5,243 matches
-
că lacurile ar fi putut să fi fost împrăștiate pe arii extinse pe suprafața marțiană. De regulă, clorurile sunt ultimele minerale care ies dintr-o soluție. Carbonații, sulfații, si silicatele precipita înaintea lor. Roverele de pe Marte au găsit la suprafață sulfați și silicate. Locurile cu minereuri de cloruri ar fi putut să fi susținut diverse forme de viață. Mai mult, asemenea zone ar putea păstra urme fosile ale vieții. Numeroase locuri, cum ar fi craterul Columb de pe Marte, prezintă pietre așezate
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
zone ar putea păstra urme fosile ale vieții. Numeroase locuri, cum ar fi craterul Columb de pe Marte, prezintă pietre așezate în straturi. Uneori, straturile au diferite culori. Pietrele deschise la culoare au fost asociate cu mineralele hidrurate, cum ar fi sulfații. Roverul Opportunity a examinat asemenea straturi îndeaproape cu diverse instrumente. Unele straturi sunt probabil compuse din particule fine deoarece ele par a se dezintegră într-un praf fin. Alte straturi se dezintegrează în bolovăni mari și deci sunt, probabil, mult
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
se varsă râurile Cogălnic și Sărata, schimbul de apă având loc și prin Canalul Bîstroe. Este înghețat din luna decembrie până în luna martie. Salinitatea apei variază într-un interval de la 0,7 la 3,0 g/litru. Predomină sărurile de sulfat de magneziu (MgSO), clorură de sodiu (NaCl) și clorură de magneziu (MgCl). În anul 1978, în cadrul planului de irigații Dunăre-Nipru, a fost construit un dig de nisip consolidat (cu lățimea de până la 0,5 km), care separă complet limanul de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Dacă se îndepărtează fier(II)sulfid-ul,se poate vedea o adâncitură anodică a cărei suprafață este fier gol. Pentru "biocoroziune" pe suprafețe de fier acoperite cu apă și/sau depuneri biologice sunt responsabile în primul rând "bacteriile ce reduc sulfat". Astfel de medii conțin ioni de sulfat dar nu și oxigen. Pentru biocoroziune mai poate fi responsabilă și o altă grupă de microorganisme care trăiesc tot la fel în "medii fără oxigen". Acestea își acoperă necesitatea de energie prin oxidația
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
se poate vedea o adâncitură anodică a cărei suprafață este fier gol. Pentru "biocoroziune" pe suprafețe de fier acoperite cu apă și/sau depuneri biologice sunt responsabile în primul rând "bacteriile ce reduc sulfat". Astfel de medii conțin ioni de sulfat dar nu și oxigen. Pentru biocoroziune mai poate fi responsabilă și o altă grupă de microorganisme care trăiesc tot la fel în "medii fără oxigen". Acestea își acoperă necesitatea de energie prin oxidația hidrogenului cu dioxidul de carbon. Rezultatul acestei
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
eliberat sulf în stratosferă, cauzând o anomalie climatică globală. Masa de sulf ejectată în timpul erupției s-a estimat prin diverse metode: prin metoda petrologică; printr-o măsurare optică a adâncimii bazată pe observații anatomice; și prin metoda determinării concentrației de sulfat din gheața din regiunile polare, folosind miezuri din Groenlanda și Antarctida. Cifrele variază în funcție de metodă, variind de la 10 la 120 milioane de tone de S. În primăvara și vara anului 1816, o „ceață uscată” persistentă a fost observată în nord-estul
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
fost observată în nord-estul Statelor Unite. Ceața a înroșit și estompat lumina soarelui, astfel încât petele solare au fost vizibile cu ochiul liber. Nici vântul, nici precipitațiile nu au dispersat „ceața”. Aceasta a fost identificată ca un "văl stratosferic de aerosoli de sulfat". În vara anului 1816, țările din emisfera nordică au suferit condiții meteorologice extreme, acest an a fost numit "anul fără vară". Temperaturile medii globale au scăzut cu 0,4-0,7 °C, suficient pentru a cauza probleme agricole semnificative pe glob
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
Peru. Deceniul anilor 1810 este cel mai rece deceniu înregistrat, acest rezultat este din cauza erupției lui Tambora din 1815 și altor erupții suspectate a fi avut loc undeva între 1809 și 1810 (a se vedea datele din figura concentrației de sulfat din miezuri de gheață). Anomalii ale temperaturii suprafeței în timpul verilor anilor 1816, 1817 și 1818 au fost de −0,51, −0,44 și −0,29 °C. Pe lângă o vară rece, părți din Europa au cunoscut o iarnă grea. Acest model
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
creșterea nivelurilor. Alți factori despre care se crede că ar fi importanți în declanșarea episoadelor acute de artrită includ temperaturile scăzute, schimbările rapide ale valorilor acidului uric, acidoza, hidratarea articulară și proteinele matricelor extracelulare, cum ar fi proteoglicani, colageni și sulfat de condroitină. Precipitarea sporită la temperaturi scăzute explică în parte de ce cele mai afectate încheieturi sunt cele de la picioare. Schimbările rapide ale acidului uric pot apărea din cauza unui număr de factori, printre care traume, intervenții chirurgicale, chimioterapie, diuretice și întreruperea
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
a intrat în faliment în anul 2007 iar în anul 2004, când s-a declanșat procedura de lichidare, avea 1.300 miliarde lei vechi datorii (130.000.000 lei noi). Combinatul producea cupru de convertizor, acid sulfuric, pulbere de aluminiu, sulfat de cupru, sulfat de fier și sulfat de magneziu. Prelucrarea cuprului a fost efectuată la Zlatna din 1747, însă cuprul a fost extras din munții din jurul orașului încă de pe vremea romanilor. Topitoria de la Zlatna a fost inaugurată în anul 1747
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
faliment în anul 2007 iar în anul 2004, când s-a declanșat procedura de lichidare, avea 1.300 miliarde lei vechi datorii (130.000.000 lei noi). Combinatul producea cupru de convertizor, acid sulfuric, pulbere de aluminiu, sulfat de cupru, sulfat de fier și sulfat de magneziu. Prelucrarea cuprului a fost efectuată la Zlatna din 1747, însă cuprul a fost extras din munții din jurul orașului încă de pe vremea romanilor. Topitoria de la Zlatna a fost inaugurată în anul 1747. În centrul pirometalurgic
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
iar în anul 2004, când s-a declanșat procedura de lichidare, avea 1.300 miliarde lei vechi datorii (130.000.000 lei noi). Combinatul producea cupru de convertizor, acid sulfuric, pulbere de aluminiu, sulfat de cupru, sulfat de fier și sulfat de magneziu. Prelucrarea cuprului a fost efectuată la Zlatna din 1747, însă cuprul a fost extras din munții din jurul orașului încă de pe vremea romanilor. Topitoria de la Zlatna a fost inaugurată în anul 1747. În centrul pirometalurgic principal, în topitoria de la
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
cu mantale laterale duble, răcite cu apă (Water-Jaket), destinate obținerii matelor cupro-plumboase. Se introduce procedeul de tratare a matelor bogate cu acid sulfuric, în scopul colectării metalelor prețioase în reziduul plumbos insolubil și prelucrării metalurgice până la plumb bogat. Soluțiile de sulfat de cupru sunt prelucrate pentru obținerea sulfatului de cupru cristalin, cu utilizare în viticultură. În 1886, cuptoarele Water-Jaket sunt înlocuite cu un furnal cu cuvă înaltă de secțiune circulară (tip Pilz). În următorii 5 ani sunt introduse rețelele interioare de
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
Water-Jaket), destinate obținerii matelor cupro-plumboase. Se introduce procedeul de tratare a matelor bogate cu acid sulfuric, în scopul colectării metalelor prețioase în reziduul plumbos insolubil și prelucrării metalurgice până la plumb bogat. Soluțiile de sulfat de cupru sunt prelucrate pentru obținerea sulfatului de cupru cristalin, cu utilizare în viticultură. În 1886, cuptoarele Water-Jaket sunt înlocuite cu un furnal cu cuvă înaltă de secțiune circulară (tip Pilz). În următorii 5 ani sunt introduse rețelele interioare de circulație, tip cale ferată îngustă, și se
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
cuptoare cu vatră (cu flacără) cu lopătare manuala pentru obținerea matelor cuproase cu aur și argint. Se mai construiește un convertizor rotativ în scopul creșterii capacității de obținere a cuprului negru și a granulelor de cupru folosite la secția de sulfat de cupru. În 1960 are loc prima sistematizare a uzinei vechi, fiind construite: cuptorul cu flacăra, cu boltă suspendată, cu suprafața vetrei de 80 m², pentru topirea concentratelor cuproase în amestec cu pirite bogate prăjite și 3 convertizoare rotative. În
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
Hidrogenaza este o enzimă care catalizează reacția de oxidare a hidrogenului molecular (H), după cum se poate observa mai jos: Asimilarea hidrogenului (1) este asociată cu reducerea acceptorilor de electroni cum ar fi oxigenul, azotatul, sulfatul, dioxidul de carbon. În sens invers, reducerea protonilor (2) este asociată cu oxidarea electronilor donatori cum ar fi feredoxinele și servește la eliminarea electronilor în exces din celule (cum ar fi în fermentarea piruvatului, CHCOCOO ). Atât compușii cu masă moleculară
Hidrogenază () [Corola-website/Science/329902_a_331231]
-
moleculară mică, cât și proteinele precum feredoxinele, citocromii "c" și citocromii "c" pot juca rolurile de donatori și acceptori de electroni pentru hidrogenaze. Hidrogenazele se găsesc într-o mare varietate de bacterii arhaice și bacterii generatoare de metan, reducătoare de sulfat, bacterii fotosintetice, bacterii fermentative și bacterii care fixează azotul. Hidrogenazele permit unor bacterii să folosească hidrogenul gazos ca sursă de energie. Există dovezi că primele celule eucariote au rezultat dintr-o relație simbiotică între arhebacterii anaerobe eubacterii. Arhebacteriile anaerobe utilizează
Hidrogenază () [Corola-website/Science/329902_a_331231]
-
de Paris este o pudra de culoare verde, inodora, care este întâlnită în stare solidă la temperatura de 15 grade și 1 atmosferă. Reacționează cu clorul, fluorul, peroxizi. Acetoarsenitul de cupru(ÎI) este produs în urmă reacției unei soluții de sulfat de cupru (ÎI) cu oxid de arsen(III(, carbonat de sodiu și acid acetic: 4CuSO + 3AsO + 4NaCO+2CHCOOH → Cu(CHCOO) • 3Cu(AsO) + 4NaSO+HO+4CO De asemenea, mai poate fi produs în urmă reacției dintre oxidul de cupru (ÎI) și
Verde de Paris () [Corola-website/Science/330587_a_331916]
-
iodul și fluorul. În unele izvoare sunt prezente urme de metan și propan, iar altele conțin acid sulfuric. Unele sunt ușor radioactive Unele dintre izvoarele de pe versanții "Muntelui Puturosu" (care compun băile Turia) - anume Băile Timsós (Apor), conțin atât alaun (sulfatul dublu de aluminiu și potasiu KAl (SO4) 2*12H2O) cît și acid sulfuric liber.. În zona Apelor de ochi izvoarele - cu o mineralizare scăzută, au apa ușor bicarbonatată, calcică,sulfuroasă, feruginoasă. Izvoarele băilor Csiszár (Jordán, Zsófia, Mogyóros, Szemviz), sunt folosite
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
bănci. Deoarece în partea inferioară nivelul gazului aproape atinge plafonul grotei, accesul a fost limitat printr-un grilaj. Numită și "Grota Timsós", deși prezintă scurgeri de gaze este un obiectiv exclusiv turistic. Se remarcă prin depuneri la nivelul pereților de sulfat dublu hidratat de potasiu și aluminiu, sub forma unor cristale alb-gălbui. Denumirea este legată de caracterul letal al gazelor din grotă. La fel ca "Peștera Puturoasă" este o galerie scurtă - de 11 m a unei exploatări anterioare de sulf, diferența
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
duce din nou vechia însemnare, iar denumirea "Psalliota campestris" nu mai este parte a nomenclaturii oficiale. Totuși se găsește în nenumărate cărți științifice actuale. Buretele se decolorează cu anilină foarte slab galben-măsliniu, cu naftolul α roșu, cu pirogalol brun-portocaliu, cu sulfat de fier repede portocaliu și cu tinctură de Guaiacum verde-albăstrui. În mod general ciuperca de bălegar poate fi doar confundată cu alte specii "Agaricus", cu cele care îngălbenesc și au miros de anason sau de alune ca de exemplu "Agaricus
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
pare încă neterminată, acest soi este enumerat aici mai departe sub numele său vechi și cunoscut. Buretele se decolorează cu acid sulfuric ocru-gălbui, cu anilină încet brun-roșiatic, cu Hidroxid de amoniu galben-verzui, cu Hidroxid de potasiu pal roșiatic și cu sulfat de fier gri. O componentă toxică a fost descoperită deja de mult (1867): muscarina. Dar cantitățile au fost considerate a fi mult prea mici pentru mulțimea efectelor toxice ale ciupercii. Între timp (1990) a fost izolată o altă componentă mult
Hribul dracului () [Corola-website/Science/335039_a_336368]
-
pericol pentru public atunci când este folosit la nivelurile care sunt acum actuale și în modul practicat acum, sau care ar putea fi de așteptat în mod rezonabil în viitor.” Stearatul de magneziu este creat prin reacția stearatului de sodiu cu sulfatul de magneziu. Stearatul de magneziu este adesea folosit ca antiaderent în fabricarea tabletelor medicale, capsulelor și pudrelor. În această privință, substanța este deasemenea utilă, pentru că are proprietăți lubrifiante, prevenind lipirea ingredientelor de echipmentele de producție în timpul comprimării prafurilor chimice în
Stearat de magneziu () [Corola-website/Science/335413_a_336742]
-
1791) în "Boletus rubeolarius" sau a lui Samuel Frederick Gray în "Leccinum luridum" (1821). dar ele pot fi neglijate. Buretele se decolorează cu acid sulfuric ocru-portocaliu și locurile albastre dispar imediat, cu Hidroxid de potasiu roșu deschis până ocru, cu sulfat de fier verde până la albastru-verzui, cu în galben și cu tinctură de Guaiacum după câteva minute, slab albastru, arătând cu turnesol un caracter acid. Mitarca grasă poate fi confundată cu mai multe alte specii din familia "Boletaceae", cum ar fi
Buretele vrăjitoarei () [Corola-website/Science/336459_a_337788]
-
împrăștiată în locuri luminoase și călduroase în păduri foioase, ocazional și în acele mixte între altele sub stejari, fagi și frasini, dezvoltându-se de la deal la munte din începutul lui iunie până la sfârșitul lui octombrie. Carnea buretelui se decolorează cu sulfat de fier într-un roz viu. Mare pericol înseamnă confuzia vinețicii unsuroase cu buretele mortal "Amanita phalloides" în tinerețe sau cu posibil fatalul "Tricholoma equestre" sin. "Tricholoma flavovirens" (lamele galbene), între timp recunoscut ca foarte periculos, pentru că poate să provoace
Vinețică unsuroasă () [Corola-website/Science/336490_a_337819]