6,992 matches
-
în care, în lumea basileică, atingea apogeul renașterea paleologă, Țările Române făceau încă efortul de a-și stabiliza identitatea statală și de a se autodefini socio-politic și spiritual. Înfruntările tot mai solicitante, presiunile la granițele cu statele catolice, familiarizarea cu spiritualitatea ortodoxă, contactele comerciale și militare mai curând cu comunitățile de rit bizantin au condiționat și au încadrat în final opțiunea conducătorilor români; totodată, au generat planul de întemeiere a statelor lor. Modelele și presiunile externe încep să-și spună cuvîntul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a unei culturi înalte, nu a ajuns - se poate spune - la varietatea artelor sau a manifestărilor imaginarului occidental; dat fiind, cred, tipul de credință canonică și sistemul de mentalități colective determinat și de viața politică și militară locală. În raport cu o spiritualitate menținută în limitele unor practici conservatoare, aflat sub influența unor culturi și credințe diferite (catolică, post-bizantină, musulmană), imaginarul medieval local se configurează în cadrul ortodoxiei la joncțiunea, printre altele, dintre: verosimil (de tip mitic, legendar sau biblic) și neverosimil (fabulosul popular
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Iosif), ale Părinților Bisericii și ale clericilor sanctificați. Secolul XVI înregistrează triumful definitiv al imaginii, consacrat prin Conciliul din Trento. Rezistența iconodulă se va opune ascezei reformaților cu un program agresiv și mai puțin nuanțat, provocând excesele artei și ale spiritualității baroce. Numit fie epoca "banchetului îngerilor", fie jocul "profunzimii aparențelor", barocul este înainte de toate o explozie inegalabilă a imaginarului, într-o aventură a imaginii care, de multe ori, chiar în spațiul sacru, șochează prin sfidarea tuturor canoanelor, chiar și a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
stabilirea criteriilor creativității, deși de el se ocupă asiduu literați, esteticieni, psihologi, pedagogi, sociologi, filozofi deoarece în studiul creativității s-au investit prea puține resurse în comparație cu importanța ei. Cercetarea creativității a urmat un traseu desprins din tradiția misticismului și a spiritualității, în contradicție cu spiritul științific; apoi abordarea pragmatică, o iluzie falsă a desfășurării acesteia sub semnul comercializării; a fost considerată un fenomen marginal în raport cu preocupările centrale ale întregului domeniu al psihologiei. I 1.2. Teorii ale creativității Elucidarea creativității a
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
bună, intuiție. Albastru închis = înțelept, karmă deosebită, intelect deosebit. Verde deschis = caracter deschis, evlavios, bunăvoință, milă. Verde închis = persoană cu capacități mari de a vindeca pe ceilalți. Mov deschis = nervos, fantezie, iritabil ușor, schimbător, evoluție spectaculoasă, boli de stomac. Indigo = spiritualitate și putere. Alb = caracter drept, puternic, nu acceptă compromisul, curățenie spirituală deosebită. Gri = tristețe, depresie psihică, tendințe de suicid, nefericire, boală. Iată ce indicii pot apărea în aură: Pete de culori închise - sentimente negative, ura, gelozie. Gauri - probleme de sănătate
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Apetrei Ilie () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92823]
-
dacă umanismul respinge validalitatea justificărilor transcendentale, atunci toate formele artistice ce țin de supranatural nu pot explica direct umanismul și nici nu pot fi eliminate total, deoarece se pleacă de la ideea că ele sunt o caracteristică și un efect al spiritualității umane. Astfel, umanismul trebuie înțeles ca humaniores litterae, termen ce definește capacitatea umană în raport cu științele, dar și cu expresivitatea sensibilă. Înțelegerea operei de artă prin intermediul ontologiei va duce către o înțelegere a umanismului. Determinarea aparatului conceptual ontologic necesar în descifrarea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
diferit față obiectele naturale: de exemplu, sunt obiecte de spirit aduse în existență și sunt supuse istoricității. Obiectele spirituale există într-un mod special (și au o existență specială) pentru a nu fi pierdute. Deoarece sunt înțelese ca produse ale spiritualității omului, ele nu sunt nimic mai mult decât niște umbre ale realității, adică creații intenționale pure. Prin intermediul creațiilor spirituale, omul își găsește un scop în viață, omul devine o ființă cu rol definit în lume. Opera de artă, ca produs
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
culturile mari s-au format pornind de la o anumită mitologie. Atunci când mitologiile însemnate ale istoriei sunt prea îndepărtate, omul spiritual simte nevoia construcției unei noi mitologii. Lanțul infinit al construcției de mitologii duce la ideea că omul este înzestrat în spiritualitatea sa cu ideea de mythos ce acționează ca un impuls inconștient în formarea mediului perfect pentru nașterea artei. Frumosul caracterizează finalitatea tuturor impulsurilor spirituale ale omului ce rămân mereu active. Mitologia este creația inspirației creației, adică ceea ce este creat prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
lógos să fie înțeleasă în termenii limbajului. De aceea poezia s-a născut din joc și rămâne în sfera jocului prin funcția ei primordială, ca factor al culturii. Poezia văzută în diversitatea ei culturală este un joc ce se adaptează spiritualității civilizațiilor. Astfel, poezia nu are o formă fixă, ci intră într-o sumă de schimbări relatând superioritatea față de discursurile literare prin puterea spirituală temporală de care dispune. Întotdeauna arta va avea la bază jocul ca manifestare a imaginilor și a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ontologică. Acest lucru pare să confirme ipoteza lui Hartmann, potrivit căruia dacă opera de artă este un produs spiritual înseamnă că prin intermediul creației a luat cu sine ceva din spiritul omului. Relația dintre subiect și opera de artă există prin intermediul spiritualității creației și conduce către o obiectivitate a spiritului. Cu alte cuvinte, conținutul spiritual al operei de artă este lăsat la îndemâna obiectelor. Obiectivitatea operei de artă constă "în crearea unei făpturi reale durabile, în care poate apărea un conținut spiritual"29
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
între obiectul original de copiat sau de fotografiat și reproducția sa. Procesarea fotografiei necesită cunoștințe în chimie, optică sau în gestionarea jocului luminii, toate reprezentând elemente definitorii compoziției imaginii complete. Imaginea este un produs imediat, dar cu ajutorul procesului creativ al spiritualității omului. Fotografia este definită prin absența activă a omului. Imaginea din cadrul artei fotografice aduce un surplus de calitate prin intermediul credibilității, lucru care lipsește din cadrul altor arte vizuale. Ceea ce este reprezentat este acceptat ca obiect real redat de un spațiu și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
literaturii române străvechi: „Pătimirea martirilor Epictet și Astion” (de la cumpăna secolelor III-IV), Craiova, 1990; Sfântul ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului, al Galiției și a toată Ucraina, pref. Virgil Cândea, Craiova, 1999; Viața, nevoințele și scrierile Sfântului Ambrozie, episcopul Mediolanului, în spiritualitatea și cultura românească (secolele XIV-XX), Craiova, 2000. Repere bibliografice: Ioan Alexandru, Iubirea de patrie, II, București, 1985, 264; Tudor Nedelcea, Vocația spiritualității, Craiova, 1995, 317; Dicț. teolog., 483-485; Rusu, Membrii Academiei, 561-562; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului românesc, Craiova, 2000
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
și a toată Ucraina, pref. Virgil Cândea, Craiova, 1999; Viața, nevoințele și scrierile Sfântului Ambrozie, episcopul Mediolanului, în spiritualitatea și cultura românească (secolele XIV-XX), Craiova, 2000. Repere bibliografice: Ioan Alexandru, Iubirea de patrie, II, București, 1985, 264; Tudor Nedelcea, Vocația spiritualității, Craiova, 1995, 317; Dicț. teolog., 483-485; Rusu, Membrii Academiei, 561-562; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului românesc, Craiova, 2000, 422-428; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001, 321-322; Enciclopedia marilor personalități, III, coordonator Ion Văduva-Poenaru, București, 2001, 466-469; Dicț. scriit
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
dac și roman - cu zestrea lor și influențele mitice alogene, ponderea căzând însă pe structura, viziunea și tematica remodelate în perioada medievală”. Cartea urmărește să demonstreze capacitatea „de creație a românilor în mitologie, una din fațetele cele mai expresive ale spiritualității românești”, mitologia fiind - susține V. - „prin însăși dăinuirea ei în timp și spațiu un certificat autentic de autohtonitate, continuitate și originalitate emanat din mediul și viața întregului popor român și a ramurilor lui istorice, un atestat istoric de creativitate culturală
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
1994, 1-3; Ana Bantoș, Poet al candorilor, „Limba română” (Chișinău), 1995, 1; Tudor Palladi, Rapsod și scutier al neamului, „Limba română”, 1995, 1; Dan Mănucă, Grigore Vieru - 60. Departele, aproapele, CRC, 1995, 4; Ion Buga, Grigore Vieru - un miracol al spiritualității românești, LA, 1995, 9 februarie; Petru Poantă, Grigore Vieru - 60, ST, 1995, 1-2; Constantin Ciopraga, Grigore Vieru - „poetul acestui neam”, „Limba română”, 1995, 2; Teodor Vârgolici, Un cântec românesc, ALA, 1995, 284; Fănuș Băileșteanu, Grigore Vieru. Omul și poetul, București
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
nou”. Experimentul a fost dus la extrem în închisoarea de la Pitești, în România. EPURĂRI → Marea Teroare R RELIGIE LUPTA îMPOTRIVA „OPIULUI POPORULUI” Religia, considerată de Marx „opiul poporului”, a opus comunismului modern - ateu și materialist - chestiunea lui Dumnezeu și a spiritualității. Ea a fost adesea locul rezistenței împotriva instaurării regimurilor totalitare comuniste și și-a atras o intensă represiune. De la comunismul creștin... Oricât de paradoxal ar părea, comunismul și-a aflat numeroase rădăcini în creștinism, dar a și fost combătut foarte
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
muncii își pierde din importanță în spiritul muncitorului, acesta detașându-se din ce în ce mai mult de necesitățile materiale, în timp ce funcțiile sociale și psihologice își sporesc importanța, deoarece omul tinde tot mai mult să trăiască în ordinea libertății, a gândirii și chiar a spiritualității. # Răspunzând unor trebuințe de supraviețuire, de colaborare și de creație, munca hrănește corpul, susține societatea și dezvoltă persoana (Jaccard, 1966 p. 48). # Evident că în virtutea acestor funcții munca devine o sursă motivațională inepuizabilă. Problema care se ridică este următoarea: Ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
zilele noastre funcția economică pierzându-și din importanță în spiritul muncitorului, acesta detașându-se tot mai mult de necesitățile materiale, în timp ce funcțiile sociale și psihologice și-au sporit importanța, omul tinzând din ce în ce mai mult să trăiască în ordinea libertății, gândirii și spiritualității. Faptul respectiv a avut repercusiuni deosebite asupra motivației comportamentului organizațional, oamenii axându-se de fiecare dată pe altă categorie de stimuli motivaționali pentru a-și satisface trebuințele. Nu acest lucru ne interesează însă acum, ci cu totul altul. În afara schimbării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Morții și al Vieții, ceea ce arată că Ianus are aceleași atribute fiind de fapt același Zeu Moș; de altfel termenul de moș, este constituent al chiar teonimului în discuție, ceea ce arată că acesta este cel ce duce spre tărâmul înaintașilor. Spiritualitatea dacilor pelasgi pe planul misterelor religioase, ca și pe toate celelalte planuri ale existenței lor este o continuitate, ne-o arată și faptul că Noua Învățătură creștină continuă preceptele mistice ale dacilor, ce s-au consolidat în jurul a două
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
imnuri, păstrează însă esența - ideea de sacru, care o exprimă conform tendințelor generale ale comunicării, mai sintetic. Am pornit în demersul nostru sondând adâncimile cele mai întunecate ale istoriei noastre, prezente și în colindele străvechi, creații ce consfințesc o înaltă spiritualitate și cultură a poporului dacoromân. Aceasta arată extraordinara forță vitală a poporului, care a păstrat peste milenii același sens sacru al refrenelor colindelor, pe care îl găsim cu aceeași funcție de slăvire a Creatorului Suprem în ecteniile din Sf.Liturghie, de
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
americană a tinerilor hippies ce porniseră În căutarea unui contact direct cu natura, având drept slogan emblematic Peace and love sau „Faceți dragoste, nu război”, și de cea a reprezentanților mișcării beat, porniți pe drumurile Indiei În căutarea de noi spiritualități. S-a constituit atunci o veritabilă mișcare de masă, un fel de interfață Între diferitele curente politice de inspirație marxistă și contracultură. Dintre mijloacele sale de comunicare și de informare alternative, dazibao, de inspirație chineză, va cuceri tineretul prin nenumăratele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe cel al hirotonisirilor, identificarea cu catolicismul este prezentă și trăită cu fervoare, În special În mediile harismatice. Același dinamism și aceeași „reînnoire” se manifestă și la islamiști, evrei sau protestanți (fără a mai pune la socoteală moda sectelor, a „spiritualităților” ezoterice sau gnostice). Cu toate acestea, În societățile noastre „secularizate” și „consumeriste”, tinde să prevaleze mai curând un model comunitar (depășind instituțiile considerate până acum „reprezentative”), și nu un model confesional. Alte Întrebări privind relațiile dintre apartenențele religioase și mediile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
punct de vedere personal pentru narator. Toate aceste informații sunt importante pentru cercetător, furnizând indicii referitoare la cele mai importante eforturi și victorii ale oamenilor, cele mai profunde valori, căutările, eventualele eșecuri și reveniri. Povestirile vieții ne înfățișează religia și spiritualitatea ca pe o experiență trăită. Cercetătorii pot manifesta empatie față de experiența altora receptându-o în termenii proprii ai povestitorului și punându-i apoi întrebări empatice specifice, cum ar fi: ce credințe sau viziuni asupra lumii sunt exprimate în povestire? Este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
40, 60 de ani? Care sunt tensiunile vieții de adult? Prin ce momente de cotitură sau de tranziție ai trecut ca adolescent? Dar ca adult? Prin ce schimbări ai trecut după 40 de ani? Dar după 50? Ce rol joacă spiritualitatea în viața ta? Ce credințe majore îți ghidează viața? Ai trăit vreodată o experiență spirituală? Care este pentru tine cel mai important lucru referitor la viața spirituală? Cum afectează valorile spirituale și credințele tale modul în care îți trăiești viața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Lui complet. Iar aceste mădulare, sfinții lui Dumnezeu, sunt toți cei mai înainte rânduiți să se nască pe pământ. Sfârșitul lumii va veni deci când se va completa lumea din punct de vedere spiritual, sau trupul lui Hristos, ca o spiritualitate unitară și armonică. Epuizarea puterii creatoare sau revelatoare de spiritualitate a istoriei va fi un semn că lumea de sus s-a completat 13. "Ultima zi, eschatia, ne spune cardinalul Daniélou, va fi ziua în care planurile divine în legătură cu creația
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]