata-o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
rămas în suspensie“. —„Dacă am priceput bine ne propuneți o târguială. Doriți să faceți din Basarabia o monedă de schimb, să renunțați la dânsa, dar să scăpați și de darea socotelilor ?" —„Da, așa este, a zis Karahan, această chestiune a socotelilor este din cele mai plicticoase, ea ne-a ținut în loc vreo șase luni când am tratat cu polonezii și probabil că ne-ar lua tot atâta dacă am trata-o cu D-voastră. Cum dorința noastră este să sfârșim cât
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
plicticoase, ea ne-a ținut în loc vreo șase luni când am tratat cu polonezii și probabil că ne-ar lua tot atâta dacă am trata-o cu D-voastră. Cum dorința noastră este să sfârșim cât mai degrabă, dacă suprimăm socotelile, cădem de acord cu ușurință asupra celorlalte puncte, în 15 zile. D-ta și cu mine semnăm acordul, fără să mai avem nevoie de o altă conferință ulterioară, și reluăm relațiunile diplomatice". Ceea ce nu a spus, dar se înțelegea din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
era: ce să ne mai trudim cu facerea compturilor când știți tot așa de bine ca și noi că nu vă vom da o rublă oricât de fundate v-ar fi pretențiile. (subl.ns.). —„Mă rog, prin renunțarea la facerea socotelilor, înțelegeți să renunțăm și la Tezaurul nostru, și la despăgubirile ce ne revin pentru devastarea Legațiunei din Petrograd ? Știți, cred, că Tezaurul era un depozit făcut de guvern la guvern și, ca atare, sacru, că toate legile vă obligă să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
găsim în fața a două teze diametral opuse: a D-voastră, care are ca scop reluarea cât mai repede posibil a relațiunilor și regularea dificultăților dintre noi, pe urmă; și a noastră, cari zicem: să regulăm întâi ce avem de regulat, socotelile, despăgubirile, Tezaurul, restituirea românilor ce dețineți fară nici un rost, și pe urmă, dacă ne vom convinge că vă țineți de cuvânt, vom relua și relațiunile diplomatice. Cum deci aceste două teze par ireconciliabile, cum de altă parte nu pot consimți
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
rusesc, recunoscut de Marile Puteri, ar voi să ridice chestiunea, el se va găsi în drept în fața unui act deplin al dreptului internațional". Chestiunea decontărilor reciproce să fie înscrisă în progran astfel „încât să fie bine înțeles că între aceste socoteli România pune în prima linie restituirea depozitelor de la Moscova, care, în cea mai mare parte, nu sânt averea statului, ci avere particulară”. În formularea punctelor de program al Conferinței să intre și „menținerea cererii noastre de restituire a depozitului de la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în cea mai mare parte, nu sânt averea statului, ci avere particulară”. În formularea punctelor de program al Conferinței să intre și „menținerea cererii noastre de restituire a depozitului de la Moscova, așa-zisul Tezaur". Deoarece Karakhan a cuprins în chestiunea socotelilor reciproce și aceea Tezaurului, dl. Filality a întrerupt negocierile cu delegatul rus. Cu ocazia Conferinței de la Lausanne, dl. Diamandy a avut, la 12 decembrie 1922, cu Cicerin o întrevedere la care delegatul rus a oferit un aranjament general pe baza
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de spital psihiatric (poate și literar) să mai rămâi acolo. N-am făcut chiar atâta militantism optzecist încât să-mi fie greu să mă retrag. Fiind un marginal, perspectiva mea n-a fost una de tabără. Cred că, la o socoteală, am făcut parte dreaptă, egală, fiecărei generații. O generație, după părerea mea, e ca o crisalidă de fluture care autodistrugându-se... rămâne. Un fel de "la moartea generației '80 nu plânge nimeni". Ce rămâne după "decesul" generației noastre? Optzecismul merită, într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fiu mai atent, mai aproape de o familie așa cum a fost cea pe care am pierdut-o, a cărei absență din viața mea o regret. Și dacă ar fi să se repete întocmai, tot cu Mariana aș dori să-mi închei socotelile de pe acest tărâm. Ce e Botoșaniul pentru tine, un țărm sau un mod de eșuare? Când crezi că e pământ ferm, când crezi că e nisip alunecos? Te rog să argumentezi și într-un caz și în altul...! De ce o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prea vorbăreț, cum nu-mi petrec prea mult timp cu semenii, nu mă simt în pericolul de a emite adevăruri care să devină minciuni. Poate, știu și eu, mă mint în fiecare clipă pe mine. Dar asta este o altă socoteală. Iată, cred că deja ți-am răspuns printr-o minciună, în sensul teoriei despre minciuna ca literatură emisă de Llosa în celebra lui carte, și anume că nu mint sau că, fără să mă îndoiesc vreo clipă, spun tot timpul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sexual. Deși... să ne gândim o țâră la cetățeanul căruia i se aduce la cunoștință o inginerie bancară tocmai când e pe punctul de a-și încăleca, întru îndeplinirea obligațiilor conjugale, jumătatea legiuită (ca amantă nu i-o punem la socoteală)! Dezerecția ce va urma, sau doar ejaculațiunea precoce, o să ia pentru dumnealui proporții catastrofale cât greva generală, seceta, alunecările de teren ori creșterea ratei șomajului în industria siderurgică, de unde naivul impuls de a culpabiliza gașca politiciană pentru toate celea. Mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
curge" îmi venea greu să-l învăț "pe dinafară". Am început să "gângui" strofele (ca mai târziu și tabla înmulțirii), pe urmă am început să bat tactul la fiecare vers, încercam să număr "tacturile", dar orice făceam nu-mi ieșea socoteala. Atunci m-am pus eu să corectez versurile, mai adăugând un cuvânt, mai scoțând altul și așa, chinuindu-l pe fratele meu, am reușit să fac versului o "proteză". Nu mai șchiopăta, dar a doua zi la școală învățătoarea (soția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
am luat premiul I pe țară, iar al doilea mi-a publicat traducerea celor mai frumoase balade germane. Ce a rămas după? Nimic! Marin Preda în 1969 iar Tăutu în 1970. Mai publicasem în "Luminița", dar nu se pune la socoteală fiindcă fără Tudor Arghezi n-aș fi ajuns nici acolo. Până în 1976 nu aveam alte șanse decât să mă iau în gură cu Darie Magheru, să mă las jignit de Eugen Jebeleanu, să-mi citesc poeziile în cenaclul "Astra", să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
talent fără sinceritate!? Nu cred. Voi paria totdeauna pe poezia bună. Există de când lumea literaturii două feluri de poezie: poezie bună și poezie proastă. Ultima nu există. Tinerii să-și valorifice talentul prin efort, studiu și scris. Altfel, la vremea socotelii, vor păți ca în parabola talanților nu vor avea ce arăta stăpânului ce le-a dat harul. Spunea bine cineva: "Decât să mergi în junglă, să vânezi lei, e mult mai aventuros să rămâi în mijlocul orașului și să scrii o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
văd ei în mine, de fapt, un autor ratat sau un personaj mediocru din literatura română. E groaznic, azi criticii literari se cred infailibili cu gusturile lor estetice și judecățile aruncate cinic pe piață, fără scrupule (nu mai pun la socoteală aroganța criticilor tineri, "fără operă", aroganță care a ajuns deja o regulă). Că prost scriu numai cei pe care ei îi citesc, nu criticii înșiși. Nu întâmplător am ajuns să anunț că vreau să mă retrag din literatură cât mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sistem, m-a făcut să plec fără regret, de altfel, simțeam că mă îngrop de viu) și m-am întors în lumea literară, redactor-șef la revista lupilor optzeciști (ales în lipsă), Contrapunct, plecând din Focșani. Nu mai pun la socoteală că în timpul Revoluției am scris pe furiș versuri pe biroul luxos al fostei primei-secretare PCR a județului, Niculina Moraru (care pe 22 decembrie 1989 s-a ascuns în munți; mi s-a predat la un moment dat, printr-o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
îngroapă de viu umorile, invidia, răutatea. Recunosc, eu sunt dintre cei care stau pe graniță, mă simt nu o dată un intrus în literatura română, un cabotin, un veleitar, un impostor în literatura pe care o scriu (nu mai pun la socoteală dușmăniile, jignirile publice, reaua-credință dusă la extrem, acuzarea că sunt supraevaluat, sau fără talent, sau mediocru), motiv să mă gândesc la ratare, că sunt un ratat dar mă agăț iar de faptul că am avut noroc, de-a lungul vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
gazde, am știut că nimic nu e al meu, nu mă pot atașa de nimic, nu am putut ține legături statornice de rudenie, sunt un străin în propria mea viață și în propria mea țară. Acum, când miam cam încheiat socotelile cu Bucureștiul, aș vrea să mă întorc în Maramureș, dar voi fi și acolo cu siguranță mai străin decât sunt acum în București, sau oriunde în lume. Doar lumea spiritului și Împărăția Cerului sunt singurele refugii din viața mea unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Pământul a tremurat Zidu-n templu s-a crăpat! Iar la natura s-ontristat. Astăzi lumea e grăbită Nu le pasă ce se-ntâmplă Dacă mergi pe stadion Acolo e mult popor. Cu grămada se duc toți Că-i Duminică sau post, Socoteală nu țin rost Mic cu mare sau bătrân Acolo-și găsesc hatâr Unde vă duce-ți măi frați Ce sunteți Întunecați? Încotro alergăm Unde ne Îndreptăm? Liturghia am lăsat, De porunci Noi am uitat, Și cu toții alergăm În afaceri ne
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
însoțeau convoaiele curții domnești și pe ale armatei. În secolul al XV-lea, apar în documente mai mulți negustori din Huși: un Dragușan, un Simon, care duceau vite din părțile Prutului la Brașov, prin Brețcu. În 1503, sunt trecuți în socotelile Brașovului 94 de negustori moldoveni, din care numai unul era din Huși. Folosindu-se de prevederile dreptului medieval, numeroși domnitori au făcut danii din hotarele târgului unor boieri, biserici sau mănăstiri, mai ales episcopiei locale, ceea ce în timp a condus
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cronicarul Ion Neculce, credincios al lui Dimitrie Cantemir, arată că armata rusă avea un efectiv de 30.000 soldați, 8.000 cazaci, fiind dotată cu 52 „pusci mari”. Nicolae Iorga credea că au participat și 6.000 de moldoveni „după socoteala sigură a lui Neculce, care era hatman”. Împotriva acestor armate luptau 400.000 turci (!), fără tătari, înzestrați cu 400 tunuri („pusci”). După datele prezentate de un prizonier turc (cum afirmă Ion Neculce), armata otomană dispunea de 120.000 ieniceri, 250
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
luptă. Dacă adăugăm și lipsa unor informații despre puterea inamicului, atunci susținem aprecierea lui Nicolae Iorga: „Niciodată o mare expediție n-a fost mai deplorabil condusă. Nicolae Costin îl acuza pe Dimitrie Cantemir: „Acestu bine au agonesit țărîi Dumitrașco-Vodă, cu socoteala lui cea grabnică, de nu se va îndrepta mai în veci”, căci țara era în pericol să devină pașalâc. Ion Neculce îl considera vinovat de înfrângere pe Constantin Brâncoveanu, care, din dușmănia binecunoscută cu familia Cantemireștilor, descrisă de Dimitrie Cantemir
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]