7,322 matches
-
pavilion național. În 1834 a fost lansată la apă prima corabie integral românească, goeleta Marița, construită la Giurgiu, din comanda boierului eterist Alexandru Vilara, căreia Cezar Bolliac îi dedică oda Cea dintâi corabie românească. Exclusiv cu vele, ea va purta steagul tricolor într-un prim voiaj până la Constantinopol, cu un transport de grâu și un căpitan român. Destinul ei ulterior va rămâne, însă, din păcate, o enigmă (se pare că ar fi revenit în țară, avariată de furtuni, în 1835, și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
se răstoarne într-o clipă. Dincolo de decorul ușor ajustat la spectaculosul epic, detaliile corespund, în mare, atât în ce privește tipu rile de corăbii, cât și modalitatea de atac a tâlharilor. Într-o altă secvență, kir Iani a ridicat pe catargul Penelopei steagul piraților (negru, cu capul de mort și cu cele două ciolane hâde, semnul morții fără mântuire), pentru a fi reperat de vasele de război și eliberat din situația neconvenabilă în care îi ajunsese corabia. Steaguri piraterești au apărut și pe
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a ridicat pe catargul Penelopei steagul piraților (negru, cu capul de mort și cu cele două ciolane hâde, semnul morții fără mântuire), pentru a fi reperat de vasele de război și eliberat din situația neconvenabilă în care îi ajunsese corabia. Steaguri piraterești au apărut și pe catargele Speranței, negru și roșu, atunci când corabia a ajuns în largul insulei Musarah, din Marea Roșie, și a contemplat spânzurații de pe coastă, în urma luptelor dintre prizonierii conduși de Pierre Vaillant și tâlhari. Drapelul Jolly Roger, cel
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
care, din nefericire, a fost casată și demontată. Filmul lui Mircea Mureșan a oferit o convingătoare variantă în mișcare a romanului omonim, cu câteva trimiteri la traseele occidentale de gen (forfota pestriță a porturilor, atacurile pe mare, peripețiile navigației transoceanice, steagul funebru, comoara din insula piraților, piciorul de lemn al lui Ismail, mâna amputată și dotată cu cârlig a lui Spânu, rămasă așa după încleștarea cu rechi nii). Ambele, cu evidente valențe escapiste și compensatorii, pentru toți visătorii iubitori de libertate
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
simpatie ale publicului se înmulțeau, entuziasmul sporea și coloana se lungea pe măsură ce înaintam. Cotind pe str. Gr. Alexandrescu, am intrat din nou pe Calea Victoriei, întorcându-ne spre centru, printre trotuarele ce gemeau de publicul care manifesta zgomotos la trecerea noastră. Steagurile se făceau tot mai numeroase și atmosfera devenise pe nesimțite una de sărbătoare națională: toată capitala înțelegea că țara a scăpat de un suveran dement și se aștepta la o nouă viață; nu bănuia însă că a dat peste un
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
transformase într-un râu verde de mărșăluitori care treceau în capul gol, purtând diagonale negre peste cămăși, cu pistoale la șold. Cântau toți cântece legionare. Pe partea noastră au coborât deodată, cântând și ei, nemții, care purtau în frunte un steag desfășurat, cu zvastică. În cadență suna un clopoțel. Mi-a plăcut însă mai mult partea stângă a bulevardului, acolo unde coborau broscarii: înalți, frumoși, atletici, pășeau cu un picior zvârlit la nouăzeci de grade, în pas de gâscă, cu berete
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în 1859 s-au pus bazele Statului Național Român, iar Războiul de Independență din 1877 a stimulat la românii bucovineni procesul de emancipare. În Primul Război Mondial (1914 - 1918), Bucovina a intrat în luptă cu doi ani înaintea României. Sub steagul habsburgic au fost mobilizați inițial 30.000 de mii de bucovineni. Bucovina se unește cu România la 28 noiembrie 1918, iar Austria renunță la fostul Ducat al Bucovinei prin tratatul de la Saint Germaine, din 1919. În momentul unirii, o delegație
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
afirmarea patrimoniului nostru național și ortodox și participând în fruntea lor la marile și neuitatele manifestări studențești și ale întregii sutlări românești din Bucovina pentru apărarea sfântului nostru tricolor și a limbii noastre strămoșești din epoca luptelor noastre naționale în jurul steagului Patriei, ridicat și desfășurat de căpetenia trinitară a acelor vremi de la plin sfârșit al veacului al XIX-lea: Dr. Iancu Flondor, Dr. George Popovici și Dr. Valeriu Braniște”. TEODOR COTLARCIUC FOST CANTOR BISERICESC NĂSC. 7 FEBR. 1825 MURIT 6 JULIE
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
desfășurate sub președinția de onoare a înaltului ierarh Nectarie. Desfășurarea evenimentelor este descrisă cu lux de amănunte de către aceeași publicație „Cuvântul preoțesc”, ziarul preoților bucovineni 159. Astfel, în deschiderea festivităților, s-a oficiat o „doxologie” la catedrală, urmată de sfințirea steagului societății. Au urmat discursurile mitropolitului și ale părintelui Dr. V. Gheorghiu, decanul Facultății de Teologie după care au plecat toți la Universitate. Aici s-a ținut ședința festivă jubiliară, nu înainte de a se prezenta darurile și omagiile. Printre altele, mitropolitul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
acestei regiuni frumoase, ajuns arhipăstorul bisericii, a venit în vizitație canonică în mijlocul celora între cari odinioară a copilărit [...]. Comunele Stulpicani, Gemene, Slătioara, Ostra și Negrileasa au pregătit o primire festivă, au ridicat arcuri triumfale și au împodobit casele cu steaguri, covoare și ghirlande de flori [...]. Îndeosebi, comuna Stulpicani...a voit să arate bucuria, dragostea și devotamentul în toată strălucirea: a împodobit drumul cu o alee de brazi, a ridicat două arcuri triumfale...o vreme senină favoriza frumoasa serbare. La hotarul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
un adevărat muzeu fonetic: Cei înarmați aveau buzdugane De aramă și niște lungi cuțite, Toți oameni înalți și groși în ciolane, Cu părul îmburzit, barbe șperlite, Haine avea lungi, scurte și învîrstate, Unii fără mâneci, alții rupte în spate. În loc de steag purtau ei o cioară De argint, cu penele rășchirate, Într-acel chip încît gândeai că zboară Pleznind din aripi cu aur suflate. Muzică făceau cu drâmboaie, Zdrîngănind clopoței de cioae... Marșul suna în cornuri mugătoare, Toți lolăindu-se în gura mare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
război, femeie torcând lângă moară etc.), în cadrul unor pasteluri de factură alecsandriană, dar cu mai mult amănunt. Merită atenția schițarea unei atmosfere de urât provincial cu tipicul iarmaroc al poeților simboliști: La cortul voltijerilor Pe stâlp înalt în vârf cu steag Lung tobele răsună; Momița cea ușoară La trompetul trompetelor Ca matelotul pe catarg Mulțimea se adună; Se suie, se coboară; Paiații costumați bizar Și jos apoi o vezi sărind, În aer tumba sar. Din ochi iute clipind. C. MILLE Atmosfera
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
răzmeriță este tratată prin mici nemulțumiri personale care așteaptă numai un prilej de expresie colectivă. În lipsa unei noțiuni limpezi de viață statală, răscoala pornește prin contagiune și prin factorul mistic al unei presupuse îngăduințe regale simbolizate prin călăreți misterioși cu steaguri albe. Autoritatea, reprezentată prin primar, arată o prudență plină de compromisuri. Primă victimă cade evreul Ițic. Răsculații, beți și indeciși, petrec acel răstimp de așteptare anxioasă în care se pot afirma temperamentele instigatorilor. Mișcarea degenerează în efracție cu incendiere. Țăranii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
grea, mai tare crește naiva florilor urgie, Se-ntrec care de care parcă să-nvingă ori să moară-n luptă. În van trimite-un gând de pace un miros blând de iasomie Și flutură-n deșert în aer, ca un steag alb, o nalbă ruptă. Dăm și de serafimul mallarmean în chipul îngerului spunând o baladă: Sunt seri când murmurul furtunei e-așa de blând încît ai spune Că s-a ascuns în umbr-un înger și povestește o baladă. Pe-astfel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Muntenia, unde urmele lui și azi1 încă n-au murit cu totul, dovadă persistența ortografiei "academice" la oamenii culți din Muntenia, dovadă frazeologia naționalistă mai în floare în Muntenia. Și nu e mult de tot de când Bucureștiul ținea sus steagul latinismului (Revista contemporană) împotriva spiritului critic moldovenesc. Că acest curent a fost mai tare în Muntenia, o mărturisesc și contemporanii. Așa, M. Kogălniceanu, în al său Cuvânt introductiv la cursul de istorie națională, 1843, zice: " În mine veți găsi un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și mai sucite. Bucurați-vă, patrioților" etc..., după care urmează o bătaie de joc, căreia îi lipsește ironia și conciziunea, iar nu tendința și punctul de plecare, ca să fie maioresciană. În 1867, la apariția Convorbirilor, Alecsandri le felicitează, pentru că pe steagul lor e scrisă și lupta împotriva prostuluigust 1 . * Vasile Alecsandri are un loc special între criticii din Moldova. El stă în mijloc între A. Russo și M. Kogălni-ceanu, de pe o parte, și C. Negruzzi și dl Maiorescu, pe de alta
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Dreptății după care să se ocîrmuiască neamul get și dacă or fi doritori, chiar întreg neamul omenesc. În teozofia arimină el este ziditorul spiritual al neamului mioritic pentru că l-a scos la lumină prin puterea crucii. În mîna stîngă ține steagul geților, pe cap poartă un fel de bentiță sau coroană amintind că vine din străvechiul cin al arimaspilor iar privirea o are îndreptată spre dreapta. Sub scaun se vede un cap de lup care stă pe o carte. Deasupra botului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
așteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuții să-l treacă. Și în acele vremuri minciuna era la mare cinste cînd se flutura în vînt freza vreunui rigă sau neam de vîntură steag! Iordanes în Getica, la capitolul 65 spune că pe regele geților îl chema Gudila dar se bătea pe cataramă cu regele macedonean, tot așa cum făcea Ion Brătianu cu tartorii sioniști Cremieux și Montefiori. Mai găsim în zicerea lui Iordanes ,,...În
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu românii. Astfel sfîntul Zabelo a spus locuitorilor cetății geto-dacilor să se adune pentru luptă și să dea răutatea înapoi. Boero Bisto i-a luat pe români și a oprit astfel mulțimea de bastarni la marginea hotarului unde locuiesc. Cu steagul lui boero Bisto în frunte, oastea s-a adunat în liniște și a alergat pentru a încercui cu mare desime în jurul zidurilor cetății. Au purces să taie rău pe roșcovanii care și-au găsit adăpost printre șatrele(neamurile) noastre. Neamul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
încercată orice metodă”. Pe tăbliță sus, se vede portretul lui Bezina iar pe chenar sînt mai multe simboluri cultice. În partea de jos se văd înge- rul, capul de bour cu crucea sub el iar un get ține în mînă steagul strămoșesc. Orilieo - mato , conducător al neamului geților(30? - 20? î.e.n.) i-a șonțit rău pe galii/galații lui Monsiro Dimpo stabiliți pe undeva prin sudul Moldovei, dar bucu- ria victoriei și aburii beției au pierit în fața frigului care l-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
seama lui din Constantinești, (Măntăilaă a plecat la Brașov, să-și facă un rost în viață, pentru că acasă, la muncile câmpului nu se mai putea trăi). A fost ucenic, a făcut o școală profesională, a devenit muncitor calificat la Uzinele Steagul Roșu. A făcut liceul la seral și a luat bacalaureatul. A devenit maistru. A fost trimis „de Partid” în Germania Democrată să se specializeze la o uzină de autocamioane. Este căsătorit, are două fiice cu studii superioare. L-am invitat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
oră, comandantul dela Roman s-a convins că veneam la fiul meu cu daruri de Crăciun. M-am întors în aceiași zi acasă laVama. Când, în ziua de 22 decembrie 1989 am văzut muncitorii din Vama, organizați în grup, cu steag revoluționar în frunte, mergând la primărie, am înțeles că poate fi vărsare de sânge și m-am dus și eu la Primărie. Inginerul silvic, șeful Ocolului Silvic Vama, era pe trotuar, privitor. M-a întrebat unde mă duc și apoi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
care, cred să se va prăbuși. În inima mea Codreanu era tinărul de 16 ani care și-a însoțit tatăl pe front în munții Neamțului. Când, în anul 1921, a urcat pe acoperișul atelierelor C.F.R. Nicolina și a dat jos steagul roșu al comuniștilor și a pus în loc tricolorul, nici un om politic din România n-a luat în seamă simbolismul acestui gest, și nici spiritul de jertfă al acestui tânăr. Să comparăm steagul tricolor ridicat de C.Z.Codreanu pe atelierele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
acoperișul atelierelor C.F.R. Nicolina și a dat jos steagul roșu al comuniștilor și a pus în loc tricolorul, nici un om politic din România n-a luat în seamă simbolismul acestui gest, și nici spiritul de jertfă al acestui tânăr. Să comparăm steagul tricolor ridicat de C.Z.Codreanu pe atelierele Nicolina, în 1921 cu steagul tricolor perforat, purtat de revoluținarii din 1989!?! Politicienii de atunci au făcut cum face astăzi domnul Ion Rațiu care admite reînființarea partidului comunist. Dacă s-ar fi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a pus în loc tricolorul, nici un om politic din România n-a luat în seamă simbolismul acestui gest, și nici spiritul de jertfă al acestui tânăr. Să comparăm steagul tricolor ridicat de C.Z.Codreanu pe atelierele Nicolina, în 1921 cu steagul tricolor perforat, purtat de revoluținarii din 1989!?! Politicienii de atunci au făcut cum face astăzi domnul Ion Rațiu care admite reînființarea partidului comunist. Dacă s-ar fi luat în serios gestul politic al tânărului Corneliu Codreanu, de atunci, din 1921
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]