5,909 matches
-
sunt de 599,1 mm și cresc cu altitudinea, fiin de așteptat ca la altitudinea de 700 m să se afle în jurul valorii de 700 mm. Fenomenul de secetă poate fi frecvent, în special Seceta este frecventă la nivelul versanților sudici. Râurile Cricovul Sărat, Nișcov și Buzău circumscriu masivul deluros în zonele de vest, nord și est. De pe versanții sudici izvorăsc râurile Tohani (Ghighiu), Năianca și Sărata. Arealul aparține bazinelor hidrografice ale Buzăului (râul Nișcov) și Ialomiței (râurile Cricovul Sărat, Tohani-Ghighiu
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
se afle în jurul valorii de 700 mm. Fenomenul de secetă poate fi frecvent, în special Seceta este frecventă la nivelul versanților sudici. Râurile Cricovul Sărat, Nișcov și Buzău circumscriu masivul deluros în zonele de vest, nord și est. De pe versanții sudici izvorăsc râurile Tohani (Ghighiu), Năianca și Sărata. Arealul aparține bazinelor hidrografice ale Buzăului (râul Nișcov) și Ialomiței (râurile Cricovul Sărat, Tohani-Ghighiu, Năianca și Sărata). Ape minerale se găsesc în principal în arealul geografic al stațiunii Sărata Monteoru și sunt cloruro-sodice
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
mare varietate de condiții de microclimat pe suprafețe mici, destul de clar separate. Apar astfel trei tipuri de zone de vegetație: Împădurite (parțial), sunt pantele nordice și estice. În ultima jumătate de secol s-au adăugat în zona superioară pe versantul sudic al dealului în zona stâncoasă (calcaroasă) plantații de pin negru, cu rol de protecție împotriva căderilor de bolovani. Zone destul de mari de pe pantele sudice ale dealului aflate la altitudini mai mici, sunt ocupate de Sălcioară, măceș și păducel. Particularitățile locale
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
nordice și estice. În ultima jumătate de secol s-au adăugat în zona superioară pe versantul sudic al dealului în zona stâncoasă (calcaroasă) plantații de pin negru, cu rol de protecție împotriva căderilor de bolovani. Zone destul de mari de pe pantele sudice ale dealului aflate la altitudini mai mici, sunt ocupate de Sălcioară, măceș și păducel. Particularitățile locale de climă și substratul calcaros favorizează vița de vie, care ocupă suprafețe mari. Livezi, culturi de porumb, lucernă și leguminoase, fânețe sau pajiști (suprapășunate
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
podgorie adesea urcă pe culmi până spre vârf. Ca pondere și specializare ale terenurilor cultivate, culturile sunt depășite de livezi (de nuc și migdal) și în special de viță de vie (pentru care solurile sunt excelente), astfel că pe versanți sudici și sud-estici se întind mai ales plantații viticole care aparțin Podgoriei Dealu Mare (în care predomină soiurile roșii), cu centre aflate la Zorești, Merei, Pietroasele, Breaza, Cricov, Tohani, Ceptura. În partea vestică a comunei Pietroasele se află o "Stațiune de
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
La Sărata Monteoru industria extractivă este prezentă printr-o mină de petrol. Turismul beneficiază atât de pe urma stațiunii Sărata Monteoru, cât și de pe urma obiectivelor din arealul Pietroasele-Năeni, sau a accesului la podgorii - Drumul Cramelor. Satele pomi-viticole, răspândite în special pe povârnișurile sudice și sud-estice ale Dealurilor Istriței, pot susține activitatea turistică pe tot timpul anului prin oferirea după perioada recoltării, de preparate rezultate din struguri și fructe. La sud și sud-est se află porțiunea Buzău - Mizil - Albești-Paleologu din DN1B/ E577 (Ploiești - Buzău
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
fruntea flotei care a luptat în 1588 împotriva Invincibilei Armada spaniole. Între 1577 și 1580 a realizat cea de-a doua circumnavigare a lumii, descoperind în sudul Americii strâmtoarea care avea să îi poarte numele, situată la o latitudine mai sudică decât strâmtoarea Magellan. George Anania prezintă câteva evenimente care au marcat ascensiunea și cariera eroului englez, unele dintre ele nerespectând adevărul istoric. De exemplu, tatăl lui Francis, Edmund, este prezentat ca fiind preot protestant, când în realitate el a fost
Corsarul de fier () [Corola-website/Science/323178_a_324507]
-
din tablă zincată, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși: una pe latura de vest și alta în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul bisericii a fost adăugat ulterior. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud a pronaosului, precum și pe o ușă din partea sudică a absidei altarului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și este decroșat simetric față de naos. La partea superioară, el are un tavan de scânduri. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu câte o fereastră pe laturile de nord și de
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
satului a crescut în timp, parohia având în 1876 un număr de 672 enoriași, iar ca paroh slujea preotul Dimitrie Brăilean. În anul 1887, biserica a fost restaurată. Cu acest prilej s-au efectuat următoarele lucrări: Lângă intrarea de pe latura sudică a fost amplasată o cruce de piatră cu postament pe care se află următoarea inscripție cu caractere chirilice: "„Această cruce au făcut Ion Marmurac din Sloboziea 1888”". Preotul satului avea un rol important în comunitate, el impulsionând dezvoltarea localității. Astfel
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
de navă, cu absida altarului poligonală decroșată față de corpul naosului. Pronaosul aflat în partea de vest are formă pătrată și este și el decroșat față de corpul naosului. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel: una în peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
în lăcașul de cult se face pe o ușă amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel: una în peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori au fost placați cu scânduri. Altarul are o absidă decroșată de formă
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel: una în peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori au fost placați cu scânduri. Altarul are o absidă decroșată de formă poligonală, iar în decroșurile de nord și de sud
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
în pantă în dreptul absidelor laterale. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu opt ferestre (una în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una în axa absidelor laterale, câte una în pereții longitudinali ai naosului și câte una în pereții longitudinali ai pronaosului). În interior
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
absidelor laterale, câte una în pereții longitudinali ai naosului și câte una în pereții longitudinali ai pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Ușa de intrare are pe rama portalului un ancadrament dreptunghiular conținând torsade și romburi de forme și dimensiuni diferite. La parea superioară a ramei se află săpată pisania. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
rama portalului un ancadrament dreptunghiular conținând torsade și romburi de forme și dimensiuni diferite. La parea superioară a ramei se află săpată pisania. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele nordic și alta în cel sudic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are o boltă poligonală, în fâșii curbe, pe care se conservă unele fragmente de pictură. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
pridvorului, câte două în pereții longitudinali ai pronaosului, câte una în pereții longitudinali ai naosului, câte una în absidele laterale ale naosului și trei în pereții altarului: una în axa absideil, una în peretele nordic și încă una în cel sudic). Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși, toate amplasate în pereții pridvorului (la nord, vest și sud). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are o formă pătrată și este mai jos
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
pe suprafața planetei, Ross a zburat cu naveta "Erica" pentru a scana planeta, dar nu a reușit să observe noile așezări din emisfera nordică, deoarece acestea erau situate în peșteri adânci pentru a fi protejate de sporii spațiali. În emisfera sudică, Erica a găsit prima așezare a coloniștilor îngropată sub cenușă vulcanică, dar o sondă încă emitea un semnal slab înspre muntele sudic. Ross și echipa sa l-au găsit pe primul colonist, Stev Kimmer, acum un om bătrân, conducând câțiva
Pern () [Corola-website/Science/323298_a_324627]
-
emisfera nordică, deoarece acestea erau situate în peșteri adânci pentru a fi protejate de sporii spațiali. În emisfera sudică, Erica a găsit prima așezare a coloniștilor îngropată sub cenușă vulcanică, dar o sondă încă emitea un semnal slab înspre muntele sudic. Ross și echipa sa l-au găsit pe primul colonist, Stev Kimmer, acum un om bătrân, conducând câțiva oameni în Honshu Hold. Stev și oamenii săi l-au convins pe Ross și pe echipajul său că sunt ultimii supraviețuitori ai
Pern () [Corola-website/Science/323298_a_324627]
-
tip Sedna din interiorul norului Oort), joacă un rol major în serie, deoarece sunt sursa Firului, sporii ucigași care bombardează periodic planeta Pern. Pern are trei continente, patru oceane și un număr mare de insule. Cel mai mare continent, cel sudic, prezintă suprafețe mari de pășuni și junglă, precum și un nivel ridicat al activității vulcanice și tectonice (probabil din cauza celor doi sateliți ai planetei, deși această activitate crește odată cu apropierea de Steaua Roșie). Continentul nordic, în schimb, este relativ infertil, compus
Pern () [Corola-website/Science/323298_a_324627]
-
piatră, fiind o copie fidelă, dar de mai mici proporții, a Catedralei Mitropolitane din Cernăuți. Biserica a fost sfințită în anul 1896 de mitropolitul Arcadie Ciupercovici al Bucovinei și Dalmației, primind hramul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Lângă peretele sudic al bisericii se află o cruce de piatră cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Această sfîntă cruce o făcuto Vasîle a lui Ion Blarniuc cu soția sa [...] numai amîndoi anu 1891"". Primul paroh a fost preotul Ilarie
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
este cea mai vestică localitate a regiunii Veneto din Italia, făcând parte din provincia Verona a acestei regiuni. Are o populație de circa de locuitori. se găsește la circa 25 kilometri vest de Verona, pe malul sudic al Lacului Garda. De la Peschiera izvorăște râul Mincio, emisar al lacului Garda. Construcția cetății Peschiera înconjurată de ape a modificat cursul natural al râului. Pentru a permite apărarea orașului, s-au amenajat trei brațe de ieșire din lac, care se
Peschiera del Garda () [Corola-website/Science/323334_a_324663]